IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Dosar nr. 2760/103/2024
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABAC:2026:018.000024
Operator de date cu caracter personal nr. 3666.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 24
Ședința publică din data de 16.01.2026
Instanța constituită din:
Președinte: (...)
Judecător: (...)
Grefier: (...)
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău - a fost reprezentat de doamna Procuror (...)
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de către apelantul-inculpat C.C.V. împotriva Sentinței Penale cu nr. 94 din data de 04.09.2025 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința din data de 15.01.2026 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen pentru deliberarea, redactarea și pronunțarea deciziei la data de 16.01.2026, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 94/P/04.09.2025 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul cu nr. 2760/103/2024 s-au dispus următoarele:
„În temeiul art. 485 alin. 1 litera a Cod procedură penală, admite acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 13.12.2024 între procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul C.C.V., cercetat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, obiect al cauzei penale nr. 125/118/P/2024/d1.
În temeiul art. 289 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 480 alin. 4 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul C.C.V. (fiul lui (...), fără antecedente penale, cercetat în dosarul penal nr. 125/118/P/2024/d1 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În temeiul art. 289 alin. 1 teza finală Cod penal raportat la art. 66 alin. 1 litera g și art. 67 alin. 2 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a ocupa funcția de director al unei unități de învățământ de stat, funcție de care s-a folosit la săvârșirea infracțiunii, pentru o perioadă de 2 ani, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 litera g Cod penal, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul dreptului de a ocupa funcția de director al unei unități de învățământ de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, pedeapsa accesorie urmând a fi executată efectiv doar în ipoteza revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În temeiul art. 91 Cod penal, suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicate inculpatului C.C.V., pe durata unui termen de supraveghere de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 94 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 literele c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune Neamț, în circumscripția căruia inculpatul domiciliază.
În temeiul art. 93 alin. 2 litera b Cod penal, impune inculpatului C.C.V. obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, pe durata termenului de supraveghere.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cod penal, obligă pe inculpat să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile, în cadrul Primăriei Comunei B., județul Neamț, ori în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Neamț, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 404 alin. 3 Cod procedură penală raportat la art. 96 Cod penal, atrage atenția inculpatului C.C.V. asupra faptului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere, obligațiile stabilite sau dacă săvârșește o nouă infracțiune, instanța va revoca suspendarea și va dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare.
În temeiul art. 112 alin. 1 litera e raportat la art. 289 alin. 3 Cod penal, dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 6.000 euro, sumă depusă în contul (...) deschis la U. Bank (beneficiar Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate – C.C.V.), conform Chitanțelor nr. (...) și nr. (...) (filele 113-114 volum 1 dosar urmărire penală).
În temeiul art. 404 alin. 4 litera c Cod procedură penală, raportat la art. 2502 Cod procedură penală, art. 20 din Legea nr. 78/2000 și art. 249 Cod procedură penală, menține măsura sechestrului asigurător instituită prin Ordonanța din data de 23.10.2024 a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău, asupra sumei de 6000 euro primite de inculpat, sumă consemnată în contul (...), deschis la U. Bank (beneficiar Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate – C.C.V.), conform Chitanțelor nr. (...) și nr. (...).
În temeiul art. 485 alin. 4 raportat la art. 398 Cod procedură penală și art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul C.C.V. la plata sumei de 616 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (116 lei cheltuieli aferente urmăririi penale, 500 lei cheltuieli în faza de judecată).
(...).”
Pentru pronunțarea sentinței anterior menționate instanța de fond a reținut următoarele:
„(...)
Astfel, din perspectiva situației de fapt, analizând ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză în faza de urmărire penală, instanța reține următoarele:
În anul 2019, suspecta S.A. a înființat (și, ulterior, a administrat efectiv) societatea comercială P.S.S. S.R.L., cu sediul în (...), obiectul principal de activitate al persoanei juridice constând în «alte activități de telecomunicații» (filele 92-94 volum 1 dosar urmărire penală).
În calitate de reprezentant legal al societății menționate, S.A. a încheiat un contract de parteneriat cu T.R.M.C. S.A., având ca obiect intermedierea încheierii de contracte de furnizare a serviciilor de telefonie mobilă, însă, pe parcursul derulării colaborării, au fost inițiate și acțiuni de fraudare a intereselor companiei T., pentru obținerea unor venituri suplimentare în mod ilicit (comisioane și venituri din comercializarea echipamentelor aferente abonamentelor activate).
Astfel, în luna mai 2024, inculpatul L.G.O., angajat al P.S.S. S.R.L. în calitate de agent vânzări, a luat decizia de a-i contacta pe directorii școlilor gimnaziale de stat din localitățile R. și B., județul Neamț, unul dintre aceștia fiind inculpatul C.C.V. și de a le propune încheierea unor contracte de furnizare de servicii de telecomunicații pentru unitățile de învățământ, fapt ce implica activarea unui număr de 150 de posturi telefonice/cartele SIM pentru fiecare instituție de învățământ și un cost ridicat al abonamentelor, în cuantum de 3.000 euro/lună pentru fiecare unitate școlară. În schimb, inculpatul L.G.O. urma să le ofere clienților câte 6.000 euro, pentru ca aceștia să fie de acord cu încheierea contractelor în condițiile menționate.
O atare situație a fost recunoscută de inculpatul L.G.O. prin declarația consemnată la data de 08.10.2024, acesta menționând că inițiativa a aparținut suspectei S.A., iar suma de 6000 euro reprezenta dublul valorii abonamentelor ce urmau a fi încheiate pentru instituțiile de învățământ (filele 25-27 volum 1 dosar urmărire penală).
De altfel, inculpatul L.G.O. a fost deja condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată (două acte materiale), prevăzută de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, faptă corelativă celei vizate de procedura judiciară de față, prin Sentința penală nr. 31/P/14.03.2025 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 2762/103/2024.
Revenind la succesiunea faptelor, observă instanța că, în aplicarea rezoluției infracționale, inculpatul L.G.O. l-a contactat pe inculpatul C.C.V. în perioada 09 – 10 mai 2025 și i-a făcut propunerea expusă mai sus, iar inculpatul, în calitate de reprezentant al instituției de învățământ, a acceptat în acel context promisiunea primirii sumei de 6000 euro, în legătură cu îndeplinirea unor acte din sfera atribuțiilor sale de serviciu, privind angajarea și utilizarea creditelor bugetare.
Subliniază instanța în acest punct al analizei că, potrivit fișei postului corespunzătoare funcției de director al unei unități de învățământ de stat ocupate de inculpat la momentul respectiv, acesta era însărcinat cu realizarea conducerii executive a unității și era răspunzător de întreaga activitate financiar-contabilă a unității, în calitate de ordonator de credite. În exercitarea prerogativelor de ordonator de credite, directorul are responsabilitatea analizării necesității, oportunității și legalității angajării și utilizării creditelor bugetare, în limita și cu destinația aprobate prin bugetul propriu – punctul 4 litera d din Fișa cadru a postului director unitate de învățământ (filele 106-110 volum 2 dosar urmărire penală).
În consecință, la data de 10.05.2024, a fost încheiat Contractul înregistrat sub numărul (...) cu Școala Gimnazială ”I.G.T.” R., județul Neamț, unitatea școlară fiind reprezentată prin inculpatul C.C.V., iar furnizorul T. a fost reprezentat de firma parteneră P.S.S. S.R.L., în numele căreia a semnat inculpatul L.G.O. (înscrisurile corespunzătoare fiind atașate în volumul 2 al dosarului de urmărire penală, începând cu fila 144).
Subvenția acordată de T.R.M.C. S.A. a constat în oferirea unui număr de 64 de telefoane marca (...) pentru încheierea celor două contracte cu directorii școlilor gimnaziale de stat din localitățile R. și B., județul Neamț (câte 32 telefoane mobile pentru fiecare), și a fost ridicată de inculpații C.C.V. și P.I. după aproximativ două săptămâni de la perfectarea contractelor, telefoanele fiind livrate printr o firmă de curierat și predate inculpatului L.G.O., probabil în ziua de joi a săptămânii 20-26.05.2024; la scurt timp, acesta din urmă a vândut terminalele mobile unor persoane neidentificate din R.M. (fiind înstrăinate astfel 44 telefoane, în schimbul sumei totale de aproximativ 40.000 euro).
Ulterior, inculpatul L.G.O. a remis inculpatului C.C.V., conform înțelegerii prealabile, suma de 6000 euro, răsplată pentru conduita sa privind angajarea cheltuielilor în calitate de reprezentant al unității de învățământ, întâlnirea dintre cei doi având loc în jurul datei de 23 mai 2024, în parcarea școlii gimnaziale din satul R., comuna B., județul Neamț.
Elementele factuale mai sus expuse au fost stabilite prin coroborarea declarațiilor inculpatului L.G.O., cu înscrisurile înaintate de T.R.M.C. S.A., respectiv de Școala Gimnazială ”I.G.T.” R., județul Neamț, precum și cu declarațiile de recunoaștere (inițial, circumstanțiată) asumate de inculpatul C.C.V..
De asemenea, este relevant faptul că la locuința inculpatului C.C.V. a fost efectuată o percheziție domiciliară în data de 21.08.2024, procedeu probatoriu în urma căruia a fost identificată suma de 5000 euro, reprezentând o parte din suma primită cu titlu de mită de la inculpatul L.G.O., iar cu prilejul efectuării percheziției domiciliare la sediul unității de învățământ, au fost identificate și ridicate 3 cutii ce conțineau în total 205 cartele SIM T. pentru abonament.
Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, anterior încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, inculpatul C.C.V. a relatat în detaliu modul de operare, însă a menționat că ar fi apreciat la momentul respectiv că angajarea cheltuielilor aferente contractului de telefonie mobilă ar fi fost necesară, prin prisma programelor derulate de școală, că ar fi existat resurse bugetare suficiente, negând că ar fi avut cunoștință cu precizie de subvențiile oferite de operatorul de telefonie în virtutea acestui contract. A admis totuși inculpatul că, deși cunoștea faptul că a existat o subvenție, livrată într-o cutie pe care nu a deschis-o, a ales să predea coletul respectiv inculpatului L.G.O., iar după câteva zile a primit de la acesta suma de 6000 euro (filele 42-43 volum 1 dosar urmărire penală).
Prin declarația din data de 21.08.2024, inculpatul C.C.V. a menționat că îl cunoștea pe L.G.O. prin prisma unor colaborări anterioare și că, la începutul lunii mai 2024, acesta i-a prezentat o ofertă pentru activarea a 150 cartele SIM T. la unitatea de învățământ, care ar fi atras acordarea unei subvenții ce putea fi transformată în telefoane mobile marca I., iar în urma comercializării acestora de către L.G.O., inculpatul urma să primească suma de 6000 euro. După aproximativ o săptămână, inculpatul a preluat un colet de la firma de curierat C., conținând telefoane mobile, și l-a predat inculpatului L.G.O., fiind ulterior contactat de acesta din urmă, pentru remiterea sumei promise.
Ulterior consemnării declarației, inculpatul a pus la dispoziția organelor de urmărire penală suma de 1000 euro, cu mențiunea că aceasta reprezintă diferența dintre suma primită cu titlu de mită de la inculpatul L.G.O. și suma identificată în urma percheziției domiciliare, context în care procurorul a instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra sumei de 6000 euro, în vederea confiscării speciale, prin Ordonanța din data de 23.10.2024.
Valorificând coroborat elementele de fapt expuse, conchide instanța că probatoriul administrat în cauză, care se pliază pe pledoaria necondiționată de vinovăție a inculpatului, este relevant și suficient pentru a conchide, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul C.C.V. a săvârșit cu vinovăție infracțiunea de corupție ce formează obiectul acuzației în cauza de față, ceea ce atrage răspunderea penală a acestuia.
În drept, fapta inculpatului C.C.V. care, pe parcursul lunii mai 2024, în calitate de director al Școlii Gimnaziale ”I.G.T.” din satul R., comuna B., județul Neamț, a acceptat promisiunea și, ulterior, a primit efectiv de la inculpatul L.G.O. suma de 6.000 euro, în scopul îndeplinirii unor acte referitoare la îndatoririle de serviciu, constând în angajarea de cheltuieli în calitate de reprezentant legal și ordonator de credite al instituției de învățământ menționate, respectiv pentru a încheia Contractul de abonament la telefonia mobilă nr. (...), ce implica plata de către instituția de învățământ de stat a unui abonament lunar în cuantum de 3000 euro, întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, toate trăsăturile esențiale ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Luare de mită înseamnă pretinderea, primirea unor bani sau a altor foloase ori acceptarea promisiunii cu același obiect, direct sau indirect (prin interpunere de persoane), în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
Infracțiunea de luare de mită a fost incriminată pentru a ocroti relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu, al cărei subiect activ poate fi, asemenea inculpatului din prezenta cauză, o persoană care exercită o funcție publică de orice natură, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remunerație.
Ca modalitate alternativă de concretizare a elementului material al infracțiunii de luare de mită, care este în esența ei o infracțiune comisivă, primirea presupune remiterea directă sau indirectă de bani sau alte foloase din inițiativa mituitorului, în orice modalitate, făptuitorul intrând efectiv în posesia bunului oferit cu titlu de mită. Actul ilicit în legătură cu a cărui îndeplinire, neîndeplinire, accelerare ori întârziere se pretinde, primește sau acceptă suma de bani/foloasele trebuie să se regăsească printre atribuțiile de serviciu ale funcționarului, atribuții care se regăsesc fie în legislația primară, fie în acte de nivel secundar.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea analizată poate fi comisă cu intenție directă sau indirectă, indiferent de mobilul cu care a fost săvârșită fapta, acesta dobândind, eventual, valențe la individualizarea pedepsei.
Dispoziția legală analizată reglementează o infracțiune de pericol abstract, astfel că legătura de cauzalitate între acțiunea incriminată de lege și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei și nu se impune a fi dovedită.
Astfel, cerințele de tipicitate sunt cumulativ întrunite în speță, deoarece: inculpatul C.C.V., având calitatea de funcționar public în sensul legii penale (director al unei instituții de învățământ de stat, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării) a primit suma de bani menționată (6000 euro), care nu i se cuvenea, în scopul de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu încălcarea legii, respectiv a normelor care reglementează utilizarea eficientă a creditelor bugetare, angajând cheltuieli inutile pentru școala gimnazială pe care o conducea.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului C.C.V., instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În speță, inculpatul a săvârșit o infracțiune încadrată de legiuitor în categoria faptelor de corupție, noțiune care, în sens comun, relevă o abatere de la normele morale ori de la datorie, iar ca expresie a relației dintre autorități și cetățeni reprezintă folosirea discreționară a poziției sau a funcției, prin recurgerea la mijloace ilicite, în scopul asigurării unor interese personale sau de grup.
Cu titlu de principiu, judecătorul subliniază că, la nivel național, corupția reprezintă încă o maladie socială extinsă și alarmantă, care împiedică evoluția firească și progresul, un fenomen infracțional care atentează la valori sociale fundamentale. Indiscutabil, în timp, corupția alimentează și adâncește inegalitățile sociale, erodând și subminând încrederea în stat, în administrația publică, în instituțiile legitime, diminuându-le capacitatea de a furniza servicii publice corespunzătoare și de a asigura un mediu favorabil dezvoltării durabile.
Instanța notează, pe acest palier al analizei, că fenomenul corupției reprezintă o preocupare constantă și la nivel internațional; astfel, în Preambulul Convenției de drept penal asupra corupției, adoptată de Adunarea Generală a Consiliului Europei, la Strasbourg, în 27.01.1999, semnată și de România (publicată în Monitorul Oficial nr. 65/30.01.2002), se subliniază faptul că fenomenul corupției constituie o amenințare pentru democrație, preeminența dreptului și drepturile omului, subminează principiile de bună administrare, echitate și justiție socială, denaturează concurența, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății.
Pentru aceste motive, corupția reclamă o reacție fermă și adecvată a organelor judiciare, respectiv o acțiune eficientă de combatere a acestui flagel, cu atât mai mult în ipotezele în care funcționarul pretinde și primește foloasele care nu i se cuvin, pentru a descuraja orice inițiativă în această privință și a asigura corecta derulare a raporturilor de serviciu, gravitatea in concreto a faptei cercetate derivând și din ecoul important al acesteia în comunitate.
În concret, instanța notează că fapta relevată de ansamblul probatoriu analizat prezintă un grad semnificativ de pericol pentru ordinea publică, raportat la toate circumstanțele descrise, la cuantumul sumei de bani primite de inculpat (6000 euro), la scopul urmărit, la implicațiile sociale ale infracțiunii de luare de mită săvârșite.
Efectele negative ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului nu sunt, în atare context, neglijabile, o astfel de conduită ilicită fiind profund antisocială, implicațiile sale resimțindu-se în aproape toate domeniile de activitate, afectând puternic stabilitatea socială, economică și politică a oricărui stat și inducând ideea că legea poate fi eludată prin coruperea funcționarilor chemați să o aplice.
În paralel, instanța are obligația de a valoriza și elementele care caracterizează pozitiv persoana inculpatului C.C.V.: acesta are vârsta de 57 ani, are studii superioare, nu are antecedente penale, este integrat social și a colaborat permanent cu organele judiciare, elemente concrete care atestă că riscul reiterării conduitei infracționale pare a fi, la acest moment, redus.
Inculpatul C.C.V. a acceptat conduita ilicită, inițiativa aparținând altor persoane, iar după demararea cercetărilor a formulat și un autodenunț, a furnizat mijloace probatorii relevante și a colaborat cu organele de urmărire penală, astfel că instanța apreciază că nu se impune aplicarea unei sancțiuni severe, care să implice executarea efectivă a unei pedepse privative de libertate de către inculpat.
Ținând cont și de poziția procesuală sinceră, inculpatul alegând să uzeze de dreptul de a solicita încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, instanța conchide că soluția de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum orientat spre minim, stabilit prin aplicarea art. 480 alin. 4 Cod procedură penală, cu beneficiul suspendării sub supraveghere a executării acesteia, este suficientă pentru a contrabalansa gravitatea faptei și a-l determina pe inculpat să reflecteze în mod real asupra consecințelor acțiunilor ilicite asumate, prevenind reiterarea acestora.
Așadar, instanța, valorificând toate argumentele expuse:
Constată că acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conținând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 482 Cod procedură penală, iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de doi apărători aleși, respectiv de doamna avocat M.C. și de domnul avocat B.P.L., în baza împuternicirilor avocațiale atașate la dosarul de urmărire penală.
Constată, de asemenea, că s-a avut în vedere, pentru infracțiunea dedusă judecății, o pedeapsă egală cu minimul special redus conform prevederilor art. 480 alin. 4 Cod procedură penală – 2 ani închisoare - și apreciază cuantumul acestei pedepse, cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat, ca fiind suficient pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei, prin raportare la circumstanțele concrete în care a fost săvârșită fapta și la particularitățile persoanei inculpatului, astfel cum acestea au fost analizate în considerentele prezentei sentințe.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei, instanța reține aplicabile dispozițiile art. 91 Cod penal, conform cărora se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o anumită durată, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare, infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Astfel cum s-a reținut deja, în prezenta cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentință fiind de 2 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente penale și nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, a avut o atitudine sinceră și este integrat social, astfel încât instanța are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepsei aplicate, iar inculpatul nu se va mai implica în activități ilicite.
Mai mult decât atât, scopul preventiv poate fi asigurat și prin aplicarea pedepsei complementare constând în interzicerea exercitării dreptului de a ocupa funcția de director al unei unități de învățământ de stat, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
(...)”
Împotriva sentinței anterior menționate inculpatul C.C.V. a formulat apel, în termen, fără a fi indicate motivele pe care acesta se întemeiază.
Pentru termenul din data de 15.01.2026, apelantul-inculpat a înaintat la dosarul cauzei o declarație notarială autentificată sub nr. 34 la data de 09.01.2026, din cuprinsul căreia rezultă că acesta își retrage apelul formulat în prezentul dosar.
Având în vedere manifestarea de voință a apelantului-inculpat obiectivată prin declarația notarială autentificată sub nr. 34 la data de 09.01.2026 și dispozițiile art. 415 alin. 1 Cod de procedură penală, Curtea va lua act de aceasta.
În temeiul art. 275 alin. 6 Cod de procedură penală, onorariul avocatului desemnat din oficiu, în cuantum de 665 lei, va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, va obliga apelantul să plătească statului suma de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 415 alin. 1 Cod de procedură penală ia act de manifestarea de voință a apelantului inculpat C.C.V., exprimată la data de 09.01.2026, de retragere a apelului formulat împotriva sentinței penale nr. 94/P/04.09.2025 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul cu nr. 2760/103/2024.
În temeiul art. 275 alin. 6 Cod de procedură penală, onorariul avocatului desemnat din oficiu, în cuantum de 665 lei, este suportat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, obligă petentul să plătească statului suma de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților și a procurorului prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 16 ianuarie 2026.
| PREȘEDINTE |
JUDECĂTOR |
| (...) |
(...) |
| |
| GREFIER, |
| (...) |
Red. S.p fond MM B.
Red. Dec.pen. MV/AAM. - 16.01.2026
Tehnored. ANA - 16.01.2026
4ex
Com 2ex - 16.01.2026