Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2026:003.000450

Dosar nr. 1055/95/2024

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚĂ DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 450
Ședința publică de la 03 aprilie 2026
Președinte (...) - judecător
(...) - judecător
Grefier (...)
Ministerul Public reprezentat prin procuror (...) din cadrul
D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova

***

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 17 decembrie 2025, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect soluționarea apelurilor formulate de inculpării S.N.G. și Z.I.C. împotriva sentinței penale nr. 23 din data de 14 februarie 2025, pronunțate de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1055/95/2024, când s-a stabilit termen pentru deliberare, redactare și pronunțarea hotărârii la data de 05.02.2026 și ulterior la 18.03.2026 și 03.04.2026, când:

CURTEA

Asupra apelurilor de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 23 din data de 14 februarie 2025, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1055/95/2024, în temeiul art. 289 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 și 7 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea disp. art. 75 alin. 2 lit. b Cp. și76 alin. 1 Cp.,a fost condamnat inculpatul S.N.G., la pedeapsa de 3 (trei)ani închisoare.
În baza art. 67 alin. 1 Cp. raportat la art. 66 alin.1 lit. a), b) și g)Cp. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de inginer silvic, pe o durată de 5 (cinci) ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 65 alin. 1 Cp. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și g) Cp.
În temeiul art. 91 Cp. a fost suspendată executarea pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului S.N.G., stabilind un termen de supraveghere 4 (patru) ani, conform art. 92 alin. 1 Cp.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cp., s-a impus inculpatului S.N.G. să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Gorj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) Cp., s-a impus inculpatului S.N.G. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Gorj sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cp. a fost obligat inculpatul S.N.G. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioada de 60 de zile în cadrul P.P. sau Ș. G. nr. ... P..
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse precum și ale săvârșirii de noi infracțiuni, în cursul termenului de supraveghere, în sensul revocării suspendării și dispunerii executării pedepsei.
În temeiul art. 289 alin. 3 Cp. s-a dispus confiscarea sumei de 100 euro depuși în contul special deschis pe numele inculpatului S.N.G. la U.C.B. S.A.
A fost menținută măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 100 euro depuși în contul special deschis pe numele inculpatului S.N.G. la U.C.B. S.A., măsură dispusă prin ordonanța nr,150/P/2022 din 09.01.2024, până la confiscarea acesteia.
În temeiul art. 290 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea disp. art. 75 alin. 2 lit. b) Cp. și 76 alin. 1 Cp., a fost condamnat inculpatul Z.I.C, la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare.
În temeiul art. 91 Cp. a fost suspendată executarea pedepsei de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare aplicată inculpatului Z.I.C, stabilind un termen de supraveghere 2 (doi) ani, conform art. 92 alin. 1 Cp.
În temeiul art. 93 alin. 1 Cp., s-a impus inculpatului Z.I.C. să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Gorj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) Cp., s-a impus inculpatului Z.I.C.să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Gorj sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. 3 Cp. a fost obligat inculpatul Z.I.C.să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioada de 60 de zile în cadrul P. N. sau Ș. G. N..
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse precum și ale săvârșirii de noi infracțiuni, în cursul termenului de supraveghere, în sensul revocării suspendării și dispunerii executării pedepsei.
În temeiul art. 274 alin. 2 C.p.p. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a constatat că prin rechizitoriul cu nr. 150/P/ 2022 din data de 19.02.2024 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților S.N.G. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 și art. 7 lit. c) din Legea 78/2000, și Z.I.C.pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În esență, s-a reținut ca stare de fapt că inculpatul S.N.G., consilier cu atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrul G. F. R. V., având atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, în ziua de 23.08.2022, în jurul orelor 15:45, în timp ce se afla în incinta stației Peco "P.M." din orașul N., a primit suma de 100 euro de la Z.I.C., administrator al SC O. SRL, în legătură cu atribuțiile de serviciu privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr
700 aflate în exploatarea SC O. SRL, în concret pentru emiterea actului final de control și închiderea verificărilor.
Inculpatul Z.I.C, administrator al SC O. SRL, în ziua de 23.08.2022, înjurai orelor 15:45, în timp ce se afla în incinta stației Peco "P." din orașul N., i-a remis suma de 100 euro inculpatului S.N.G., consilier cu atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrai G.F.R.V., în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind verificările efectuate la partizile nr.699 și nr.700 aflate în exploatarea SC O. SRL.
Situația de fapt mai sus menționată a fost reținută de procuror prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarație de suspect S.N.G. din 22.09.2023, filele l58-161; declarație de inculpat S.N.G. din 09.01.2024, filele 164-166; împuternicire avocațială av. C. A. I., fila 169; declarație de suspect Z.I.C.din 03.10.2023, filele 170-173; declarație de inculpat Z.I.C.din 02.02.2024, filele 177-180; proces verbal nr,150/P/2022 din 06.09.2023- verificări, fila 189; declarație de mator Z. R. -D. din 22.05.2023, filele 190-195; declarație de martor Z.R.D. din 28.09.2023, filele 196-202; declarație de martor V.C.C. din 22.05.2023, filele 203-208; declarație de martor V.C.C. din 12.10.2023, filele 209-214; declarație de martor U.M. din 12.10.2023, filele 215-223; declarație de martor M.C.I. din 12.10.2023, filele 224-229; declarație de martor C.C. din 26.06.2023, filele 230-234; împuternicire avocațială av. C.P., fila 235; declarație de martor C.P. din 23.05.2023, filele 236-239; declarație de martor Z.F.O. din 16.10.2023, filele 241-243; declarație de martor Z.R. din 16.10.2023, filele 244-246; declarație de martor S. I. din 08.11.2023, filele 249-253; ordonanță de luare a măsurilor asigurătorii a sechestrului nr,150/P/ 2022 din 09.01.2024, filele 289-294; proces verbal de aplicare a sechestrului nr,150/P/2022 din 09.01.2024 privind pe S.N.G., filele 295-296; ordonanță nr,150/P/2022 din 09.01.2024, filele 297-298; adresa nr,16/P/2022 din 09.01.2024 către U.C.B.Craiova Dolj formular deschidere subcont și depunere, filele 299-300; adresa nr. 16/P/2022 din 10.01.2024 către Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, filele 301- 302; adresa nr. 150/P/2022 din 12.10.2022 către Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci- solicitare documente, filele 1-3; adresă de răspuns Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci nr.456/P/2022 din 23.11.2022 -înaintare documente solicitate, fila 4; proces verbal nr.456/P/2022 din 23.11.2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci, fila 5; încheierea Judecătoriei Novaci nr.... din ... în dosarul nr. 1294/267/2022 , filele 6-8; Judecătoria Novaci - mandat de supraveghere tehnică nr..../... în dosarul nr. 1294/267/2022, fila 9; încheierea Judecătoriei Novaci nr.... din .... în dosarul nr. 1485/267/2022, filele 10-13; încheierea Judecătoriei Novaci nr.... din ... în dosarul nr. 1660/267/2022, filele 14-17; adresă Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci nr.456/P/2022 din 23.02.2023-înaintare documente, fila 18; Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci -Proces verbal nr.456/P/2022 din 31.08.2022 de consemnare a activităților tehnice, fila 19; Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci -Proces verbal nr.456/P/2022 din 22.09.2022 de consemnare a activităților tehnice, fila 20; Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci- Ordonanță de delegare nr.456/P/2022 din 02.10.2022, filele 21-26; Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci- Ordonanță de delegare nr.456/P/2022 din 09.09.2022, filele 27-28; Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci- Ordonanță de delegare nr.456/P/2022 din 12.08.2022, filele 29-30; Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci- Ordonanță de delegare nr.456/P/2022 din 15.07.2022, filele 31-32; Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci- Ordonanță de delegare nr.456/P/2022 din 03.11.2022, filele 33-35; Ordonanța de delegare nr,150/P/2022 din 29.11.2022, filele 36-38; proces verbal de redare rezumativă a convorbirilor și comunicărilor purtate de către vectorul Z.I.C.nr.150/ P/2022 din 02.02.2023, filele 39-62; ordonanța nr,150/P/2022 din 03.02.2023, filele 63-64; proces verbal nr. 150/P/2022 din 09.02.2023-anaIiza documente, filele 65-67; extras ONRC SC O. SRL, filele 68-70; extras ONRC SC M. ... SRL, filele 71-73;
extras ONRC SC D. SRL, filele 74-76; ordonanța de delegare nr. 150/P/2O22 din 11.08.2023, filele 77-78; proces verbal nr,150/P/2022 din 11.09.2023-verificare baza DEPABD, fila 79; proces verbal nr. 150/P/2022 din 12.09.2023-investigații, fila 80; referat privind încuviințare a supravegherii tehnice nr. 150/P/2022 din 14.09.2023+adresă înaintare către Tribunalul Dolj, filele8J-94; adresă Tribunalul Dolj -înaintare încheierea nr..../.... și mandatul nr.... în dosarul nr.5569/63/2023, filele 95-102; ordonanța de delegare nr,15O/P/2022 din 14.09.2023+adresă către D.N.A. Serviciul Tehnic, filele 103-105; Adresă D.N.A. -Serviciul Tehnic nr.566/11-1/2023 din 15.09.2023 privind punerea în aplicare a măsurilor de autorizare dispuse de Tribunalul Dolj, fila 106; proces verbal D.N.A. -Serviciul Tehnic nr.566/II-1/2023 din 14.09.2023, fila 107; ordonanța de delegare nr.150/P/2022 din 14.09.2023, filele 108-109; referat din 06.10.2023, fila 110; proces verbal de consemnare a activităților tehnice nr,150/P/2022 din 10.10.2023 + Anexă DVD, filele 114-115; proces verbal de redare rezumativă a convorbirilor și comunicărilor purtate de către vectorul S.N.G. nr,150/P/2022 din 10.10.2023 + Anexă DVD, filele 116-120; proces verbal nr. 150/P/2022 din 16.10.2023-planșe foto, filele 121- 128; adresa nr.356/P/2022 din 02.09.2022 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj către D.G.A.-Serviciul Teritorial Gorj- înaintare ordonanță de delegare atașată, filele 129-130; adresa Direcția Generală Anticorupție-Serviciul Județean Anticorupție Gorj nr.3251910/S.J.A. GJ. din 14.09.2022 către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj-înaintare acte și atașate + DVD, filele 131-151.
După sesizarea instanței prin rechizitoriu, dosarul s-a repartizat aleatoriu conform dispozițiilor art. 344 alin. 1 C.p.p., fiind înregistrat la Tribunalul Gorj sub nr. 1055/95/2024 la data de 23.02.2024, pentru parcurgerea etapei camerei preliminare.
Prin încheierea nr. 48 din 13.05.2024, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1055/95/2024/al, au fost respinse ca nefondate cererile și excepțiile formulate de inculpatul S.N.G. iar în baza art. 346 alin. 1 C.p.p. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 150/P/2022 din data de 19.02.2024 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Craiova, a administrării probelor, a actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată, inculpații au arătat că nu solicită ca judecarea cauzei să se facă potrivit dispozițiilor art. 374 alin. 4 C.p.p., inculpatul S.N.G. menționând că nu înțelege să dea declarație la acel moment procesual.
În conformitate cu dispozițiile art. 375 alin. 1 raportat la art. 378 C.p.p., s-a procedat la audierea inculpatului Z.I.C, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, și, la solicitarea Reprezentantul Ministerului Public și a inculpaților, s-a dispus readministrarea probatoriului din cursul urmării penale.
Analizând ansamblul mijloacelor de probă, administrate atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, tribunalul a reținut aceeași stare de fapt cu cea expusă în rechizitoriu și recunoscută în mare parte de inculpați.
Inculpatul Z.I.C.este asociat unic și administrator al S.C. O. S.R.L., societate autorizată să desfășoare, printre alte activități, și exploatare forestieră, filele 68-70, vol.II d.u.p.
În baza actelor de punere în valoare nr.2100161303400 și nr.2100161304170, filele 100- 101, vol.I d.u.p., și a autorizațiilor de exploatare nr.A220016130013 din 26.01.2022 și nr.A220016130014 din 26.01.2022, filele 91-92 și 94-95, vol.I d.u.p., S.C. O. S.R.L. a fost autorizată să exploateze masă lemnoasă în partida 699 Țapu și în partida 700 Țapu, în perioada 26.01.2022-30.06.2022.
Prin Decizia nr. 123/15.07.2022, emisă de G.F.R.V. și înregistrată sub numărul 3247/15.07.2022 la D.S.G.-O.S.N., filele 98-99, vol.I d.u.p., s-a suspendat serviciul public cu specific silvic pentru suprafața de 1731,86 ha teren cu vegetație forestieră, suprafață în care se regăseau și cele două partizi aflate în exploatarea S.C. O. S.R.L. ’
Cu adresa nr.3259/18.07.2022, O.S.N. a comunicat S.C. O. S.R.L. că, în baza Deciziei nr.123/15.07.2022, urma să i se retragă cele două autorizații de exploatare, sens în care s-a dispus măsura opririi doborârii arborilor de îndată, urmând ca inventarierea stocurilor de masă lemnoasă pe picior, în faze și în platforma primară, să înceapă cu data de 21.07.2022, ora 09.00, fila 106, vol.I d.u.p.
Conform celor două acte de constatare nr.3479/01.08.2022, reprezentantul O. S. N., martorul Z.R., împreună cu pădurarul titular de canton, martorul U.M., și inculpatul Z. C., s-au deplasat în partizile 699 și 700, constatând următoarele:
1. parchetele nu pot fi reprimite deoarece masa lemnoasă autorizată spre exploatare se află pe picior, în faze pe suprafața parchetului și în platforma primară a parchetului;
2. parchetele nu sunt curățate de crengi și de resturi de exploatare pe suprafața de 0.7 ha în partida 699 și 2,65 ha în partida 700;
3. alte constatări: s-au retras autorizațiile de exploatare;
4. pentru terminarea exploatării, inclusiv curățarea parchetului, se permite continuarea activității conform aprobărilor, cu plata penalităților prevăzute în contract, filele 107-108, vol.I.
Actele de constatare sunt semnate de martorii Z.R., U.M. și inculpatul Z..C fară vreo obiecțiune.
Actele de constatare au fost încheiate în forma prevăzută în Anexa 8 a Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, aprobate prin Ordinul nr. 1.540 din 3 iunie 2011 al ministrului mediului și pădurilor.
Conform art. 25 alin. 1 din acest Ordin, reprimirea parchetelor se face de către emitentul autorizației de exploatare prin șeful de ocol sau de o persoană nominalizată de acesta prin act administrativ, în prezența pădurarului titular al cantonului în care este amplasat parchetul și de către reprezentantul împuternicit al titularului autorizației, până cel târziu la data expirării termenului de exploatare prevăzut în autorizație, prin întocmirea unui proces-verbal de reprimire a parchetului, utilizând aplicația SUM AL 2.0 - Ocol silvic.
Alineatul 2 al acestui articol stipulează că modelul procesului-verbal de reprimire a parchetului este prevăzut în Anexa nr. 7 la prezentele instrucțiuni.
Pe de altă parte, art.26 alin.l prevede că, în cazul în care la verificarea pe teren se constată că reprimirea parchetului nu se poate realiza, întrucât nu sunt întrunite toate condițiile cerute de prezentele instrucțiuni, se încheie un act de constatare al cărui model este prevăzut în Anexa nr. 8.
Alineatul 3 al articolului 6 interzice reprimirea parchetelor de exploatare cu încălcarea prevederilor instrucțiunilor din Ordin.
Deși inculpatul Z.I.C.a susținut cu ocazia audierii la Parchet, în calitate de inculpat, la data de 02.02.2024, că cele două partizi au fost curățate ulterior întocmirii actelor de constatare din 01.08.202, fila 178, vol.I d.u.p, prima instanță nu a reținut aceste afimații întrucât sunt contrazise de declarațiile martorilor.
Astfel, martorul Z.R.D.a declarat că, din câte cunoaște, inculpatul Z.I.C.nu și-a curățat diferența de masă lemnoasă aflată pe suprafața parchetului, materialul fiind de valoare mică, ruptură de vânt, și costurile fiind mari. A mai relatat martorul că a fost „un întreg scandal pe tema curățării, noi toți am insistat să își curețe suprafețele, însă Z.I.C.spunea că nu are oameni și că nu poate să curețe. Au fost discuții intense pe această temă”, fila 201, vol.I d.u.p.
Martorul U.M. a declarant că, deși i-a comunicat inculpatului Z.I.C.că trebuie să își curețe parchetele, acesta a motivat că autorizația nu expirase, dând de înțeles că nu ar mai vrea să le curețe întrucât masa lemnoasă nu era calitativă și ar fi ieșit în pierdere, fila 29, vol. I d.u.p.
Inclusiv inculpatul Z.I.C.a recunoscut implicit că nu curățase cele două partizi în discuția telefonică pe care o are cu soția în data de 23.08.2022, ora 09:08:58:,, Ăsta, labă tristă ăsta, mă pune să curăț tot parchetu Vorbii oțără cu el; tre’..., n-am decât să-i dau ceva, dă-l dracu.”, fila 47, vol. II, d.u.p.
Ulterior, în data de 17.08.2022, angajații O.S.N. au aflat că, în cursul zilei următoare, se va realiza un control de către G.F.R.V. și au încercat să se asigure că nu vor fi găsite nereguli în ceea ce privește activitatea pe care o desfășoară, împrejurare ce rezultă din discuțiile telefonice purtate de martorii U.M., pădurar, M.C.I. și V.C., ingineri silvici în cadrul D.S.G.-O.S.N., cu inculpatul Z.I..
Astfel, martorul U.M. îi comunică inculpatului Z.I.C.că fusese apelat de martorul V.C., care l-a întrebat dacă inculpatul mai lucrează în parchet și i-a pus martorului în vedere că trebuie să se prezinte, împreună cu inculpatul, a doua zi dimineață, la ora 08.00, la sediul Ocolului, întrucât vine cineva de la Gardă să contoleze dacă se mai lucrează acolo unde serviciile silvice fuseseră suspendate, fila 40, vol.II, d.u.p.
În aceeași zi, inculpatul este sunat și de martora M.C.I., aceasta comunicându-i că a doua zi dimineață vine cineva de la Gardă, care vrea să urce la Țapu, iar inculpatul trebuie să ajungă înainte la Ocol pentru a semna anumite înscrisuri care rămăseseră nesemnate, martora insistând ca inculpatul să nu lase pe a doua zi semnarea. Totodată, întrucât era în concediu, îl îndrumă pe inculpat să ia legătura cu martorul V.C. pentru a stabili ora la care se va prezenta să semneze, sublinind încă o dată că trebuie să ajungă anterior venirii celor de la Gardă, filele 40-41, vol.II, d.u.p.
În continuare, inculpatul Z.I.C. îl apelează pe martorul V.C., stabilind să se întâlnească cu acesta la Ocol, a doua zi dimineață, la ora 07.00, înainte de a ajunge cei de la Gardă, pentru a semna, fila 42, vol.II, d.u.p.
Inculpatul Z.I.C.s-a deplasat în dimineața zilei de 18.08.2022 la O.S.N., aspect ce rezultă atât din cuprinsul unei convorbiri telefonice, fila 42, vol.II, d.u.p., în care afirmă că se află la Ocol unde semnează niște acte, cât și din declarația martorului U.M..
Martorul a relatat că, în dimineața zilei de 18.08.2022, s-a prezentat la Ocol, unde au venit și inculpații S.G. și Z.I.C, S. mergând în biroul martorului V.C. pentru a verifica documentele. Martorul și inculpatul Z.I.C.au rămas afară iar, după verificarea documentelor, inculpatul S.G. a vrut să meargă în teren. Inculpatul Z.I.C. i-a spus că are o problemă și nu poate să îi însoțească, după care a plecat, inculpatul S.G. precizând că prezența celuilalt inculpat nu este obligatorie în teren, fila 220, vol.I d.u.p.
Inculpatul S.N.G., consilier superior cu atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrul G.F.R.V., cu atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, filele 142-150, vol.I, d.u.p., în data de 18.08.2022, a verificat în teren situația exploatărilor de masă lemnoasă din partida 699 și partida 700, canton Țapu, atribuite spre exploatare către SC O. SRL, însoțit de martorii V.C. și U.M..
Ca urmare a verificărilor, a fost întocmită nota de constatare cu nr. 3730/19.08.2022 în care se menționa, în legătura cu partida 699 și partida 700, că există contract de vânzare cumpărare masă lemnoasă către SC O. SRL, autorizație de exploatare, proces- verbal de predare - primire, că prin decizia 123/2022 s-a suspendat serviciul public forestier și în aceste partide, măsură ce a fost comunicată reprezentantului societății comerciale, iar S.C. O. S.R.L. și-a retras utilajele de exploatare, muncitorii și nu se mai lucrează în aceste parchete, fila 80, vol.I., d.u.p.
În cuprinsul acestei note de constatare s-a făcut referire și la cele două acte de constatare cu nr. 3479/01.08.2022, anterior menționate, însă inculpatul S.N.G. nu a mai precizat nimic referitor la situația curățării de crengi și resturi și la imposibilitatea reprimirii, menționându-se doar cantitățile de masă lemnoasă identificate.
A declarat inculpatul S.N.G. că nu a verificat. în teren, la parchetele respective, dacă sunt curățate sau nu ci doar dacă s-a oprit exploatarea, din acest motiv nu a menționat în nota de constatare că parchetele au fost sau nu curățate. Acest lucru era deja precizat în notele precedente întocmite de Ocolul Silvic, prin care se stabilise și stocul de material lemnos, fila 161, vol.I d.u.p.
Tot în nota de constatare, inculpatul S.N.G. a dispus următoarele măsuri: Ocolul Silvic Novaci va întreprinde măsurile legale conform art.6 din Ordinul 1540/2011 cu modificările ulterioare, va retrage autorizațiile de exploatare și va reprimi partizile 699 și 700 Țapu.
Ulterior, în data de 23.08.2022, inculpatul S.N.G. s-a prezentat din nou la O.S.N., unde a solicitat să facă alte verificări cu privire la cele două partizi exploatate de SC O. SRL, a discutat cu reprezentanții ocolului și cu inculpatul Z.I.C.referitor la aceste verificări și a fost din nou în teren.
Referitor la revenirea inculpatului pentru a controla partizile 699 și 700 Țapu, martorul Z.R.D. declară că nu li s-a adus la cunoștință motivul de către inculpat: „ Știu că S.N.G. fusese anterior în teren să verifice dacă s-au întocmit procedurile pentru serviciile suspendate, dar a mai venit și în ziua respectivă pentru a merge în contol la parchetele respective, fără să ne spună motivele pentru care a venit din nou”, fila 200, vol.I d.u.p.

Inculpatul a precizat că, după o săptămână de la primul control, a mai făcut o vizită și la alte partizi nu numai la cea aparținând O.. La aceasta nu se făcuse reprimirea la rampa primară întrucât nu fusese luat materialul de acolo și de aceea s-a dus din nou, precum și pentru a vedea dacă a mai continuat sau nu exploatarea. A arătat că se întâmplă cazuri în care, deși în acte se consemnează că s-a încheiat, exploatarea continuă. Reprezentanții Ocolului l-au chemat pe inculpatul Z. să meargă cu ei, pentru că nu aveau mașină pentru transport care să permită deplasarea pe acel drum, dar prezența inculpatului Z. nu era necesară pentru constatările pe care trebuia să le facă inculpatul S., acesta neverificându-1 pe Z., fila 81 d. instanță.
Susținerile inculpatului S.N.G. referitoare la motivul celui de-al doilea control și la inițiativa chemării inculpatului Z.I.C. sunt însă contrazise de martori și de mențiunile proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice.
Astfel, martorul V.C.C. a relatat că, la câteva zile după primul control, a fost sunat de inculpatul S.G. care i-a precizat că va reveni pentru alte verificări la O.S.N., sens îl care l-a rugat pe martor să îl anunțe pe Z.C. să fie prezent ziua următoare pentru un control în teren. Martorul a discutat din nou telefonic cu reprezentantul O. pe care l-a informat cu privire la ceea ce i se transmisese, fila 207, vol.I d.u.p.
S-au reținut ca fiind relevante replicile apaținând martorului V.C.C. din discuțiile telefonice din data de 21.08.2022 și 22.08.2022 cu inculpatul Z.I.C, astfel cum au fost redate în procesele verbale întocmite, din care rezultă că solicitarea ca acesta să se deplaseze în parchet venea din partea inculpatului S.N.G.
Din această conversație rezultă că, încă de la primul control din data de 18.08.2024, deși se convinsese că nu se mai lucrează în parchete și îi spusese inculpatului Z.I.C. că prezența sa în teren nu este necesară, inculpatul S.N.G. i-a pus în vedere martorului V.C.C. că vrea să facă un nou control și în prezența inculpatului Z.. De asemenea, se mai observă insistența ca inculpatul Z.I.C. să nu lipsească, martorul dându-i de înțeles că, dacă nu se prezintă, este posibil să se dispună măsuri care să nu-i fie favorabile.
Inculpatul Z.I.C., ca urmare a insistențelor martorului V.C.C., se deplasează la sediul O.S.N., și în dimineața zilei de 23.08.2022, unde are o discuție cu inculpatul S.N.G. care îi pune în vedere că trebuie să curețe parchetul, aspect ce îl nemulțumește în mod evident.
Această stare de fapt rezultă din discuția telefonică pe care o are cu soția sa în data de 23.08.2022, ora 09:08:58:,, Ăsta, labă tristă ăsta, mă pune să curăț tot parchetu’. Vorbii oțâră cu el; tre’..., n-am decât să-i dau ceva, dă-1 dracu. (...) Ziseră că mă sună când vin (...) Nu știu, cred că să cer la copil 100 de euro și i-aș da 100 de euro, dă-1 dracu, să-ncheie actele, să mă lase dracu în pace. Vorbii o țâră cu el, în chemai afară-Do/wie, ne auzim după ce viii”, fila 47, vol.II, d.u.p.
De asemenea, inculpatul Z.I.C. recunoaște discuția din dimineața zilei de 23.08.2022, cu ocazia audierii din data de 03.10.2023, fila 73, vol.I d.u.p., iar martorii Z.R.D. și U.M. confirmă și ei întâlnirea dintre cei doi inculpați, filele 200 și 221, vol.I d.u.p.
Întrucât inculpatul Z.I.C. a refuzat să îi însoțească în teren, inculpatul S.N.G. împreună cu martorii Z.R.D. și U.M. au mers la cele două partizi pentru a face reprimirea.
S-a constatat că s-au încheiat după procese-verbale, respectiv nr.2100161303400 și nr. 2100161304170 din data de 23.08.2022, toate semnate de martorul Z.R.D., șef district, martorul U.M., pădurar de canton și inculpatul Z.C., operator economic, prin care s-au reprimit cele două parchete, 699 și 700 Țapu, filele 90 și 93, vol.I d.u.p.
Procesele-verbale au fost încheiate conform Anexei 7 la Ordinul nr. 1.540 din 3 iunie 2011 al ministrului mediului și pădurilor, constatând instanța că reprimirea s-a făcut deși situația în teren era identică cu cea menționată în cele două acte de constatare nr.3479/01.08.2022 încheiate potrivit Anexei 8 la Ordin, care se completează, așa cum am menționat anterior, în situația în care, la verificarea pe teren, se constată că reprimirea parchetului nu se poate realiza întrucât nu sunt întrunite toate condițiile cerute de instrucțiuni.
Astfel, volumul de masă lemnoasă ce se afla pe suprafața parchetului la data de 01.08.2022 în partida 699 era 178 mc, identic cu cel de la data reprimirii, iar în partida 700 era 371,05 mc, aproximativ același cu cel de la data reprimirii, de 370,9. De asemenea, astfel cum a rezultat din mijloacele de probă anterior menționate, cele două partizi nu fuseseră curățate de la data primelor constatări până la momentul reprimirii.
Prin urmare, se pune în mod firesc întrebarea cu privire la motivul pentru care nu s-a realizat reprimirea încă de la data de 01.08.2022, de vreme ce starea de fapt din teren era aceeași.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv Z.R.D., șef district, V.C., inginer silvici în cadrul D.S.G.-O.S.N., și U.M., pădurar de canton, instanța constată că aceștia nu s-au mai confruntat niciodată cu situația particulară din prezenta cauză, conform propriilor afirmații.
Astfel, toți martorii au declarat că niciodată în experiența lor profesională nu au pus în aplicare o decizie de suspendare a serviciilor silvice, filele 52, 53 verso, fila 55 verso, d.instanță.
Martorul V.C. a precizat că „în mod normal, la nivelul ocolului silvic se emite autorizație de exploatare în două situații: într-un prim caz, când există contract de vânzare- cumpărare masă lemnoasă, contract care se încheie la nivelul D.S.G., cu agentul economic, sau, în situația în care fondul forestier este proprietate privată, proprietarul suprafeței solicită emiterea autorizației către ocolul silvic în baza unui contract de prestări servicii sau de valorificare masă lemnoasă pe care îl are încheiat cu un anume agent economic. Autorizația de exploatare emisă de ocolul silvic se face în baza actului de punere în valoare, unde sunt prevăzute cantitățile de material lemnos ce poate fi exploatat sau valorificat. Reprimirea parchetelor după exploatare se poate face în mai multe situații: în cazul în care masa lemnoasă este exploatată definitiv, se poate face reprimirea parchetului fără nicio problemă, cu stoc zero, adică toată masa lemnoasă aprobată spre exploatare a fost valorificată, iar parchetul în sine este curățat de orice resturi rămase în urma exploatării; în situația în care există o speță de genul întreruperii autorizației de exploatare înainte de încetarea acesteia, reprimirea se face cu stoc pe picior, cu stoc în faze tehnologice și reprimirea masă lemnoasă în rampa primară. în situația în care reprimirea parchetului de pădure se face ca urmare a întreruperii autorizației de exploatare masă lemnoasă înainte de expirare, curățirea suprafeței exploatate nu mai este o condiție obligatorie pentru întocmirea actului de reprimire. în acest sens, se întocmește un act de constatare, în care se menționează stocul de masă lemnoasă și fazele în care se află acesta. Referitor la situația concretă a S.C. O. S.R.L., arăt faptul că, din cunoștințele mele, acesta a avut emise două autorizații de exploatare, în partida 699 și 700, autorizații emise pentru exploatarea unor produse accidentale-arbori doborâți de vânt. în luna iulie 2022, a intervenit decizia Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, prin care a fost suspendat serviciul silvic în suprafața respectivă, decizie în urma căreia au încetat de drept toate autorizațiile de exploatare emise în zona respectivă, implicit cele pentru S.C. O. S.R.L.ț...) Nu cunosc conținutul documentelor privind reprimirea suprafețelor de pădure exploatată de S.C.O. S.R.L. întrucât nu m-am ocupat de întreținerea lor însă, conform dispozițiilor în domeniu, întrucât autorizația de exploatare se suspendase, reprimirea partidelor de pădure trebuia făcută indiferent dacă suprafața exploatată era sau nu curățată de resturi de vegetație.”, filele 203-208, vol.I d.u.p.
Martorul U.M. a declarat „în situația în care autorizația de exploatare expira iar operatorul economic nu curăța parchetul, acesta putea fi sancționat, atât de pădurar, cât și de către șeful ocolului silvic. în acest caz, autorizația se prelungește cu aplicarea unor penalități în funcție de masa lemnoasă iar sancțiunea se aplică după expirarea prelungirii. în cazul unei decizii de suspendare, nu cunosc dacă se aplică același regulament, eu nu am mai avut situații de acest gen și nu am aplicat sancțiuni.”, filele 219-220, vol.I d.u.p.
Z.R.D.arată că „ Menționez încă odată că, în situația în care expiră autorizația reprimirea se face doar dacă parchetul este curățat. în situația în care se suspendă autorizația, reprimirea se face chiar dacă parchetul nu este curățat.”, fila 199, vol.I d.u.p. Tot acest martor explică și că Ordinul nr. 1540/2011 reglementează și suspendarea însă procedura efectivă pentru suspendarea serviciilor silvice este prevăzută în mod distinct, în alt act normativ.
Actul normativ la care face referire martorul este Legea nr. 374 din 5 octombrie 2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Această lege reglementează însă numai condițiile în care se dispune suspendarea serviciului public cu specific silvic, atribuțiile Comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ale Structurilor teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, fără a conține vreo prevedere referioare la retragerea autorizației de exploatare în cazul suspendării și pașii subsecvenți acesteia, aspecte reglementate de Ordininul nr. 1540/2011.
Lecturând Ordinul nr. 1540/2011, se constată că la art. 6 alin.l se prevede că autorizațiile aflate în termenul de valabilitate se retrag de către emitenții acestora, în următoarele situații: a) suspendarea serviciilor silvice în baza Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.
În continuare, alineatul 2 al aceluiași articol arată că procedura de retragere a autorizației de exploatare, în situațiile prevăzute la alin.l se inițiază de către emitentul autorizației și cuprinde următorii pași: a) notifică titularul autorizației cu privire la apariția situației de retragere a autorizației de exploatare, în termen de o zi lucrătoare de la data comunicării situației de retragere. Prin notificare, emitentul autorizației dispune măsura opririi doborârii arborilor și totodată comunică data și ora începerii inventarierii stocurilor de masă lemnoasă din parchet care nu poate fi mai mare de 3 zile lucrătoare de la data comunicării; b) efectuează inventarierea stocurilor de masă lemnoasă pe picior, în faze și în platforma primară. Inventarierea se face de către reprezentantul emitentului autorizației împreună cu reprezentantul titularului autorizației și în prezența pădurarului titular de canton în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării situațiilor prevăzute la alin. 1. în situația în care titularul autorizației de exploatare refuză sau nu poate să participe la acțiunea de inventariere a stocurilor, aceasta se face în lipsa titularului autorizației, iar rezultatul i se comunică în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare; c) rezultatul inventarierii stocurilor se consemnează în actul de constatare semnat de participanți. Actul de constatare este executoriu.
În baza actului de constatare prevăzut la alin. 2 lit. c) se efectuează reprimirea parchetului, în aplicația SUMAL 2.0 - Marcare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1), cu înscrierea stocurilor de masă lemnoasă pe picior, în faze și în platforma primară.
Conform alineatului 4, pentru situațiile prevăzute la alin.l lit. a)-c), colectarea masei lemnoase aflate în faze se face de către titularul autorizației, dacă instanța de judecată nu dispune altfel. Pentru masa lemnoasă înscrisă în procesul-verbal de reprimire cu stoc în faze și în platforma primară emitentul documentelor de transport este titularul autorizației de exploatare. Nu este necesară emiterea unei autorizații de exploatare, în acet caz, respectiv când autorizația a fost retrasă dar se colectează masa lemnoasă aflată în faze.
În cuprinsul articolului 6 nu există o prevedere similară celei prevăzute de art. 26 alin. 1, în sensul că, în cazul în care, la verificarea pe teren, se constată că reprimirea parchetului nu se poate realiza, întrucât nu sunt întrunite toate condițiile cerute de prezentele instrucțiuni, se încheie un act de constatare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 8 și cum au încheiat reprezentanții Ocolului Silvic Novaci.
În raport de aceste prevederi, instanța apreciază că reprimirea trebuia să fie făcută respectându-se procedura prevăzută de art. 6 privitoare la cazul particular al retragerii autorizației în termenul de valabilitate, procedură care nu reglementează posibilitatea refuzării reprimirii întrucât masa lemnoasă autorizată spre exploatare se află pe picior sau în faze sau parchetul nu este curățat de crăci și resturi de exploatare.
Acesta este motivul pentru care reprimirea celor două partizi la data de 23.08.2022 s-a făcut deși acestea erau în aceeași stare ca și la data de 01.08.2022, cu mențiunea că prin nota de constatare încheiată de inculpatul S.G. la data de 18.08.2022 se pusese în vedere Ocolului Silvic Novaci să ia măsurile conform art.6 din Ordinul 1540/2011 și să reprimească partizile, fila 80 verso.
Pe drumul de întoarcere din teren, în data de 23.08.2022, inculpatul S.N.G. i-a solicitat martorului Z.R.D.să îl sune pe inculpatul Z.I.C.pentru a stabili o întâlnire între cei doi, urmând să aibă o discuție despre curățarea celor două partizi, filele 194 și 221 vol.I d.u.p., fila 52 dosar instanță.
Acest aspect rezultă și din transcrierea convorbirii telefonice din data de 23.08.2022, ora 15.33, dintre Z.R.D.și Z.I.C.:,, A, ești pe centru? Bagă-te la Petromario acolo, că ajunge și domnul inspector până acolo și mai discutați niște detalii.”, fila 50, vol.II, d.u.p.
Nu au fost reținute prin urmare susținerile inculpatului S.N.G. în sensul că nu a avut nicio inițiativă în stabilirea întâlnirii din stația Petromario și, chiar dacă ințiativa nu i-ar fi aparținut, nu se explică motivul pentru care ar fi acceptat să aibă o astfel de întâlnire în afara cadrului oficial.
Din cuprinsul procesului-verbal de redare a imaginilor video surprinse de camerele de supavehere aparținând S.C. M.T.P. SRL din orașul N., amplasate în exteriorul stației Peco „P.M.”, filele 140-144, vol.I d.u.p, coroborat cu declarațiile ambilor inculpați, a rezultat că, în după amiaza zilei de 23.08.2022, aceștia s-au întâlnit în stație, Z.I.C. urcând în autoturismul lui S.G..
Inculpatul Z.I.C. a susținut ca a urcat în autoturismul inculpatului S., care vorbea foarte încet și îi spunea ceva de curățenie, că nu e curățit terenul în pădure. El a lăsat suta de euro între scaune, la frâna de mână. Crede că în acel moment inculpatul S. se uita în stânga, în partea opusă și nu a văzut că îi lăsase banii. Au discutat câteva minute despre curățare, inculpatul Z. spunând că a curățat o parte, în proporție de 70-80% unde a exploatat, restul rămânând, fila 172, vol.I dup.
Inculpatul S.I. a declarat că inculpatul Z.I.C. a urcat la el în mașină și au discutat în legătură cu parchetul, spunându-i acestuia că mai are lemne în rampa primară, pe care trebuie să le transporte și, dacă mai are lemn doborât în parchet, să și îl ia și pe acela, să facă curățenie. în timpul discuției, inculpatul Z. l-a invitat la masă, și s-a oferit să îi plăteasă contravaloarea motorinei, refuzând însă ambele oferte. A observat că, înainte să coboare din mașină, inculpatul Z. a lăsat un obiect între scaune, unde este consola din plastic, inculpatul S. dându-și seamna că sunt bani abia când a plecat de pe loc. Nu s-a întors, gândindu-se că este lume la stația Peco, care ar putea vedea și interpreta alte aspecte, filele 160-161, vol.I d.u.p.
Indiferent de conținutul discuției dintre cei doi, cert este că primul inculpat a lăsat în mașina celui de-al doilea o hârtie de 100 de euro pe care, conform propriei declarații, inculpatul S.I.C. a observat-o când a pornit de pe loc și nu a încercat să o mai restituie decât în momentul în care a aflat despre existența prezentului dosar penal.
S-au ridicat practic de inculpatul S. două probleme de drept, una ținând de încadrarea juridică a faptei, solicitând, după emiterea rechizitoriului, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită în infracțiunea de înșelăciune, filele 11-12, d. instanță, cerere pe care și-a retras-o la termenul din 11.11.2024, fila 83 d. instanță.
Ceea ce a susținut inculpatul în cuprinsul acesteia și, ulterior, în concluziile pe fond, este că banii nu au fost primiți în legătură cu îndeplinirea unei atribuții de serviciu întrucât el nu avea nicio atribuție de a verifica activitatea de exploatare desfășurată de S.C. O. S.R.L., dacă fusese sau nu realizată acțiunea de curățire, ci doar dacă Ocolul Silvie pusese în aplicare hotărârea de suspendare.
Or, așa cum rezultă din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză dar și din înscrisurile aflate la filele 122, 124, 131, 136, vol.I d.u.p., acesta putea să verifice și dacă se mai lucrează în cele două partizi, deci inclusiv desfășurarea sau nu a activității de exploatare. De altfel, inculpatul a și menționat în notele de constatare și în raportul final că societatea își retrăsese utilajele și sistase lucrările.
S-a mai constatat că în cuprinsul raportului întocmit de inculpat la data de 12.09.2022, se menționează ca perioadă de activitate supusă controlului întregul an 2022 iar ca și temei de drept disp. art. 15 alin. 1 lit. b) din H.G. nr.743/2015, filele 74-79, vol.I d.u.p.
Conform art. 15 alin. 1 lit. b) din H.G. nr.743/2015, în vigoare la momentul controlului, abrogat de H.G. nr.46/2023, Gărzile au printre atribuții principale executarea controalelor complexe de fond, în conformitate cu un plan revizuit periodic, urmând o procedură pe bază de riscuri, la toate structurile de administrație silvică, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor forestiere; controalele se pot efectua pe baza unor informații, suspiciuni relevante privind încălcarea regimului silvic, ori de câte ori este nevoie.
Inculpatul nu a verificat exclusiv dacă s-a pus în aplicare decizia de suspendare ci a realizat un control complex de fond, verificând toate documentele existente la dosarul fiecărei partizi, inclusiv graficul cu eșalonarea controalelor însușit de reprezentanții ocolului și operatorul economic, și procesele-verbale de control al exploatării.
Inculpatul S.N.G. l-a cunoscut pe celălalt inculpat în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu privind verificările efectuate la partizile nr.699 și nr.700 aflate în exploatarea S.C.O. S.R.L., în aceleași împrejurări a și insistat să se întâlnească în afara cadrului oficial și a primit suma de 100 euro în legătură cu emiterea actului final de control și încheierea verificărilor.
Inculpatul S.N.G. a revenit pentru un al doilea control, deși din probele administrate rezultă că nu constatase nicio neregulă cu ocazia primului control, a insistat pe lângă angajații Ocolului Silvic ca această activitate să aibă loc în prezența inculpatului Z.I.C., solicitând-i martorului V.C.C. să îl anunțe și martorului Z.R.D. să stabilească telefonic locul unde a avut loc ulterior controlului întâlnirea dintre cei doi inculpați.
Relevante cu privire la îndeplinirea condiției esențiale ca banii să fie dați în legătură cu finalizarea controlului sunt afirmațiile martorului V.C. din discuțiile telefonice din data de 21.08.2022 și 22.08.2022 cu inculpatul Z.I.C.: „ -Deci eu îți spusăi: ar fi bine să vii ca să încheiem, să nu mai stăm să lălăim....
-Bă, Cristi stăi oțâră, că nu mai faci?! da’îîî, deocamdată, autorizația a fost pă numele tău: tu, nu știu, nu tre’să...
-Doar n-ai primire făcută ca să spui că nu mai faci.”, filele 42-45 vol.II d.u.p.
De asemenea, inculpatul Z.I.C. îi comunică soției, în convorbirea telefonică din data de 23.08.2022, începând cu 09.08.58, intenția de a da bani pentru a se finaliza controlul „ -(...)i-aș da 100 de euro, dă-1 dracu, să-ncheie actele, să ma lase dracu în pace.”, fila 47, vol. II d.u.p. Cerând fiului său suma de 200 euro, ulterior discuției avute cu soția, respectiv în data de 23.08.2022, începând cu ora 10.02.08, își exprimă din nou dorința de a scăpa de parchete, „ -Nu știu ce să zâc, mă, ziceam că-mi lași 200 euro acolo așa. Că o veni aștia de la Gardă, le-oi da ce le-oi da și le-oi plăti o masă la C., să ma scap dracu de parchet și de ălea.”, fila 49, vol.II d.u.p.
Este irelevant pentru încadrarea juridică a faptei dacă era sau nu necesar ca parchetele să fie curățite pentru a putea fi reprimite, întrucât și dacă s-ar reține existența acestei obligații, acuzația adusă inculpatului nu este că a primit bani pentru a îndeplini un act contrar îndatoririlor de serviciu, adică pentru a nu constata această neregulă, ci că a primit bani în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu, respectiv emiterea actului final de control și finalizarea acestuia.
Tot lipsit de importanță pentru stabilirea corectă a încadrării juridice a faptei este și împrejurarea invocată de inculpatul S.N.G. în sensul că activitatea de control nu îl viza în niciun fel pe inculpatul Z.I.C.sau S.C.O. S.R.L., susținere infirmată de probele administrate în cauză, așa cum s-a arătat anterior.
Printre cerințele esențiale ale infracțiunii incriminate de art.289 Cp. nu este și aceea ca banii să fie dați de persoana care a beneficiat direct sau a fost vizată de îndeplinirea actului ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarului public, în viziunea inculpatului numai O.S.N..
A mai încercat să se apare inculpatul S.N.G. arătând că nu a observat initial că i-au fost fost lăsați, împrejurare considerată de instanță irelevantă de vreme ce recunoaște că, cel mai târziu la plecarea din peco, a văzut banii dar nu a încercat să îi restituie decât când a aflat de exsitența dosarului penal.
Or, nu există o cerință ca actul de primire să fie unul evident, reținându-se în practica judiciară că se săvârșește infracțiunea de luare de mită în situația în care o persoană, solicitând unui funcționar îndeplinirea unui act de serviciu, pune în cutia biroului lui- fiind observat de acesta- o sumă de bani pe care el, nerefuzând-o, o primește implicit, Trib. Mun.Buc., S. a-II-a pen., dec. nr.2254/1984. Aceasta deoarece, în situația în care funcționarul, ajungând în posesia folosului, nu-și manifestă expres voința de a-1 primi dar nici nu-1 refuză, ne aflăm tot în prezența unei primiri în sensul legii, deoarece numai o respingere fermă, imediată, poate semnifica, în plan obiectiv, o manifestare de voință în sensul neachiesării la solicitarea mituitorului, cum ar fi restiuirea imediată sau denunțarea faptei organelor judiciare.
Referitor la calitatea de funcționar public a inc. S.N.G., s-a arătat în rechizitoriu că, la momentul săvârșirii faptei, art. 1 din H.G. nr. 743 din 9 septembrie 2015 prevedea că Gărzile forestiere sunt instituții publice teritoriale, cu personalitate juridică, în subordinea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, finanțate integral de la bugetul de stat, cu atribuții în implementarea si controlul aplicării regimului silvic si cinegetic în fondul forestier național și în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național.
Din art. 8 alin. 2 al actului normativ menționat rezulta că fiecare Gardă forestieră cuprinde Direcția de implementare și avizare, Direcția de control al regimului silvic si cinegetic si Serviciul financiar-contabil și administrativ.
Conform art. 9 alin. 1 din același act normativ, personalul cu atribuții de control din cadrul Gărzilor îndeplinea atribuțiile agenților constatatori prevăzute de lege, era împuternicit să
constate faptele care pot fi încadrate drept contravenții în domeniul silviculturii și cinegetic și să aplice sancțiunile prevăzute de lege, iar conform alin. 2, în exercitarea atribuțiilor de control, personalul cu atribuții de control prevăzut la alin. 1 îndeplinea funcții ce implică exercițiul autorității de stat.
Deși acest act normativ a fost abrogat de H.G. nr. 46 din 18 ianuarie 2023 privind organizarea, funcționarea și repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Națională și gărzile forestiere, publicată în Monitorul Oficial nr. 58 din 20 ianuarie 2023, prevederile anterior menționate, în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, au fost preluate de acestă din urmă hotărâre de guvern precum și de noul cadru legislativ.
Astfel, art. 1 alin.l prevede că Garda Forestieră Națională este instituție publică iar alin.2 stipulează că Garda Forestieră Națională are în subordine gărzile forestiere, denumite în continuare Gărzi, prevăzute în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2021 privind înființarea Gărzii Forestiere Naționale, cu completările ulterioare, instituții publice cu personalitate juridică, finanțate integral de Ia bugetul de stat, cu atribuții în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național și cu atribuții în implementarea, monitorizarea și controlul activității cinegetice la nivel teritorial.
Conform art.l alin.2 din O.U.G. nr.77/2021, Gărzile forestiere sunt instituții publice cu personalitate juridică. Axena 1 a acestuia act normativ prevede, la poziția 7, Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea.
Art. 5 alin.2 lit.a) din O.U.G, nr.77/2021, principalele atribuții ale Gărzilor forestiere sunt următoarele: implementează, monitorizează și controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național.
De asemenea, calitatea de organ de constatare și sancționare a contravențiilor a personalului de control din cadrul Gărzilor Forestiere este în prezent prevăzută de art. 131 alin.5 din Legea 331/2024.
Din înscrisurile înaintate prin adresa nr. 12899/22.08.2023 a Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea, rezultă că, în perioada comiterii faptei, inculpatul S.N.G. a îndeplinit funcția de execuție consilier grad profesional superior, gradație 5 vechime în muncă, fila 146, vol.I d.u.p.
Potrivit fișei postului cu nr. 70/ 10.08.2020, privind atribuțiile specifice postului de consilier, S.G. are prevăzute atribuții de control în aplicarea legislației regimului silvic, fila 147, vol.I d.u.p.
Conform declarației sale, inculpatul este și era și la data faptei consilier în cadrul G.F.R. V. - Direcția de control.
Prin urmare, la data comiterii faptei, inculpatul S.N.G. exercita o funcție de control cu atribuții în constatarea și sancționarea contravențiilor, activitate în legătură cu care a săvârșit infracțiunea de luare de mită.
Din cele expuse, tribunalul a reținut ca dovedit faptul că inculpații S.N.G. și Z.I.C. sunt autorii faptelor pentru care sunt cercetați, cu îndeplinirea condițiilor de vinovăție cerute de lege, existând suficiente date cu privire la persoana lor pentru a permite stabilirea pedepselor.
Astfel, tribunalul a apreciat că fapta inculpatului S.N.G., consilier cu atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrul G.F.R.V., având atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, care, în ziua de 23.08.2022, în jurul orelor 15:45, în timp ce se afla în incinta stației Peco "P." din orașul N., a primit suma de 100 euro de la Z.I.C., administrator al SC O. SRL, în legătură cu atribuțiile de serviciu privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr. 700 aflate în exploatarea SC O. SRL, în concret pentru emiterea actului final de control și închiderea verificărilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mita, prev. de art. 289 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 si art. 7 lit. c) din Legea 78/2000.
Fapta inculpatului Z.I.C., administrator al SC O. SRL, care, în ziua de 23.08.2022, în jurul orelor 15:45, în timp ce se alia în incinta stației Peco "P." din orașul N., i-a remis suma de 100 euro inculpatului S.N.G., consilier cu atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrul G.F. R.V., în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr. 700 aflate în exploatarea SC O. SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de miră, prev. de art. 290 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Procesul de individualizare a pedepselor ce au fost aplicate trebuie să conducă la stabilirea unor pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și din perspectiva nevoii de reeducare a făptuitorului, realizându-se astfel și scopul pedepsei, cel de prevenție generală și specială.
In cazul infracțiunilor de corupție, trebuie avute în vedere, în egală măsură persoana infractorului respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între cele două aspecte.
Pedeapsa ce urmează să fie aplicată nu trebuie să fie una „exemplară”, „cu efect intimidant”, ci a una justă, echitabilă, atât pentru infractor cât și pentru societate.
La individualizarea fiecăreia dintre pedepse, tribunalul a avut în vedere ca punct de plecare limitele prevăzute de partea specială a Codului penal.
S-a constatat că, în cazul infracțiunii de luare de mită săvârșită de o persoană care are atribuții de constatare sau sancționare a contravențiilor, acestea sunt majorate cu o treime față de cele prevăzute de art. 289 Cp., în condițiile art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, prin urmare limita minimă devine de 4 ani iar cea maximă este de 13 ani și 4 luni.
Pentru infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, limitele de pedeapsă sunt de la 2 ani la 7 ani.
În continuare, prima instanță a luat în considerare criteriile enumerate la art. 74 Cp., respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Gravitatea infracțiunii nu poate fi determinată exclusiv prin raportare la gradul de pericol social generic crescut al infracțiunilor de corupție ci prin cercetarea conținutul concret al acesteia, acțiunea sau inacțiunea concretă, mijloacele folosite, urmarea imediată și, în egală măsură, caracterul și importanța obiectului infracțiunii, caracterul și gravitatea urmărilor, prejudiciul efectiv produs, atunci când este cazul, aspecte care trebuie să se reflecte în cuantumul pedepsei.
Tribunalul a constatat că inițiativa de a remite cei 100 euro a venit din partea inculpatului Z.I.C., fără o solicitare anterioară din partea celuilalt inculpat, cuantumul sumei nu a fost unul ridicat, nu a existat o planificare a activității infracționale și nici nu s-a produs vreun prejudiciu. Inculpatul S.N.G. a încercat să restituie suma de bani inculpatului Z.I.C., chiar după ce a aflat despre existența procesului penal, iar, cu ocazia audierii, a pus cei 100 de euro la dispoziția organelor judiciare.
S-a mai reținut și că nu era iminentă constatarea vreunei contravenții iar suma de 100 de euro nu a fost remisă, respectiv primită, pentru ca mituitorul să se sustragă răspunderii contravenționale.
Toate aceste împrejurări, chiar dacă nu au relevanță sub aspectul întrunirii elementelor constitutive, conduc la concluzia ca infracțiunile săvârșite nu sunt unele dintre cele care să trădeze o periculozitate considerabilă, dimpotrivă reflectând fapte săvârșite de persoane cu marit zi posibilități de îndreptare, inclusiv datorită faptului că sunt persoane adulte, integrate social și profesional, care nu au antecedente penale.

Tribunalul a reținut prin urmare incidența dispozițiilor art. 75 alin. 2 lit. b) Cp., respectiv existența unor împrejurări legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului, cărora le-a dat eficiență în condițiile art. 76 alin. 1 Cp., cu consecința reducerii limitelor speciale ale pedepsei cu o treime.
În raport de toate aceste elemente de individualizare, ținând cont de gravitatea faptelor săvârșite dar și de persoana inculpaților, punând în balanță ansamblul acestor considerente, prin prisma dispozițiilor legale invocate anterior, tribunalul a apreciat că în cauză se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea, într-un cuantum moderat, pentru fiecare din cele două infracțiuni
Prin urmare, în temeiul art. 289 alin. 1 Cp. rap. la art.6 și 7 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea disp. art. 75 alin. 2 lit. b) Cp. și 76 alin. 1 Cp., a fost condamnat inculpatul S.N.G. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
Cu privire la pedepsele complementară și accesoriei, s-a reținut că, în conformitate cu jurisprudența Curții Europeane a Drepturilor Omului, exercițiul unui drept poate fi interzis doar în măsura în care, din săvârșirea faptei, rezultă o nedemnitate.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 67 alin. 1 Cp., pedeapsa complementară poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Tribunalul a apreciat că natura faptei de luare de mită, gravitatea și împrejurările comiterii reflectă o atitudine de sfidare a unor valori sociale importante, ceea ce relevă în mod indubitabil existența unei nedemnități, impunându-se, în baza art. 67 alin. 1 Cp. raportat la art.66 alin. 1 lit. a), b) și g) Cp., interzicerea, ca pedeapsă complementară, a exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita profesia de inginer silvic, pe o durată de 5 (cinci) ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
De asemenea, în baza art. 65 alin. 1 Cp., a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), și g) Cp.
în temeiul art. 91 Cp., a fost suspendată executarea pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicată inculpatului S.N.G. stabilind un termen de supraveghere 4 (patru) ani, conform art. 92 alin.l Cp., apreciind că, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii precum și de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite infracțiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă de timp.
Tribunalul a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 93 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 3 Cp.
În temeiul art. 289 alin 3 Cp., s-a dispus confiscarea sumei de 100 euro depuși în contul special deschis pe numele inculpatului S.N.G. la U.C.B. S.A., reprezentând suma primită de la mituitor, fiind totodată menținută măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 100 euro depuși în contul special deschis pe numele inculpatului S.N.G. la U.C.B. S.A., măsură dispusă prin ordonanța nr,150/P/2022 din 09.01.2024, până la executarea dispoziției de confiscare a acesteia.
În temeiul art. 290 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea disp. art. 75 alin. 2 lit. b) Cp. și 76 alin. 1 Cp., s-a dispus condamnarea inculpatului Z.I.C.la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, cu aplicarea disp. art. 91 Cp. stabilind un termen de supraveghere 2 (doi) ani, conform art. 92 alin. 1 Cp., apreciind că, în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii precum și de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite infracțiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă de timp.
Tribunalul a făcut aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 93 alin. 1, alin. 2 lit. b) și alin. 3 Cp.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpații S.N.G. și Z.I.C..
În motivarea apelului formulat inculpatul Z.I.C. a solicitat admiterea apelului cu consecința desființării hotărârii apelate, urmând a dispune achitarea inculpatului în temeiul art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin.l lit. b C.p.p.
Apelantul a precizat faptul că suma de 100 euro a fost remisă în scopul de a achita contravaloarea combustibilului utilizat pentru cele două deplasări ale inculpatul S. și ale reprezentanților O.S.N. în datele de 18.08.2022 și 23.08.2022 la cele două partizi 699 și 700 din cantonul Țapu, pentru care se dispusese suspendarea autorizațiilor de exploatare și urmau să fie reprimite de O.S.N., conform art. 25 alin.l din Ordinul 1540/2011, arătând că acest aspect rezultă din discuțiile telefonice cu martorul V.C..
A arătat că scopul remiterii banilor nu a fost acela de a-1 răsplăti sau determina pe reprezentantul Gărzii Financiare să facă sau să nu facă ceva în folosul său sau în interesul său sau al altuia, ci pentru că, date fiind numeroasele solicitări ale reprezentanților Ocolului Silvic, a considerat că dacă își va îndeplini această obligație nu va mai fi sunat și deranjat pentru a-i însoți la verificări.
A arătat că autorizația de exploatare era suspendată și deși a comunicat Ocolului Silvic că activitatea de curățare nu este obligatorie în situația suspendării activității și ar presupune costuri mari pentru societate, reprezentanții Ocolului au insistat și au apelat chiar la inculpatul S. care de fiecare dată i-a amintit că trebuie să desfășoare și această activitate.
A arătat că nu îl cunoștea pe inculpatul S., nu îi cunoștea atribuțiile și toată activitatea societății s-a derulat în legătură cu Ocolul, iar reprimirea urma să fie făcută tot de Ocol, toate convorbirile purtându-le cu reprezentanții Ocolului, necunoscând ce fel de acte trebuie să întocmească Garda Forestieră sau care erau în concret atribuțiile inculpatului S., astfel că nu se poate susține că banii au fost dați pentru întocmirea actului final de control la Ocol.
S-a susținut că inițiativa apelării sale putea să îi aparțină și lui V.C. care cu ocazia controlului se deplasase pe jos, astfel cum rezultă din lecturarea convorbirilor din datele de 21.08.2022 și 22.08.2022, acesta insistând ca Z. să fie prezent în data de 23.08.2022, astfel cum a reținut și instanța, deși reținuse anterior că S. avusese inițiativa chemării inculpatului Z..
Inculpatul a arătat că nu s-a oferit o explicație pentru care reprezentanții Ocolului au insistat ca inculpatul Z. să curețe resturile rămase pe cele două parchete, în condițiile în care inclusiv martorii audiați au declarat că în situația suspendării autorizației, reprimirea se face chiar dacă parchetul nu este curățat. De altfel, chiar prin nota de constatare din 18.08.2022 inculpatul S. a dispus măsuri legale conform art.6 din Ordin, retragerea autorizațiilor și reprimirea partizilor 699 și 700. Or, a susținut inculpatul, Ocolul nu a procedat la reprimirea parchetelor, explicându-se astfel de ce în datele de 21 și 22.08.2022 V. l-a sunat pe Z., reluând discuția anterioară privind curățirea parchetelor, activitate ce ar fi revenit Ocolului după reprimire.
A susținut că în mod eronat s-a constatat că după controlul din teren la 23.08.2022 S. a solicitat prezența lui Z., fapt contrazis de convorbirile din 23.08.2022, ora 09.08 dintre Z. și soția sa prin care acesta îi comunică: „Zisă Z.: Lasă mă, pe mâinile mele! Să vină la o masă, Zisă că mă sună...”, rezultând astfel că inițiativa întâlnirii din stația P. i-a aparținut lui Z..
Inculpatul a arătat că pentru a fi reținută infracțiunea de dare de mită este necesar a fi îndeplinite mai multe condiții, printre care legătura dintre banii sau foloasele necuvenite și actul de serviciu, iar în lipsa acestei legături fapta nu are caracter penal. A susținut că inculpatul nu mai era interesat de soarta celor două parchete sau de finalitatea controlului, întrucât societatea încetase exploatarea, își retrăsese utilajele, iar cele constatate de S. nu îl puteau afecta pe inculpatul Z. sau activitatea societății, astfel că inculpatul Z. nu dorea ca funcționarul să adopte o anumită conduită în îndeplinirea atribuțiilor ce îi reveneau.
S-a mai susținut că folosul necuvenit constituie o plată sau o răsplată în vederea determinării unui act explicit, un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a subiectului activ al infracțiunii. Or, în condițiile în care la datele de 18.08.2022 și 23.08.2022, controlul se derulase conform normelor în vigoare, iar toate documentele încheiate reflectau starea de fapt, nu rezultă care ar fi fost actul explicit echivalent al sumei de 100 euro pentru a se reține existența infracțiunii, fiind absurd a se considera că banii au fost dați pentru emiterea actului final de control și închiderea verificărilor atât timp cât activitatea de control a inculpatului S. a vizat, potrivit raportului final, verificarea activității la parchetele de exploatări forestiere autorizate pe suprafața Obștei Plaiurile Mușeteștilor din cantonul Ocolul Silvic Novaci.
În concluzie, a susținut inculpatul că banii nu au fost dați în legătură cu atribuțiile ce-i reveneau inculpatului S. ca reprezentat al G.F..
În motivarea apelului formulat inculpatul S.N.G. a solicitat în temeiul disp. art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p., admiterea apelului așa cum a fost formulat, cu precizarea că nu se mai regăsește aceeași încadrare juridică, fiind doar art. 289 alin. 1 Cp raportat la art. 6 din Legea 78/2000 și achitarea sa potrivit art. 396 alin.5 rap. la art. 16 alin.l lit.b C.p.p.
Astfel, a solicitat desființarea sentinței pronunțate de către Tribunalul Gorj și în rejudecare să se constate că invocarea de către instanță a dispozițiilor legale privind Garda Forestieră Națională, art. 1 alin. 2, art. 5 alin. 2 din O.U.G nr.77/2021 și celelalte articole invocate nu au nicio relevanță în contextul în care, cu privire la acțiunea desfășurată de către inculpat, reținută în actul de sesizare, acesta nu avea nicio atribuție care să vizeze controlul activității S.C o. SRL.
În acest sens a apreciat că inculpatul nu are calitatea cerută de lege pentru a atrage răspunderea penală în ceea ce privește infracțiunea de luarea de mită.
Dispozițiile art. 289 Cp. prevăd că pentru ca o infracțiune să fie o infracțiune de corupție, respectiv de luare de mită, fapta funcționarului public trebuie să aibă legătură cu atribuțiile lui de serviciu, funcționarul care pretinde sau primește bani sau foloase pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu trebuie să fie competent a îndeplini sau a nu îndeplini acel act în momentul săvârșirii acțiunii sau inacțiunii incriminate. în contextul în care fapta nu are legătură cu atribuțiile de serviciu nu se poate discuta despre îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru ca acțiunile întreprinse să facă parte din conținutul constitutiv al infracțiunii de luare de mită.
În acest sens, a învederat că din probatoriul administrat în cauză, atât la urmărirea penală cât și în cursul cercetării judecătorești rezultă că la data de 15.07.2022 Garda Forestieră a emis decizia nr. 123, prin care a suspendat serviciul silvic începând cu 18.07.2022 pe o suprafață de 1731,86 hectare de teren, suprafață în care s-a încadrat și cea pentru care SC O. SRL primise autorizațiile de exploatare din 26.01.2022. Ulterior pe 18.07.2022, prin adresa nr. 3259, Ocolul Silvic Novaci a comunicat către SC O. SRL, situația privind retragerea autorizațiilor de exploatare.
La data de 01.08.2022 un reprezentant al Ocolului Silvic Novaci a întocmit actul de constatare 3478, prin care s-a precizat că parchetul aflat în exploatarea acestei societăți nu poate fi reprimit deoarece masa lemnoasă autorizată spre exploatare se află încă pe picior sau în faze și nu era curățată pe crengi și resturi pe o suprafață de 0,7 ha. în acest document s-a menționat că pentru terminarea exploatării și curățarea parchetului se permitea continuarea activității conform aprobărilor, cu plata unor penalități.
La 18.08.2022, inculpatul S.N.G., în calitate de reprezentant al G.F.R.V., a verificat în teren situația exploatărilor de masă lemnoasă atribuite SC O. SRL. S-a menționat că s-a întocmit nota de constatare 3730/19.08.2022 prin care se menționa suspendarea serviciului public forestier, comunicarea măsurii către societatea O. SRL și faptul că societatea și-a retras utilajele de exploatare și muncitorii și nu se mai lucrează în parchete. La 23.08.2022 inculpatul s-a prezentat din nou la Ocol pentru verificări și a discutat cu reprezentanții Ocolului și cu inculpatul Z. referitor la aceste verificări. Raportul final a fost întocmit în septembrie 2022.
S-a arătat că Ordinul nr. 1540/2011 pentru aprobarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport, în art. 6 alin. 1 și 2, art. 17, art. 18, art. 19 și art. 24 precizează că autorizațiile aflate în termenul de valabilitate se retrag de către emitenții acestora, în cauza de față emitentul fiind Ocolul Silvic și nu inculpatul acuzat de luare de mită. Controlul cu privire la acest aspect se realizează tot de personalul silvic împuternicit al ocolului, iar aspectele legate de curățarea și reprimirea parchetelor intră în atribuțiile exclusive ale șefului Ocolului Silvic.
În concluzie, apelantul a arătat că nu avea nicio atribuție pe această linie, din niciuna dintre cele trei perspective menționate punctual în Ordinul nr. 1540/2011 pentru aprobarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport, neavând ca atribuție de serviciu controlul/verificarea acțiunilor întreprinse de SC O. SRL cu privire la curățarea parchetelor de exploatare/reprimirea parchetelor.

Adresa nr. 2415 din 14.02.2024 emisă de Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea menționează în mod expres că S.N.G., în baza delegațiilor emise de instituție, trebuia doar să verifice dacă O.S.N. și O.S.P.M. respectau dispozițiile cuprinse în decizia nr. 123, respectiv dacă au fost retrase autorizațiile respective și dacă se mai exploatează masă lemnoasă de pe această suprafață. în aceeași adresă se precizează că S. nu a avut ca sarcină efectuarea unui control de exploatare care urmărește verificarea modului de exploatare a masei lemnoase în scopul limitării prejudiciilor.
Conform raportului de control, întocmit la 20.09.2022 de către inculpatul S.N.G., acesta a realizat o verificare care avea drept obiect activitatea desfășurată de către O.S.N. și O.S.P.M. și nu activitatea derulată de SC O. SRL prin administratorul Z.I.C., neavând nicio atribuție de serviciu în controlul/verificarea acțiunilor întreprinse de SC O. SRL prin administrator Z. cu privire la curățarea parchetelor și reprimirea acestora.
Astfel, a arătat că, în condițiile în care nu avea atribuții în acest sens, nu se poate discuta despre infracțiunea de luare de mită, pentru că nu are legătură cu atribuțiile sale de serviciu.
S-a mai arătat că la data controlului era emisă decizia de suspendare, aceasta fiind pusă în aplicare de Ocol, autorizația de exploatare a fost retrasă, acest aspect fiind comunicat SC O. SRL, iar societatea ridicase toată masa lemnoasă, rămânând doar cioatele.
S-a mai arătat că inculpatul Z. avea reprezentarea clară că nu i se poate aplica nicio sancțiune și nu dorea să obțină nimic în favoarea sa care să aibă legătură cu atribuțiile de serviciu al inculpatului S., întrucât se supusese deciziei, iar banii au fost aruncați între scaune fără ca inculpatul să fie atenționat în legătură cu această împrejurare, cu intenția de a plăti contravaloarea unui prânz pentru cei de la Ocol și pentru inculpatul S..
S-a susținut că inculpatul nu putea fi în mod obiectiv sau subiectiv stimulat sau influențat să constate o altă stare de fapt și de drept în legătură cu activitatea societății care își retrăsese utilajele, singurul obiectiv al controlului fiind stabilirea punerii în aplicare a deciziei de suspendare a exploatării de către O.S.N..
În concluzie, s-a susținut că inculpatul S. nu a efectuat un control al exploatărilor forestiere ale operatorului economic SC O. SRL, ci un control al activității Ocolului cu privire la suspendarea serviciului silvic și de verificare în teren de către aceeași instituție cu privire la agenții economici, respectiv dacă aceștia mai prestau activitatea forestieră și nu s-a efectuat un control în parchete, ci doar s-a verificat dacă se mai lucrează în parchete.
Cu privire la necurățarea parchetelor de crengi și resturi de exploatare, s-a arătat că potrivit reglementărilor în vigoare la acea dată, nu era prevăzută o sancțiune contravențională potrivit legii 171/2010 (art. 18 lit. c fiind abrogat la 05.10.2021), cu atât mai mult cu cât societatea a fost silită să oprească activitatea de exploatare, deși avea autorizație de exploatare valabilă, cu termen.
În apel, în conformitate cu dispozițiile art. 420 alin. 4 C.p.p. au fost audiați inculpații S.N.G. și Z.I.C., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosar (filele 61,63).
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu prev. art. 417 alin.2 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
În mod corect, prima instanță a constatat că probatoriul administrat în cauză, în faza de urmărire penală și în cursul judecății este format dintr-un ansamblu de probe certe și complete de vinovăție a inculpaților S.N.G. și Z.I.C., probe ce au înlăturat prezumția legală relativă de nevinovăție instituită de dispozițiile art. 4 Cod procedură penală, reținând în mod judicios că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de cei doi inculpați cu forma de vinovăție prevăzută de lege.
Curtea reține că, potrivit art. 103 alin. (1) din C. proc, pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. în baza principiului liberei sau intimei convingeri a judecătorului, acesta va aprecia liber mijloacele de probă administrate în cauză, neexistând o ordine de preferință, referitor la forța probantă a acestora. Totodată, organele judiciare au dreptul să aprecieze în mod liber atât valoarea fiecărei probe administrate, cât și credibilitatea lor. Probele nu au o valoare a priori stabilită de legiuitor, importanța acestora rezultând în urma aprecierii lor de către organele judiciare consecutiv analizei ansamblului materialului probatoriu administrat în mod legal și loial în cauză.
În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate, iar condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei se dispun doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Prin aprecierea probelor, ca operație finală a activității de probațiune, organele de urmărire și instanța de judecată determină măsura în care probele le formează încrederea că sunt în concordanță cu adevărul, în sensul că faptele și împrejurările de fapt la care se referă au avut sau nu loc în realitatea obiectivă. Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, se formează concluzia organului de urmărire penală sau a instanței de judecată cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, concluzie care trebuie să reflecte adevărul.
Prin urmare, mijlocul de apreciere constă în „examinarea tuturor probelor administrate”, atât cele din faza de urmărire penală, cât și cele din fața instanței de judecată (probele neavând o valoare mai mare sau mai mică, în funcție de faza procesuală unde au fost administrate legal), instanța alegând motivat pe care dintre acele probe le reține pentru stabilirea situației de fapt, arătând de ce le înlătură pe celelalte, această operațiune desfășurându-se în urma evaluării probelor, respectiv, în măsura în care se coroborează (sunt susținute și de alte probe) între ele (în definiția legii- prin evaluarea tuturor probelor administrate în cauză).
Curtea mai reține că potrivit art. 99 alin.l C.p.p. în acțiunea penală sarcina probei aparține în principal procurorului, iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă.
Prin sarcina probațiunii se înțelege obligația procesuală ce revine unui participant la procesul penal de a dovedi împrejurările care formează obiectul probațiunii.
O regulă generală în materie de probațiune cere ca proba să fie efectuată de cel care afirmă existența unei fapte sau împrejurări de fapt. Dacă împrejurarea de fapt a fost dovedită, persoana care invocă o altă împrejurare de fapt (de negație sau explicativă) este obligată, la rândul său, să o dovedească. Sarcina probațiunii poate reveni celui care a făcut prima afirmație, dacă acesta invocă o altă împrejurare ce trebuie dovedită. Aplicând această schemă în procesul penal, învinuirea trebuie să fie dovedită de cel care o formulează - procurorul, iar împrejurările în apărare de către cel care le invocă - inculpatul.
Aplicând toate aceste considerații teoretice la prezenta cauză, în raport de probele existente la dosar, Curtea constată în acord cu prima instanță că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 396 alin.2 C.p.p. pentru a se dispune condamnarea inculpaților.
Astfel, efectuând propria analiză a materialului probator administrat în cauză, având în vedere solicitarea inculpaților de achitare, Curtea reține următoarea situație de fapt:
Inculpatul Z.I.C.este asociat unic și administrator al S.C. O. S.R.L., societate ce are ca domeniu principal de activitate-exploatarea forestieră, potrivit extrasului emis de ONRC atașat la dosar.
La data faptei ( 23.08.2022), inculpatul S.N.G. era angajatul G.F.R.M. în funcția publică de execuție, consilier, grad profesional superior, în cadrul Direcției de control, atribuțiile postului fiind prevăzute de HG 743/2015 privind organizarea și funcționarea Gărzilor forestiere - în vigoare la data faptelor, Ordinul 456/2016 privind regulamentul de organizare și funcționare a Gărzilor Forestiere, conform prevederilor Legii nr. 46/2008 și ale OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
În baza actelor de punere în valoare nr.2100161303400 și nr.2100161304170 și a autorizațiilor de exploatare nr.A220016130013 din 26.01.2022 și nr.A220016130014 din 26.01.2022, S.C. O. S.R.L. a fost autorizată să exploateze masă lemnoasă în partida 699 Țapu (UA 596 B, suprafața totală de 1,1 ha, volum total 363,4 mc) și în partida 700 Țapu (UA 596 A suprafața totală de 51,6 ha, volum total 581,36 mc).

Pentru partida 699 Țapu, perioada autorizată a fost 26.01.2022 - 31.08.2022, potrivit prelungirilor perioadei de exploatare cuprinse în autorizație, iar pentru partida 700 Țapu, urmare a prelungirii perioadei inițiale, perioada autorizată a fost 26.01.2022 - 09.09.2022.
Prin Decizia nr.123/15.07.2022, emisă de Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea și înregistrată sub numărul 3247/15.07.2022 la Direcția Silvică Gorj-Ocolul Silvic Novaci, s-a suspendat serviciul public cu specific silvic, începând cu data de 18.07.2022, pentru suprafața de 1731,86 ha teren cu vegetație forestieră, suprafață în care se regăseau și cele două partizi aflate în exploatarea S.C. O. S.R.L.
Cu adresa nr.3259/18.07.2022, Ocolul Silvic Novaci a comunicat S.C. O. S.R.L. că, în baza Deciziei nr.123/15.07.2022 și față de prevederile art. 6 alin.l lit.a din OM 1540/2011 urmează a se retrage cele două autorizații de exploatare pentru partizile 699,700 Țapu, sens în care s-a dispus măsura opririi doborârii arborilor de îndată, urmând ca inventarierea stocurilor de masă lemnoasă pe picior, în faze și în platforma primară, să înceapă cu data de 21.07.2022, ora 09.00.
Conform procedurilor legale (art. 6 alin.2 din Ordinul 1540/2011), în termen de 30 de zile de la comunicarea situației privind retragerea autorizației, trebuia să se procedeze la inventarierea stocurilor, rezultatul inventarierii fiind consemnat într-un act de constatare semnat de participanți, apoi se proceda la reprimirea parchetelor.
Aceleași aspecte rezultă și din declarațiile martorului Z.R.D.(date atât în faza de urmărire penală cât și în fața primei instanțe).
Astfel, martorul Z.R.D.( șeful O.S.N.) a confirmat că în situația în care autorizația de exploatare este suspendată, conform procedurilor, în termen de 30 de zile de la primirea deciziei de suspendare, trebuie să se procedeze la inventarierea stocurilor și reprimirea parchetelor, reprimirea având loc numai după întocmirea actului de constatare preliminar, în care se consemnează situația din teren.
În acest sens, se reține că în data de 01.08.2022, martorul Z.R.D., șeful O.S.N., împreună cu martorul U.M., pădurarul titular al cantonului și cu inculpatul Z. C., s-au deplasat în partizile 699 și 700 în vederea inventarierii stocurilor de masă lemnoasă.
Conform celor două acte de constatare, ambele cu nr.3479/01.08.2022 (filele 107-108 voi I dup), semnate de reprezentantul O.S.N., martorul Z.R., pădurarul titular de canton, martorul U.M., și inculpatul Z. C., cu ocazia deplasării la cele două partizi s-au constatat următoarele:
Cu privire la partida 699 s-a consemnat că termenul de exploatare a expirat la 18.07.2022 ( data de la care opera suspendarea conform deciziei nr. 123/15.07.2022 a Gărzii Forestiere Rm.Vârcea), s-a retras autorizația de exploatare ( care avea valabilitate până la data de 31.08.2022), parchetul nu poate fi reprimit deoarece masa lemnoasă autorizată spre exploatare se află în faze pe suprafața parchetului, respectiv un volum de 178 mc, consemnându-se că parchetul nu este curățat de crăci și resturi de exploatare pe o suprafață de 0,7 ha.
S-a precizat în actul de constatare că: pentru terminarea exploatării, inclusiv curățarea parchetului, se permite continuarea activității conform aprobărilor, cu plata penalităților prevăzute în contract, dispunându-se ca măsuri: masa lemnoasă va fi exploatată și transportată de către titularul autorizației.
Cu privire la partida 700 s-a consemnat, de asemenea, că termenul de exploatare a expirat la 18.07.2022 ( data de la care opera suspendarea conform deciziei nr. 123/15.07.2022 a Gărzii Forestiere Rm.Vârcea), s-a retras autorizația de exploatare (care avea valabilitate până la data de 09.09.2022), parchetul nu poate fi reprimit deoarece masa lemnoasă autorizată spre exploatare se află pe picior sau în faze după cum urmează: volum 259,96 mc arbori pe picior; 92,39 mc material lemnos în diferite faze pe suprafața parchetului și 18,7 mc material lemnos în platforma primară. S-a consemnat că parchetul nu este curățat de crăci și resturi de exploatare pe o suprafață de 2,5 ha.
S-a precizat în actul de constatare că: pentru terminarea exploatării, inclusiv curățarea parchetului, se permite continuarea activității conform aprobărilor, cu plata penalităților prevăzute în contract, dispunându-se ca măsuri: masa lemnoasă de pe suprafața parchetului și cea din rampa primară va fi transportată de către titularul autorizației.
Martorul Z.R. a declarat cu privire ia partizile 699 și 700 aflate în exploatarea SC O. SRL că, la momentul verificării din teren din data de 01.08.2022, la care au participat și pădurarul U.M. și inculpatul Z.I.C., situația constatată a fost consemnată în cuprinsul actelor de constatare încheiate la acel moment, fiind menționată cantitatea de masă lemnoasă doborâtă care a fost identificată, precum și faptul că parchetele nu au fost curățate de crengi și resturi de exploatare.
Potrivit declarației martorului V.C.C., la data de 18.08.2022, inculpatul S. G., reprezentant al G.F.R.V. s-a prezentat în vederea efectuării unui control, respectiv pentru a verifica situația din teren existentă la partida nr. 699 și nr. 700, confirmând deplasarea în teren împreună cu inculpatul S. G. și martorul U.M., în data de 18.08.2022.
Se reține astfel că, ulterior întocmirii celor două acte de constatare din 01.08.2022, inculpatul S.N.G. s-a prezentat la sediul Ocolului Silvic Novaci, prima dată la 18.08.2022.
Astfel cum judicios a constatat prima instanță, anterior prezentării inculpatului S. la sediul Ocolului, inculpatul Z.I.C.s-a deplasat în dimineața zilei de 18.08.2022, la O.S.N., unde a semnat niște acte, aspect ce rezultă din cuprinsul unei convorbiri telefonice din 18.08.2022, ora 07.37, în care afirmă că se află la Ocol să semneze niște acte (fila 42, vol.II, d.u.p.)
În acest sens, inculpatul Z.I.C. fusese solicitat încă din data de 17.07.2022 de către martora M.C.I., pentru a se prezenta cel târziu a doua zi dimineață, să semneze niște acte, comunicându-i inculpatului că vine cineva de la Gardă, care vrea să urce la Țapu, iar inculpatul trebuie să ajungă înainte la Ocol pentru a semna înscrisurile care rămăseseră nesemnate, martora insistând ca inculpatul să nu lase pe a doua zi semnarea. Totodată, întrucât era în concediu, l-a îndrumat pe inculpat să ia legătura cu martorul V.C. pentru a stabili ora la care se va prezenta să semneze, subliniind încă o dată că trebuie să ajungă anterior venirii celor de la Gardă. în aceeași zi, inculpatul fusese anunțat telefonic și de martorul U.M. să se prezinte a doua zi pentru control, iar inculpatul Z.I.C. l-a apelat pe martorul V.C., stabilind să se întâlnească cu acesta la Ocol, a doua zi dimineață, la ora 07.00, înainte de a ajunge cei de la Gardă, pentru a semna, filele 40-42, vol.II, d.u.p.
Din declarațiile martorilor U.M. și V.C. rezultă că în dimineața zilei de 18.08.2022, inculpatul S.N.G. s-a prezentat la Ocol, unde a venit și inculpatul Z.I.C., inculpatul S.N.G. mergând în biroul martorului V.C. pentru a verifica documentele, iar după verificarea documentelor, inculpatul S. G. a vrut să meargă în teren, însă inculpatul Z.I.C. a plecat, precizând că nu poate să îi însoțească.
În aceste condiții, deplasarea în teren s-a făcut de către inculpatul S.N.G., împreună cu martorii U.M. și V.C, aceștia mergând împreună până în rampa primară, unde inculpatul a constatat că nu erau utilaje, apoi a solicitat să meargă în parchete, inculpatul mergând pe jos împreună cu martorii până la marginea parchetelor, însă nu au intrat în parchete, inculpatul concluzionând că nu se lucrează, nefiind utilaje în zonă.
În legătură cu această verificare, inculpatul S.N.G. a întocmit nota de constatare din data de 18.08.2022, înregistrată la Ocol sub nr. 3730/19.08.2022.
În cuprinsul notei de constatare (fila 80, vol.I., d.u.p.), semnată de inculpat, s-a precizat că inculpatul și martorii s-au deplasat în teren pentru verificarea partizilor nr. 699 și nr. 700 Țapu.
S-a consemnat că există contract de vânzare cumpărare masă lemnoasă către SC O. SRL, autorizații de exploatare, procese-verbale de predare - primire, că prin decizia nr. 123/2022 s-a suspendat serviciul public forestier și în aceste partide, măsură ce a fost comunicată reprezentantului societății comerciale, iar S.C. O. S.R.L. și-a retras utilajele de exploatare și muncitorii și nu se mai lucrează în aceste parchete, iar în rampa primară sunt depozitate circa 15-18 mc specia Mo, lemn rotund și lemn de foc. Au fost menționate în cuprinsul notei de constatare și cele două acte de constatare din 01.08.2022 și cantitățile de masă lemnoasă menționate în cuprinsul acestor note de constatare, fără a fi făcută vreo mențiune referitoare la curățarea parchetelor sau la imposibilitatea reprimirii.
Prin nota de constatare din 18.08.2022, inculpatul S.N.G. a dispus următoarele măsuri: O.S.N. va întreprinde măsurile legale conform art.6 din Ordinul 1540/2011 cu modificările ulterioare, va retrage autorizațiile de exploatare și va reprimi partizile 699 și 700 Țapu.

Ulterior, în data de 23.08.2022 (data faptelor), inculpatul S.N.G. s-a prezentat din nou la O.S.N., unde a solicitat să facă alte verificări cu privire la cele două partizi exploatate de SC O. SRL, a discutat cu reprezentanții ocolului și cu inculpatul Z.I.C.referitor la aceste verificări și a fost din nou în teren însoțit de martorii Z.R. și U.M., însă au ajuns numai în rampa primară, conform declarațiilor martorilor și inculpatului, nefiind condiții prielnice pentru a urca în parchete.
Potrivit declarației martorului Z.R., inculpatul S. a verificat corespondența dintre situația în teren și cea consemnată în actele de constatare din 01.08.2022 cu privirea la cantitatea de masă doborâtă și la curățirea parchetelor de resturi rezultate în urma exploatării.
Din declarația martorul U.M. (dată în faza de urmărire penală) rezultă că, la revenirea din teren, Z.R. l-a contactat pe inculpatul Z.I.C.și i-a transmis că trebuie să se întâlnească cu inculpatul S. care voia să îi solicite să curețe parchetul. Și în declarația dată în fața primei instanțe, deși martorul a precizat că nu își amintește dacă Z. l-a contactat pe inculpatul Z. pentru a-i transmite să se întâlnească cu inculpatul S., a declarat că pe drumul de întoarcere, S. i-a spus lui Z. să îi transmită inculpatului Z. să curețe parchetul și să își ia masa lemnoasă care se afla în rampă.
În același sens este și declarația martorului Z.R. (dată în faza de urmărire penală) prin care a precizat că în data de 23.08.2022 (ziua în care s-a făcut reprimirea), inculpatul S. a venit pentru a merge în control la parchete, deși fusese și anterior să verifice dacă s-au întocmit procedurile pentru serviciile suspendate. în aceeași zi, inculpatul Z. a venit la Ocol, fiind sunat de martor întrucât trebuia să meargă în teren, însă acesta deși a venit la Ocol unde se afla și inculpatul S. și au discutat cu toții, a spus că nu poate merge în teren, astfel că deplasarea în teren pentru a se face reprimirea s-a făcut doar de martorul Z., însoțit de inculpatul S. și de pădurarul U.M..
A declarat martorul că după efectuarea controlului în teren (în 23.08.2023) inculpatul S.N.G. a insistat să discute cu reprezentatul SC O. SRL pentru a-i preciza că trebuie să își curețe cele două partizi pe care le exploatase, sens în care martorul l-a sunat pe inculpatul Z.I.C., stabilind ca cei doi inculpați să se întâlnească în stația peco P.M., pe raza loc. N.. în faza de judecată, deși a recunoscut că după revenirea din teren, l-a sunat pe inculpatul Z. pentru a se întâlni cu inculpatul S., martorul a declarat că a procedat astfel întrucât inculpatul Z. îi spusese că vrea să discute cu inculpatul S., aspect evident nesincer, în raport de propria declarație a martorului dată în faza de urmărire penală, coroborată cu declarația martorului U.M., din care rezultă că cel care a solicitat să discute cu inculpatul Z. a fost inculpatul S..
Se reține din declarația martorului Z.R. că, inculpatul S.N.G. dorea să se întâlnească cu inculpatul Z.I.C. pentru a-i explica că trebuie să își ridice masa lemnoasă aflată în faze, cea menționată în actele de constatare.
Referitor la revenirea inculpatului pentru a controla partizile 699 și 700 Țapu, martorul Z.R.D.a declarat că inculpatul S.N.G. fusese anterior în teren să verifice dacă s-au întocmit procedurile pentru serviciile suspendate, dar a mai venit și în data de 23.08.2022 pentru a merge în control la parchetele respective, precizând că nu le-a spus motivele pentru care a venit din nou, însă din declarația martorului U.M. rezultă că martorul Z.R. i-a comunicat că inculpatul vrea să facă alt control la parchete întrucât, observând actele de constatare din 01.08.2022, i s-a părut că există un volum mai mare de masă lemnoasă în parchete și a dorit să se convingă că cele consemnate erau reale.
Fiind audiat în fața primei instanțe, inculpatul S.N.G. a declarat că la o săptămână de la primul control, a mai făcut o vizită și la partizile aparținând SC O. SRL, întrucât la acestea nu se făcuse reprimirea la rampa primară, întrucât nu fusese luat materialul de acolo și de aceea s-a dus din nou, precum și pentru a vedea dacă a mai continuat sau nu exploatarea, întrucât există cazuri în care, deși în acte se consemnează că s-a încheiat, exploatarea continuă. Aceleași aspecte le-a menționat inculpatul și cu ocazia audierii în fața instanței de apel.
Se constată însă că, deși în declarația dată în fața primei instanțe, inculpatul a declarat că la momentul efectuării reprimirii, materialul lemnos nu fusese ridicat ( existând resturi de material lemnos, nu material bun, ci de proastă calitate), cu ocazia audierii în fața instanței de apel, a declarat că la momentul reprimirii, masa lemnoasă fusese ridicată, aspect infirmat de declarația martorului Z.R. care a precizat că inculpatul Z.I.C.nu și-a curățat diferența de masă lemnoasă aflată pe suprafața parchetului întrucât era de o valoare mică, fiind ruptură de vânt, iar costurile de curățare erau mai mari, având loc un întreg scandal pe această temă, toți insistând ca inculpatul să curețe suprafețele.
Astfel cum a constatat și prima instanță, din declarația martorului V.C.C.rezultă că anterior deplasării în teren din data de 23.08.2022, inculpatul S. G. l-a sunat pe martor, spunându-i că va reveni pentru alte verificări la O.S.N., sens în care l-a rugat pe martor să îl anunțe pe Z. C. să fie prezent ziua următoare pentru un control în teren, astfel că martorul a discutat telefonic cu inculpatul Z., pe care l-a informat cu privire la ceea ce i se transmisese.
Relevante în acest sens sunt aspectele ce rezultă din înregistrarea convorbirilor telefonice dintre martorul V.C.C.și inculpatul Z. din data de 21.08.2022 și din data de 22.08.2022 redate și de prima instanță Bă, vezi cum îți faci planurile!-Marți la 9 să fii la Ocol....( s.n. 21.08.2022 era o zi de duminică, iar marți a fost data de 23.08.2022). ... că vrea să meargă astă de la Gardă și cu agentu în teren. -S. s-a convins că nu lucrezi. A mers până acolo, da’ a zis că vrea să facă un control și cu agentu’.-...Deci eu îți spusăi că ar fi bine să fii, că doar nu e nicio problemă, nu e nimic furat, nu-i nimic, nu-i nicio..autorizația a fost în termen, nu-i problemă că poate nu e curățat sau aia. Că eu i-am spus: -Bă,...! E și curățat. Păi da, n-a fost... la stână-n sus n-ați fost la stână? Am fost mă, până la stână, acolo, am fost, până acolo am fost.- Da’ n-am fost să călcăm prin parchete: ăla cu ăla. El a vrut să se convingă dacă sunt utilaje sau nu. Aia a fost problema lui. înțelegi? Adică să nu se lucreze. Și, după aia, când...-Păi, bă, că știi, că ar trebui să chemăm și agentu’, să facem și un control în exploatare...-Băi, omule, zic, vorbim, da’când?-Păi, marți.-Bine, eu de marți dacă...-Deci eu îți spusăi: ar fi bine să vii ca să încheiem, să nu mai stăm să lălăim....Păi nu e bă, eu mar..., eu nu știu ce să spun de marți. Eu, marți, programai. Eu exploatare nu mai fac, s-a terminat!-Bă, C. stăi oțâră, că nu mai faci?! da’îîî, deocamdată, autorizația a fost pă numele tău: tu, nu știu, nu tre’să... Păi, știu ... Ce? Doar n-ai primire făcută ca să spui că nu mai faci.-Păi nu mai ...da, o să fac și actele de reprimire săptămâna viitoare și gata! Exact. Păi da cum?! Dar doar nu te mănâncă nimeni, că n-a venit omu, n-a zis că vine să facă ceva. Păi știu, dar problema e că ... Știu domnule, nu pusăi io problema aia, problema o pusăi, că ... că, na, că zisăi să nu le încurc, da nu știu, văd, schimb programu, nu l-oi schima?! Vezi și tu cum faci! încearcă și vezi cum faci! Bine.” „ -Nu-i problemă. C., nu vii, nu vii, nu e nicio treabă. -Eu nu vă pot aduce nici cu forța nici cu nimic. Să facă ăia ce vor, ce consideră ei că e normal!-Eu te-am anuntat. Știi cum e? Asta mi-a fost datoria: să vă anunț, io altceva nu pot să vă fac. -Păi dacă nu poți, nu poți, eu ce să spun? N-am ce, ce să fac eu, eu nu mă pot duce în locul nimănui, că n-am eu firmă de exploatare. De-aș fi avut, m-aș fi dus eu. Ce să...Eu... Omu a zis să fii acia. Dacă nu ești, nu ești, doar nu mi-o lua gâtu nici mie, nici ție, nici nimănui” ( filele 42-45 vol.II d.u.p.)
Astfel cum a reținut și prima instanță, din probatoriul expus mai sus rezultă că inculpatul S.N.G. a fost cel care a insistat ca inculpatul Z. C. să fie prezent cu ocazia efectuării celui de al doilea control ( neputând fi reținute susținerile inculpatului Z. în sensul că inițiativa apelării sale i-ar fi aparținut martorului V.).
Cât privește concluzia primei instanțe, în sensul că din convorbirea telefonică redată se constată insistența martorului V. ca inculpatul Z. să fie prezent, aceasta este corectă, însă nu poate duce la concluzia că martorul a fost cel care a solicitat prezența inculpatului la data controlului, rezultând clar din cuprinsul convorbirii că martorul V. doar i-a transmis inculpatului Z. solicitarea pe care o făcuse inculpatul S. („Omu a zis să fii acia”), aspect ce se coroborează cu declarația martorului V. care a afirmat a fost sunat de inculpatul S., acesta spunându-i că va reveni pentru verificări și solicitând prezența inculpatului Z.).
Totodată, asemeni primei instanțe, Curtea constată că în cadrul discuției menționate, martorul V. insistă ca inculpatul Z. să dea curs solicitării inculpatului S. de a fi prezent la control (întrucât nu s-a făcut reprimirea), dându-i de înțeles inculpatului Z. că în lipsa sa, măsurile dispuse ar putea să nu îi fie favorabile ( Să facă ăia ce vor, ce consideră ei că e normal!).
De asemenea, în mod corect a reținut prima instanță că anterior deplasării în teren din data de 23.08.2022, inculpatul Z.I.C., ca urmare a insistențelor martorului V.C.C., s-a deplasat la sediul O.S.N. și în dimineața zilei de 23.08.2022, a avut o discuție cu inculpatul S.N.G., rezultând din cuprinsul convorbirii telefonice dintre inculpat și soția sa, Z. R., că discuția a fost despre curățirea parchetului.
Astfel, din cuprinsul procesului verbal de redare rezumativă a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Z.I.C.în data de 23.08.2022 (fila 32 - 35 vol. I dup) rezultă că în dimineața zilei de 23.08.2022 ( la ora 09.08), după ce a avut loc întâlnirea de la Ocol, inculpatul Z. C. a discutat cu soția sa, căreia i-a comunicat faptul că a avut o discuție cu inculpatul S., care i-a spus că trebuie să curețe parchetul, precum și faptul că urmează să ia din nou legătura cu acesta și reprezentanții Ocolului, după întoarcerea acestora din teren, având o înțelegere în acest sens cu inculpatul S., inculpatul Z. sperând că verificarea nu se va face și „ în deal” , comunicându-i soției sale și intenția sa de a cere bani de la fiul său pentru a-i remite inculpatului S., în scopul finalizării controlului: „ Ăsta, (...) mă pune să curăț tot parchetu’. Vorbii oțâră cu el; tre’..., n-am decât să-i dau ceva. Ziseră că mă sună când vin. Așa vorbirăm înainte cu Z., poate nu s-o mai duce în deal. Cred că cer la copil 100 euro și i-aș da 100 de euro, să-ncheie actele să mă lase în pace. Vorbii oțâră cu el, îl chemai afară. Bă, ne auzim după ce vii.”
Curtea reține că, la momentul audierii în faza de urmărire penală, inculpatul Z.I.C.a recunoscut că în dimineața zilei de 23.08.2022, s-a întâlnit la Ocol cu inculpatul S., discutând cu acesta în legătură cu mersul în teren. Și martorul Z.R.D. a confirmat prezența inculpatului Z. la Ocol în dimineața zilei de 23.08.2022, precizând că au discutat toți acolo, iar în teren nu a mers și inculpatul Z..
Curtea mai reține că, ulterior convorbirii avute cu soția sa, inculpatul Z. l-a apelat pe fiul său, Z. F. O. ( convorbirea din 23.08.2022, ora 10.02) din discuția cu acesta rezultând în mod cert că inculpatul Z. îi solicită fiului său suma de 200 euro pe care urma să o folosească cu ocazia controlului efectuat de inculpatul S., atât pentru plata contravalorii unei mese, dar și pentru remiterea unei sume de bani, în legătură cu obligațiile ce îi reveneau inculpatului referitor la parchet: „ -Nu știu ce să zic, mă, ziceam să-mi lași 200 euro acolo așa. Că o veni aștia de la Gardă, le-oi da ce le-oi da și le-oi plăti o masă la C., să mă scap dracu de parchet și de ălea. N-am decât să mă duc să îi schimb, nu știu cum dracu să fac. Le dai așa și gata. Păi nu, trebuie să le plătesc o masă la C. și...”
Se mai reține că, ulterior efectuării verificării în teren, în data de 23.08.2022, ora 15.33, inculpatul Z.I.C. a purtat o discuție cu martorul Z.R.D.(utilizatorul nr. ...), acesta comunicându-i inculpatului locația unde inculpatul Z. urma să se întâlnească cu inculpatul S.: „ Bagă-te la P.M. acolo că ajunge și domn inspector până acolo să mai discutați niște detalii ”.
După întâlnirea cu inculpatul S., în data de 23.08.2022, ora 15.50, inculpatul Z. a discutat din nou cu martorul Z. ( care se afla la Ocol), lansând o invitație la masă, iar martorul Z. s-a asigurat că cei doi inculpați s-au întâlnit în locația transmisă anterior de martor și a acceptat invitația inculpatului Z., urmând ca martorul împreună cu altă/alte persoane să se întâlnească cu inculpatul Z. în aceeași locație P.M. ( posibil pentru semnarea/înmânarea documentelor întocmite, rezultând din convorbirea telefonică că, anterior întâlnirii dintre cei doi trebuia ca martorul să efectueze anumite copii): „Veniți la o pizza aicea...Dacă m-aștepți, venim. Viu și eu spre ocol, până acolo și plecăm înapoi împreună, nu ? Bă, te-ntâlniși colo unde te trimisăi io? Da! Așa, vezi? Aia mă interesează. Așteaptă-mă acolo, nu mai veni încoa. Așteaptă-mâ la pe ... nu te duce niciunde, te sun când plec de aici, ne întâlnim la P.M.. Mă duc acasă. Du-te oțâră să fac niște copii. Durează mult așa, să știu. O juma de oră. Gata! Mă sunați atunci. Bine!”
În aceeași zi, la ora 17.09, martorul Z.R. l-a sunat pe inculpatul Z. stabilind să se întâlnească la P.M., cel mai probabil pentru înmânarea și semnarea proceselor verbale de reprimire.
Astfel, se reține că actele de reprimire au fost întocmite în data de 23.08.2022 și deși reprezentantul SC O. SRL nu a fost prezent la Ocol la momentul întocmirii acestora, se constată că actele poartă ștampila societății și semnătura reprezentantului societății.
Curtea reține că, martorul Z.R. a confirmat că procesele verbale de reprimire au fost întocmite în ziua respectivă, după control, la întocmirea lor nefiind prezent inculpatul Z.I.C., căruia i le-a dat ulterior să le semneze ( fără însă a preciza exact când le-a semnat).
Se mai reține că martorul Z. a precizat că în cadrul discuției telefonice avute cu inculpatul Z., după controlul din teren și înainte ca martorul să se întâlnească cu inculpatul Z., s-a asigurat că cei doi inculpați s-au întâlnit, întrucât era interesat de rezolvarea situației masei lemnoase rămase în teren.
Totodată, martorul Z.R. a recunoscut că s-a întâlnit ulterior în aceeași locație, cu inculpatul Z., pentru a bea o cafea ( deși din convorbirea telefonică redată mai sus rezultă că s-au întâlnit la masă), ocazie cu care inculpatul Z. i-a spus că a discutat cu reprezentantul Gărzii Forestiere despre ridicarea masei lemnoase, convingându-se că trebuie să își ia masa lemnoasă de acolo. De altfel, inclusiv martorul U.M. a declarat că a aflat de la Z. că după întâlnirea cu inculpatul S., martorul Z. s-a întâlnit cu inculpatul Z. la stația peco, unde au mâncat o pizza ( aspect ce se coroborează și cu datele ce rezultă din convorbirea telefonică dintre cei doi, redată mai sus).
De asemenea, martorul Z.R. a mai declarat că după o perioadă, inculpatul Z. i-a spus că la momentul întâlnirii cu inculpatul S., Z. i-a dat inculpatului S. o sumă de bani, fiind filmat, precizându-i martorului că a fost filmat și în momentul în care inculpatul Z. a stat la masă cu martorul.
Asemeni primei instanțe, Curtea constată că întâlnirea dintre cei doi inculpați a avut loc la data de 23.08.2022, potrivit procesului verbal de vizualizare a imaginilor video surprinse de sistemul de supraveghere aparținând SC M.T.P. SRL, amplasat în exteriorul stației peco P.M. din orașul N..
Astfel, inculpatul Z.I.C.a fost surprins urcând în autoturismul inculpatului S., la data de 23.08.2022, ora 15.43 ( după ce se întorsese din teren), rămânând în autoturismul inculpatului până la ora 15.48, când este observat coborând din autoturismul inculpatului S., acesta părăsind parcarea.
Se constată că, potrivit celor arătate mai sus, imediat după acest moment are loc discuția telefonică dintre inculpatul Z. și martorul Z. (la ora 15.50) referitoare la întâlnirea ce avusese loc între cei doi inculpați și la stabilirea întâlnirii din aceeași dată dintre inculpatul Z. și martorul Z., întâlnire pe care în final cei doi o stabilesc telefonic la ora 17.09, conform discuției telefonice redate mai sus.
Potrivit procesului verbal de redare a imaginilor video surprinse de sistemul de supraveghere aparținând SC M.T.P. SRL, amplasat în exteriorul stației peco P.M. din orașul N., la ora 17.13, inculpatul Z.I.C.este observat parcând autoturismul ( N. de culoare ... cu volan pe ...) în parcarea stației peco, apoi este observat când se întâlnește cu inculpatul Z.R. ( care se deplasase cu autoturismul cu nr. ...- care îi aparține protivit procesului verbal din data de 09.09.2022 - fila 133 vol II dup), aceștia fiind observați intrând împreună la ora 17.14, în incinta stației unde funcționează și un restaurant, rămânând în interior aproximativ o oră ( la ora 18.11 plecând martorul Z., iar la ora 18.12 pleacă inculpatul).
Curtea reține că inculpații S.N.G. și Z.I.C.au recunoscut că s-au întâlnit în parcarea stației peco și că au purtat o discuție scurtă în autoturismul inculpatului S., ambii declarând că inculpatul Z. a lăsat între scaune suma de 100 euro.
În ceea ce privește conținutul discuției dintre cei doi inculpați, se constată că în faza de urmărire penală, inculpatul S.N.G. a declarat că au discutat în legătură cu parchetul, spunându-i acestuia că mai are lemne în rampa primară, pe care trebuie să le transporte și, dacă mai are lemn doborât în parchet, să îl ia și pe acela, să facă curățenie. De asemenea, a precizat că în timpul discuției, inculpatul Z. l-a invitat la masă, și s-a oferit să îi plătească contravaloarea motorinei, refuzând însă ambele oferte. A precizat că a observat că, înainte să coboare din mașină, inculpatul Z. a scos ceva din buzunar și i-a lăsat între scaune, inculpatul S. dându-și seama că sunt bani abia când a plecat de pe loc. Nu s-a întors, gândindu-se că este lume la stația Peco, care ar putea vedea și interpreta alte aspecte.
Cu ocazia audierii în fața primei instanțe, a declarat aceleași aspecte referitoare la suma de bani, iar cu privire la discuția dintre cei doi, a precizat că inculpatul Z. era interesat de materialul lemnos pe care l-a pierdut și pentru care plătise. Cu privire la suma de bani, a menționat că intenționa să i-o restituie dacă se va reîntâlni cu acesta.
În fața instanței de apel, a declarat că discuția a vizat nemulțumirea inculpatului Z. față de suspendarea activității de exploatare.
Inculpatul Z.I.C.a declarat că la momentul întâlnirii, inculpatul S. vorbea foarte încet, nu a înțeles mare lucru, îi spunea ceva de curățenie, că nu e curățit terenul în pădure, au discutat câteva minute, inculpatul S. spunându-i să curețe terenul, iar inculpatul Z. spunând că a curățat o parte, în proporție de 70-80% unde a exploatat, restul rămânând. El a lăsat suta de euro între scaune, la frâna de mână. Crede că în acel moment inculpatul S. se uita în stânga, în partea opusă și nu a văzut că îi lăsase banii. A precizat că a lăsat banii considerând că vor merge toți patru la masă, dar și pentru motorina necesară deplasării în teren.
În fața primei instanțe, inculpatul a precizat numai că a lăsat banii în mașina inculpatului S., considerând că îi plătește motorina, întrucât discutase anterior cu Z. și stabiliseră să îl sune pentru a-i lăsa banii de motorină. A precizat că inculpatul S. era întors cu capul în partea stâmgă și nu a înțeles ce a zis acesta, apoi a coborât întrucât se grăbea. Ulterior a revenit și a declarat că l-a întrebat pe inculpat dacă vrea să meargă la masă însă acesta a refuzat, iar inculpatul știind că dacă mai are nevoie să ridice ceva de la Ocol îi vor pune poară, adică vor întârzia rezolvarea, a lăsat suma de 100 euro lângă frâna de mână.
Și în fața instanței de apel, inculpatul Z. a recunoscut că a lăsat banii în autoturismul inculpatului S., precizând că suma era destinată motorinei necesară deplasării în teren. Deși nu a menționat expres că au discutat despre situația parchetelor, a declarat că nu a înțeles dacă trebuia să curețe sau nu. A refuzat însă să dea explicații cu privire la convorbirea telefonică avută cu soția (descrisă anterior), privind curățirea parchetului și intenția de a-i da bani inculpatului.
Curtea constată astfel că, inculpații au fost inconsecvenți în depozițiile date, însă din coroborarea întregului material probator administrat în cauză, astfel cum a fost expus mai sus (declarații martori, redare discuții telefonice) rezultă cu certitudine că întâlnirea dintre cei doi inculpați a fost planificată anterior efectuării deplasării în teren din data de 23.08.2022, a avut loc în contextul în care nu se făcuse reprimirea la cele două partide ce fuseseră exploatate de inculpatul Z. și în contextul discuțiilor cu privire la ridicarea masei lemnoase aflată în faze pe suprafața parchetului și în rampa primară.
Această concluzie rezultă în mod evident și din discuția inculpatului Z.I.C.din data de 20.09.2022 ( ora 16.12) cu utilizatorul postului telefonic cu nr. ... (filele 58-60 vol. II dup): „ Am cam dat de dracu, nu știu ce voi face...mi-am făcut probleme. A venit, a fost filat, a fost pârât. ... unu de la Gardă. A luat de la P.M. tot și mi-a arătat tot ce vrei și ce nu vrei: unde m-am întâlnit cu el, cum i-am dat, ce-am făcut.. Să numai calci prin stațiile ăștia Peco... Când i-am zis eu: Lasă bă.., că ne întâlnim pi colo, la vale! NU, bă, nu, hai acolo! Na, ...acuși. Păi di la lemne țî se trage? Di la un control, di la parchet; au venit în control. A venit să semneze nește acte de primirea parchetelor și că ... nu-s curățâte. ”
Totodată, astfel cum a reținut și prima instanță, indiferent de conținutul discuției dintre cei doi, cert este că inculpatul Z. a lăsat în mașina inculpatului S. o hârtie de 100 de euro pe care, conform propriei declarații, inculpatul S.I.C. a observat-o când a pornit de pe loc și nu a încercat să o mai restituie decât în momentul în care a aflat despre existența prezentului dosar penal, rezultând din cuprinsul convorbirilor telefonice dintre inculpat și martorul S. I., vărul inculpatului, dar și din declarația martorului, că abia în septembrie 2023, inculpatul S. a realizat demersuri pentru a lua legătura cu inculpatul Z. în vederea restituirii banilor.
De altfel, astfel cum judicios a reținut prima instanță, în situația în care funcționarul, ajungând în posesia folosului, nu-și manifestă expres voința de a-1 primi dar nici nu-1 refuză, ne aflăm tot în prezența unei primiri în sensul legii, deoarece numai o respingere fermă, imediată, poate semnifica, în plan obiectiv, o manifestare de voință în sensul neachiesării la solicitarea mituitorului, cum ar fi restituirea imediată sau denunțarea faptei organelor judiciare.
De asemenea, deși declarațiile inculpaților sub acest aspect (al lăsării banilor între scaune) sunt concordante, Curtea observă că în discuția telefonică avută de inculpatul Z. cu soția sa, acesta face referire la existența filmărilor din stația Peco, când a urcat în mașina inculpatului, când i-a dat banii ( „ au filmările din stația Peco, când am urcat la el în mașină, când i-am dat banii, când ...Au tot,, ( discuția din data de 19.09.2022, ora 11.34 - fila 54 vol.II dup).
Nici aspectele declarate referitor la destinația sumei de 100 euro ( pentru motorină/masă) nu pot fi primite. Astfel, chiar dacă din discuțiile telefonice ce au avut loc între inculpatul Z. și martorul V. rezultă că martorul îl interpelează pe inculpat cu privire la disponibilitatea acestuia de a se deplasa în teren cu mașina personală, se constată, pe de o parte că astfel cum s-a arătat deja, inculpatul a plătit o masă pentru martorul Z., după ce remisese banii inculpatului S., iar remiterea sumei respective ca și contraechivalent al motorinei nu se justifica în condițiile în care, chiar inculpatul a declarat că nu a întrebat cu ce s-au deplasat în teren și nici nu exista o cutumă în remiterea ulterioară a sumei pentru motorina necesară deplasării efectuate cu mașina Ocolului, martorul Z.R. afirmând că dacă exista acordul agentului, se putea face deplasarea cu mașina acestuia, fără însă a declara că în situația în care deplasarea se efectua cu mașina Ocolului, operatorul achita contravaloarea combustibilului.
De altfel, Curtea constată că nu există niciun dubiu cu primire la destinația banilor dați de inculpat, cu atât mai mult cu cât din discuțiile telefonice dintre inculpat și martorul C.G. ( filele 53 -54 vol I dup) rezultă că inculpatul relatează martorului că a dat suma de 100 euro unui inspector de la Garda Forestieră întrucât a avut un control la un parchet, inculpatul fiind îngrijorat că a recunoscut că a dat suma de bani, discuția vizând în mod clar posibilele consecințe nefavorabile inculpatului și comiterea infracțiunilor de dare de mită și luare de mită. Relevante sunt și discuțiile purtate de inculpat cu martorul C.P. ( fila 52 vol I dup) din care rezultă aceeași îngrijorare a inculpatului cu privire la consecințele remiterii sumei de 100 de euro.
Se mai reține că, martorul C.P. a declarat că inculpatul Z. l-a contactat pentru a-i recomanda un avocat, întrucât fusese chemat la Parchet pentru a da declarații, martorul comunicându-i numărul de telefon al martorului C.G. care lucra la un cabinet de avocatură, declarând (în faza de urmărire penală) că ulterior, inculpatul Z. i-a comunicat că a fost audiat și a declarat că a dat mită 100 de euro unei persoane de la Garda Forestieră, care fusese în control la parchetul pe care îl avusese în exploatare.
Și martorul C.G. a declarat în faza de urmărire penală că în cadrul discuțiilor cu inculpatul Z., acesta a afirmat că a dat o sumă de bani (100 sau 200 euro) cu titlu de mită, iar ulterior i-a relatat că în cadrul audierii a declarat că a dat suma respectivă cu titlu de mită.
În consecință, față de aceste declarații concordante nu poate fi reținută depoziția ulterioară din fața instanței, prin care martorul C.P., deși a declarat că inculpatul a recunoscut că a dat suma de 100 euro angajatului Gărzii Financiare, a precizat că inculpatul nu a folosit cuvântul mită. Totodată, declarația martorului C.G. din fața primei instanțe este evazivă, acesta declarând că nu își amintește, însă nu a retractat declarația din faza de urmărire, ci dimpotrivă a declarat că o menține.
Curtea reține că inculpații au solicitat achitarea pentru infracțiunile de luare de mită și dare de mită, susținând în esență că, banii nu au fost dați/primiți în legătură cu îndatoririle de serviciu ale inculpatului S.N.G., acesta neavând nicio atribuție în legătură cu curățarea și reprimirea parchetelor și nici cu activitatea de exploatare desfășurată de SC O. SRL, ci activitatea inculpatului S. viza verificări efectuate la O.S.N. în legătură cu punerea în executare a deciziei de suspendare, respectiv dacă au fost retrase autorizațiile și dacă se mai exploatează masă lemnoasă, iar inculpatul nu a efectuat un control al exploatării, raportul final întocmit de inculpat vizând activitatea Ocolului, nu cea derulată de SC O. SRL. S-a mai susținut că, inculpatul Z. știa că nu poate fi sancționat, astfel că nu dorea să obțină nimic în favoarea sa prin remiterea acelor bani (pe care i¬a lăsat pentru combustibil și pentru că dorea să achite contravaloarea unei mese oferită angajaților ocolului și inculpatului S.), iar legea nu prevedea posibilitatea sancționării contravenționale în caz de necurățare de crengi, resturi de exploatare, în condițiile în care art. 16 lit.c din Legea 171/2000 era abrogat la data faptelor.
Curtea constată că acuzația adusă inculpatului S.N.G. în prezenta cauză constă în aceea că, inculpatul S.N.G., consilier cu atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrul G.F.R.V. , având atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, în ziua de 23.08.2022, în jurul orelor 15:45, în timp ce se afla în incinta stației Peco "P.M." din orașul N., a primit suma de 100 euro de la Z.I.C., administrator al SC O. SRL, în legătură cu atribuțiile de serviciu privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr. 700 aflate în exploatarea SC O. SRL, în concret pentru emiterea actului final de control și închiderea verificărilor, faptă cu privire la care s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si art. 7 lit. c) din Legea 78/2000.
Acuzația adusă inculpatului Z.I.C.în prezenta cauză constă în aceea că, în calitate de administrator al SC O. SRL, în ziua de 23.08.2022, în jurul orelor 15:45, în timp ce se afla în incinta stației Peco "P.M." din orașul Novaci, i-a remis suma de 100 euro inculpatului S.N.G., consilier cu atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrul G.F.R.V., în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr. 700 aflate în exploatarea SC O. SRL, faptă cu privire la care s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Curtea reține că inculpatul S.N.G. avea la data faptei calitatea specială cerută pentru subiectul activ al infracțiunii, aceea de funcționar public, astfel cum judicios a constatat prima instanță în raport de dispozițiile legale redate pe larg în cuprinsul hotărârii apelate, urmând a numai fi reluate, în condițiile în care nici nu s-a contestat în cauză calitatea de funcționar public a acestuia.
Cât privește atribuțiile de serviciu ale inculpatului, Curtea constată că potrivit adresei emise de Garda Forestieră Rm.Vâlcea și fișei postului nr. 70/10.08.2020, (filele 141-145), inculpatul era angajatul G.F.R.V. în funcția publică de execuție, consilier, grad profesional superior, în cadrul Direcției de control, atribuțiile postului fiind prevăzute de HG 743/2015 privind organizarea și funcționarea Gărzilor forestiere - în vigoare la data faptelor, Ordinul 456/2016 privind regulamentul de organizare și funcționare a Gărzilor Forestiere, conform Legii nr. 46/2008 și OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
În ceea ce privește activitatea de control al aplicării legislației privind regimul silvic, din fișa postului rezultă că inculpatul avea ca atribuții, printre altele:
-exercită controlul cu privire la respectarea prevederilor regimului silvic de către deținătorii și administratorii cu orice titlu de fond forestier și a modului în care se aplică legislația silvică pentru administrarea vegetației forestiere din afara fondului forestier
- execută controale complexe de fond, indiferent de natura proprietății, în conformitate cu un plan revizuit periodic, urmând o procedură pe bază de riscuri, la toate structurile de administrație silvică, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor forestiere; controalele se pot efectua pe baza unor informații, suspiciuni relevante privind încălcarea regimului silvic, ori de câte ori este nevoie
- propune, potrivit legii, suspendarea, anularea sau retragerea autorizațiilor pentru persoane fizice și juridice după caz;
- controlează modul în care este respectată legislația privind circulația materialelor lemnoase și exercită controlul instalațiilor de transformat lemn rotund, al punctelor și activităților de depozitare, prelucrare ori comercializare a produselor lemnoase potrivit legislației în vigoare;
- controlează modul de elaborare a actelor de constatare, stabilire și evaluare a pierderilor provocate de calamități și de alți factori vătămători, la lucrări de regenerare, reconstrucție ecologică și alte obiective de investiții din fondul forestier;
- controlează modul de aplicare și respectare a regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia;
- prezintă periodic rapoarte, informări și sinteze asupra activității desfășurate;
- îndeplinește orice alte atribuții legale sau dispoziții ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Infracțiunea de luare de mită a fost comisă de inculpat în legătură cu aceste atribuții conform celor expuse mai sus și celor ce vor fi expuse și în continuare.
Astfel, actul final de control la care se face referire în cuprinsul acuzației este reprezentat de raportul final întocmit de inculpatul S. G. la 12.09.2022, înregistrat sub nr. 14136/20.09.2022 (fila 74 vol. I dup ).
Curtea constată, în acord cu prima instanță că, din cuprinsul raportului final întocmit de inculpatul S.N.G., la capitolul temeiul legal în baza căruia s-a efectuat controlul se menționează următoarele: controlul a fost efectuat conform art. 15 alin.l lit.b din HG 743/2015 privind organizarea și funcționarea Gărzilor forestiere (în vigoare la data faptei), potrivit cu care Garda are ca atribuție principală : executarea controalelor complexe de fond, în conformitate cu un plan revizuit periodic, urmând o procedură pe bază de riscuri, la toate structurile de administrație silvică, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor forestiere; controalele se pot efectua pe baza unor informații, suspiciuni relevante privind încălcarea regimului silvic, ori de câte ori este nevoie. Se mai menționează că, controlul a fost efectuat conform tematicii de control nr. 6828/21.04.2022 aprobată de G.F. R. – V. cu prevederile din HG nr. 1540/2011 privind efectuarea controalelor exploatării în parchete.
La capitolul entități verificate figurează Ocolul Silvic Novaci și Ocolul Silvic Parângul Mic din Județul Gorj.
La tipul, scopul și obiectivele controlului s-a menționat: control tematic- verificarea activității la parchetele de exploatări forestiere autorizate pe suprafața Obștei Plaiurile Mușeteștilor din cadrul OS Novaci și OS Parâmgul Mic, perioada supusă controlului fiind anul 2022.
În raport se menționează că inculpatul S. G.- inginer, consilier superior în cadrul G.F.R.V., a fost delegat pentru control, fiind menționate și ordinele de deplasare nr. 1177/16.08.2022 și nr. 1198/19.08.2022 ( atașate la dosar - fila 136 vol. I dup).
Potrivit ordinului de deplasare nr. 1177/16.08.2022 inculpatul a fost delegat să se deplaseze în perioada 18-19.08.2022 pentru: verificare dacă se lucrează în parchete autorizate, fiind menționată expres în cuprinsul ordinului societatea O. SRL. Ordinul de deplasare poată stampila Ocolului Silvic Novaci.
Potrivit ordinului de deplasare nr. 1198/19.08.2022, inculpatul a fost delegat să se deplaseze în perioada 22-26.08.2022 pentru Comisie evaluare pagube- inclusiv pentru verificare expl. Parchete SC O. SRL.
Ordinele de deplasare au la bază programul de lucru aprobat de G.F.R.V..
Astfel, potrivit programului de lucru nr. 1039/16.08.2022 (fila 120 -122 vol. I dup) inculpatul S. a fost planificat să efectueze în data de 18.08.2022 verificări la parchetele autorizate aparținând SC O., respectiv să verifice dacă se lucrează în parchete, conform deciziei 123/15.07.2022.
Potrivit programului de lucru nr. 1071/19.08.2022 (fila 124 -126 vol. I dup) inculpatul S. a fost planificat să efectueze în data de 23.08.2022 verificări la parchetele autorizate aparținând SC O., respectiv să verifice dacă se lucrează în parchete, conform deciziei 123/15.07.2022.
Potrivit programului de lucru nr. 1104/29.08.2022 (fila 129 -131 vol. I dup) inculpatul S. era planificat să efectueze în data de 30.08.2022 verificări la parchetele autorizate aparținând SC O. SRL, respectiv să verifice dacă se lucrează în parchete, conform deciziei 123/15.07.2022.
Curtea constată că, în cuprinsul raportului s-a consemnat că în perioada 18-19.08.2022; 23-26.08.2022 s-au efectuat verificări la Ocolul Silvic Novaci și Ocolul Silvic Parângul Mic din jud. Gorj.
Cu privire la Ocolul Silvic Novaci s-a consemnat ca perioadă a verificărilor 18,23,24.08.2022 (cu privire la toate partizile autorizate pe suprafața Obștei Plaiurile Mușeteștilor).
De asemenea, în cuprinsul raportului s-a menționat că au fost efectuate verificări la sediul Ocolului Silvic Novaci și pe teren cu privire la partizile autorizate pe suprafața Obștei Plaiurile Mușeteștilor ce are contract de prestări servicii silvice cu OS N..
S-a menționat în cuprinsul raportului că, cu ocazia controlului s-au constatat următoarele: -dosarele partizilor verificate au fost întocmite corespunzător,- s-au verificat amenajamentele silvice în baza cărora au fost întocmite partizile și s-a constatat că au fost respectate tratamentele înscrise în actele de punere în valoare, iar lucrările de exploatare s-au efectuat de către operatori economici autorizați cu certificate de atestare în termen.
În cuprinsul raportului sunt menționate expres verificările efectuate la partida nr. 699 și la partida nr. 700.
S-a menționat cu privire la partida 699 și partida 700 că: - a fost verificat dosarul partizilor cu toate documentele aferente de la marcare până la autorizare, care este corespunzător normelor tehnice specifice; - tratamentul ales și volumul recoltat a fost respectat conform planului decenal din amenajamentul silvic al UPI P. M., proprietar O. P.M., există contract de vânzare cumpărare masă lemnoasă nr. 71/14.08.2021 între O. P.M și SC O. SRL; - partida 699 - exploatată în baza autorizației nr.A220016130013 din 26.01.2022 cu termen de exploatare de la 26.01.2022 la31.08.2022; iar - partida 700- exploatată în baza autorizației nr.A220016130014 din 26.01.2022 cu termen de exploatare de la 26.01.2022 la 09.09.2022; există procese verbale de predare primire a parchetului nr. 386/27.02.2022 și nr. 388/27.01.2022; - există grafic cu eșalonarea controalelor însușit de reprezentanții ocolului și operatorul economic și sunt întocmite procese verbale de control al exploatării;
- prin decizia 123/15.07.2022 emisă de GF Râmnicu Vâlcea, OS Novaci a retras autorizația de exploatare la partida 699 și 700 Țapu prin adresa nr. 3259/18.07.2022; prin actul de constatare nr. 3479/01.08.2022 s-a stabilit stocul partizii 699- fără arbori pe picior și 178 mc material lemnos în diferite faze pe suprafața parchetului și stocul partizii 700 - volum 259,96 mc arbori pe picior, 92,39 mc material lemnos în diferite faze pe suprafața parchetului și 18,7 mc material lemnos Mo în platforma primară.
La capitolul verificări în teren s-a menționat doar verificarea din 18.08.2022 (deși din actele dosarului rezultă că verificările în teren au fost efectuate în datele de 18.08.2022 și 23.08.2022 când a fost remisă suma de 100 euro), facându-se mențiunea: s-a constatat că nu se lucrează în parchetele de exploatare forestieră din partizile 699 și 700 din u.a.596 A și B autorizate pentru operatorul economic SC O. SRL, operatorul și-a retras din luna iulie echipa de muncitori cu utilajele, iar cu ocazia verificării s-a întocmit nota de constatare nr. 3730/19.08.2022.
La capitolul concluzii este menționat că: prin verificările efectuate pe teren la cele două ocoale silvice (OS Novaci și OS P.M. Mic) s-a constatat că activitatea de exploatare a materialului din partizile autorizate ce fac obiectul suspendării conform deciziei 123/15.07.2022 - nu se lucrează, activitatea fiind încheiată. Partizile ce fac obiectul deciziei au fost reprimite in aplicație Sumai 2.0 conform art. 6 din O.M. 1540/2011.
De asemenea, s-a consemnat că în timpul controlului OS N. a efectuat reprimirea parchetelor nr. 699, 700 în aplicația Sumal 2.0.
La capitolul măsuri propuse s-a consemnat: Ocoalele Silvice Novaci și Parângul Mic vor respecta măsurile legale conform art. 6 din Ordinul 1540/2011 înscris în notele de constatare încheiate.
Curtea constată că în cuprinsul raportului final întocmit, inculpatul S. a menționat numai deplasarea în teren din data de 18.08.2022, nu și deplasarea în teren din 23.08.2022, deși inculpatul a fost programat să efectueze control și la data respectivă la partizile 699 și 700 Țapu și s-a și deplasat în teren la data respectivă.
Totodată, se constată că la data de 23.08.2022 au fost întocmite actele de reprimire a parchetelor, iar suma de 100 euro a fost remisă de inculpatul Z. în data de 23.08.2022, după deplasarea în teren a inculpatului S. ( conform ordinului de deplasare acesta fiind delegat să verifice dacă se mai lucrează în cele două partizi), însă potrivit probatoriului administrat, astfel cum a fost expus mai sus, se constată că inculpatul S.N.G., la data de 18.08.2022, cu ocazia verificării în teren s-a deplasat în rampa primară și la marginea parchetelor, fără a intra în parchete. De asemenea, la data de 23.08.2022, deși potrivit propriei declarații, a efectuat un control în teren pentru a verifica dacă se mai lucrează, întrucât în practică sunt situații în care deși în acte se consemnează că s-a încheiat exploatarea, totuși aceasta continuă, inculpatul nu a procedat la verificarea celor două partizi, deplasându-se numai în rampa primară, fără a urca la parchete.
Totodată, astfel cum a declarat inculpatul S., a doua deplasare s-a efectuat și pentru că nu se făcuse reprimirea celor două partizi, întrucât inculpatul Z. nu își luase materialul de acolo.
Potrivit probelor expuse mai sus, întâlnirea dintre cei doi inculpați, în cadrul cărora inculpatul Z. C. a remis suma de 100 euro a fost stabilită de cei doi inculpați și reprezentantul O.S.N.-martorul Z.R., anterior deplasării în teren, iar discuțiile dintre cei doi au vizat obligația inculpatului Z.I.C.de a-și transporta materialul lemnos aflat în parchete și în rampa primară, astfel cum se va arăta în continuare.
Astfel, având în vedere apărările inculpaților în sensul că inculpatul S. nu avea nicio atribuție privind reprimirea și curățarea parchetelor, Curtea apreciază că se impune a fi făcute următoarele precizări în raport de legislația în vigoare la data faptelor și de actele și lucrările dosarului.
Astfel cum a reținut și prima instanță, potrivit art. 25 alin. 1 din acest Ordin, reprimirea parchetelor se face de către emitentul autorizației de exploatare prin șeful de ocol sau de o persoană nominalizată de acesta prin act administrativ, în prezența pădurarului titular al cantonului în care este amplasat parchetul și de către reprezentantul împuternicit al titularului autorizației, până cel târziu la data expirării termenului de exploatare prevăzut în autorizație, prin întocmirea unui proces-verbal de reprimire a parchetului, utilizând aplicația SUMAL 2.0 - Ocol silvic. Alineatul 2 al acestui articol stipulează că modelul procesului-verbal de reprimire a parchetului este prevăzut în Anexa nr. 7 la prezentele instrucțiuni, iar potrivit art. 25 alin.4 din Ordin, în cazul absenței reprezentantului împuternicit al titularului autorizației, reprimirea parchetului de efectuează în lipsa acestuia, fără a fi exonerat de plata prejudiciilor constatate, precum și a eventualelor penalități. Se mai reține că, potrivit art. 26 alin.3 din Ordin se interzice reprimirea parchetelor de exploatare cu încălcarea prevederilor instrucțiunilor din Ordin.
În consecință, reprimirea trebuia realizată de către O.S.N. (emitentul autorizației de exploatare) prin șeful de Ocol- în speță martorul Z.R., în prezența pădurarului - martorul U.M. și a reprezentantului împuternicit al titularului autorizației - inculpatul Z.I.C., reprimirea putând fi făcută și în lipsa acestuia, fără a fi exonerat de plata prejudiciilor constatate, precum și a eventualelor penalități.
Analizând actele întocmite în cauză în legătură cu suspendarea serviciului silvic și retragerea autorizațiilor de exploatare deținute de SC O. SCR, administrată de inculpatul Z.I.C., Curtea constată următoarele:
Astfel cum a constatat și prima instanță, actele de constatare din 01.08.2022, ambele având nr. 3479/01.08.2022 au fost încheiate în forma prevăzută în Anexa 8 a Instrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, aprobate prin Ordinul nr. 1.540 din 3 iunie 2011 al ministrului mediului și pădurilor.
Curtea constată că modalitatea în care s-a desfășurat activitatea de inventariere și de întocmire a actelor de constatare este reglementată de dispozițiile legale în vigoare.
Astfel, potrivit art. 6 alin. (1): Autorizațiile aflate în termenul de valabilitate se retrag de către emitenții acestora, în mai multe situații ( lit.a-g), printre care în caz de: a) suspendarea serviciilor silvice în baza Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare.
Alin. (2) reglementează procedura de retragere a autorizației de exploatare, în situațiile prevăzute la alin. (1) prevăzând că aceasta se inițiază de către emitentul autorizației și cuprinde următorii pași:
a) notifică titularul autorizației cu privire la apariția situației de retragere a autorizației de exploatare, în termen de o zi lucrătoare de la data comunicării situației de retragere. Prin notificare, emitentul autorizației dispune măsura opririi doborârii arborilor și totodată comunică data și ora începerii inventarierii stocurilor de masă lemnoasă din parchet care nu poate fi mai mare de 3 zile lucrătoare de la data comunicării;
b) efectuează inventarierea stocurilor de masă lemnoasă pe picior, în faze și în platforma primară. Inventarierea se face de către reprezentantul emitentului autorizației împreună cu reprezentantul titularului autorizației și în prezența pădurarului titular de canton în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării situațiilor prevăzute la alin. (1). în situația în care titularul autorizației de exploatare refuză sau nu poate să participe la acțiunea de inventariere a stocurilor, aceasta se face în lipsa titularului autorizației, iar rezultatul i se comunică în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizare;
c) rezultatul inventarierii stocurilor se consemnează în actul de constatare semnat de participanți.
Se observă astfel că acești pași au fost urmați de Ocolul Silvic Novaci, conform celor expuse mai sus.
Curtea mai reține că, potrivit alin.3 al aceluiași articol: (3) în baza actului de constatare prevăzut la alin. (2) lit. c) se efectuează reprimirea parchetului, în aplicația SUMAL 2.0 - Marcare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1), cu înscrierea stocurilor de masă lemnoasă pe picior, în faze și în platforma primară.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că, după efectuarea inventarierii stocurilor de masă lemnoasă, în baza actului de constatare (în care se consemna rezultatul inventarierii) era obligatorie efectuarea reprimirii parchetului, astfel cum judicios a constatat și prima instanță, iar în actul de reprimire au fost înscrise stocurile de masă lemnoasă pe picior, în faze și în platforma primară.
În acest sens, se reține că și martorii Z.R.D.și V.C. au declarat că, în situația particulară a suspendării autorizației de exploatare, reprimirea se face cu stoc pe picior, în faze și în rampa primară, astfel că reprimirea este obligatorie, chiar dacă la momentul reprimirii, parchetul nu era curățat.
Numai în situația expirării valabilității autorizației, conform declarațiilor martorilor Z.R.D., V.C. și U.M., reprimirea se făcea numai dacă parchetul era curățat, iar în situația în care operatorul economic autorizat nu curăța parchetul, autorizația se prelungea cu aplicarea unor penalități, iar la expirarea termenului prelungirii, dacă suprafața nu era curățată, operatorul putea fi sancționat de șeful ocolului silvic.
Curtea constată că, deși martorul Z.R.D.a declarat că în situația suspendării, procedura este prevăzută de un act normativ distinct, iar nu de ordinul nr. 1540/2011, în mod corect a reținut prima instanță că actul la care face referire martorul ( Legea nr. 374 /2006 - privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991) reglementează numai condițiile în care se dispune suspendarea serviciului public cu specific silvic, atribuțiile Comisiilor județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ale Structurilor teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, fără a conține vreo prevedere referitoare la retragerea autorizației de exploatare în cazul suspendării și pașii subsecvenți acesteia, astfel că aceste aspecte rămân reglementate de Ordinul nr. 1540/2011, respectiv de dispozițiile art. 6 din Ordin.
În consecință, art. 6 alin.l (lit. a-g) din Ordin reglementează cazurile de retragere a autorizațiilor aflate în termenul de valabilitate, iar în cuprinsul aceluiași articol ( alin.2-6) este reglementată și procedura de retragere a autorizațiilor, dar și obligațiile ocolului silvic emitent al autorizației, respectiv obligațiile titularului autorizației de exploatare, în funcție de situația concretă care a determinat retragerea autorizației.
Revenind la situația particulară a retragerii autorizației de exploatare a SC O. SRL, ca efect al suspendării serviciului silvic, se reține că, astfel cum a constatat și prima instanță, la data de 23.08.2022 au fost emise procesele verbale de reprimire a parchetelor 699 și 700 Țapu ( nr.2100161303400 și nr.2100161304170 din data de 23.08.2022, ambele semnate de martorulZ.R.D., șef district, martorul U.M., pădurar de canton și inculpatul Z. C., operator economic ( filele 90 și 93, vol.I d.u.p.)
Procesele-verbale au fost încheiate conform Anexei 7 la Ordinul nr. 1.540 din 3 iunie 2011 al ministrului mediului și pădurilor, în mod corect constatând prima instanță că reprimirea s-a făcut în condițiile în care situația în teren era aproape identică cu cea menționată în cele două acte de constatare nr.3479/01.08.2022 încheiate potrivit Anexei 8 la Ordin. Astfel, volumul de masă lemnoasă ce se afla pe suprafața parchetului la data de 01.08.2022 în partida 699 era 178 mc, indentic cu cel de la data reprimirii, iar în partida 700 era 371,05 mc, aproximativ același cu cel de la data reprimirii, de 370,9. De asemenea, astfel cum a rezultat din mijloacele de probă administrate în cauză, cele două partizi nu fuseseră curățate de la data primelor constatări până la momentul reprimirii.
Curtea reține că potrivit ordinului nr. 1540/2011 curățarea parchetelor de exploatare se face la terminarea exploatării (potrivit art. 24 din Ordin) și presupune curățarea parchetului de resturi de exploatare - crăci, zoburi, rupturi, coajă, lemn putregăios- operațiune ce se face de către titularii autorizațiilor de exploatare.
În același sens este și declarația martorului Z.R. care a arătat că potrivit autorizației emise, operatorul trebuie să taie arborii pe picior care sunt marcați și inventariați, iar după tăiere, trebuie să ia din parchet masa lemnoasă bună tăiată, iar curățirea înseamnă că operatorul trebuie să ia de la fața locului inclusiv lemnul mai subțire, rupturi, putregai.
Astfel cum s-a arătat anterior, prin cele două acte de constatare din 01.08.2022 s-a constatat că partida 699 nu era curățată pe o suprafață de 0,7 ha, iar partida 700 nu era curățată pe o suprafață de 2,5 ha și s-a menționat în cuprinsul actelor de constatare că pentru curățarea parchetului, se permite continuarea activității conform aprobărilor, cu plata penalităților prevăzute în contract.

Din declarația martorului Z.R. se reține, referitor la întocmirea actelor de constatare conform anexei nr. 8 (în care se consemnează că nu se poate realiza reprimirea pentru că nu sunt întrunite toate condițiile) că în situația particulară a suspendării autorizației, înscrierea acestor mențiuni nu are relevanță sub aspectul reprimirii parchetelor, reprimirea fiind obligatorie, iar operatorul trebuia să facă totuși curățirea, însă nu putea fi sancționat, dar pentru perioada în care nu procedează la curățirea suprafeței, i se percep penalități.
Astfel, a declarat martorul că reprimirea se face pentru ca operatorul să numai poată continua tăierea masei lemnoase pe picior, însă în situația suspendării autorizației, reprimirea se face chiar dacă parchetul nu este curățat, însă și pe acesta operatorul trebuie să îl ia, spre deosebire de situația expirării autorizației, când reprimirea se face doar dacă parchetul este curățat.
Există deci obligația curățării parchetelor și în această situație, însă dacă operatorul nu curăță, nu poate fi sancționat (contravențional), însă plătește penalități către proprietar..
Prin urmare și în situația particulară a suspendării, operatorul era obligat să curețe parchetele ( până la expirarea termenelor pentru care existase aprobarea, în caz contrar fiindu-i aplicate penalități) însă curățirea nu era o condiție pentru efectuarea reprimirii care, astfel cum s- a precizat, era obligatorie.
Se constată însă că, prin cele două acte de constatare întocmite la 01.08.2022 s-au dispus anumite măsuri, respectiv: masa lemnoasă va fi exploatată și transportată de către titularul autorizației (pentru partida 699 - unde se constatase numai masă lemnoasă în faze pe suprafața parchetului), respectiv: masa lemnoasă de pe suprafața parchetului si cea din rampa primară va fi transportată de către titularul autorizației (pentru partida 700).
Curtea constată că măsurile dispuse prin actele de constatare încheiate au fundament legal, întrucât în situația particulară a suspendării, astfel cum s-a menționat, potrivit art. 6 alin. 3 din Ordinul 1540/2011, reprimirea este obligatorie, cu înscrierea stocurilor de masă lemnoasă pe picior, în faze și în platforma primară.
Însă, potrivit alin.4 al aceluiași articol: (4) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) colectarea masei lemnoase aflate în faze se face de către titularul autorizației, dacă instanța de judecată nu dispune altfel. Pentru masa lemnoasă înscrisă în procesul-verbal de reprimire cu stoc în faze și în platforma primară emitentul documentelor de transport este titularul autorizației de exploatare. Art. 6 alin.l li.a) din Ordinul 1540/2011 are în vedere situația din cauză ( suspendarea serviciilor silvice în baza Legii 374/2006), caz în care obligația de colectare a masei lemnoase aflată în faze și în platforma primară revine titularului autorizației de exploatare, în speță operatorului SC O. SRL.
Prin urmare, obligația de colectare și transport a masei lemnoase ( dispusă prin cele două acte de constatare, ca măsură legală - potrivit art. 6 alin.4 din Ordin) viza masa lemnoasă inventariată ca stoc în faze (arbori doborâți și aflați în diferite faze tehnologice pe suprafața parchetului) și în platforma primară (materialul lemnos exploatat, depozitat în platforma primară).
În acest sens, Curtea are în vedere prevederile art. 1 din Ordinul 1540/2011, potrivit cu care: a) parchetul de exploatare reprezintă suprafața de pădure în care se recoltează masă lemnoasă, în baza actului de punere în valoare, autorizației de exploatare și a procesului-verbal de predare-primire; b) stocul pe picior - reprezintă volumul arborilor pe picior dintr-o partidă, destinați tăierii și nedoborâți; c) stocul în faze pe suprafața parchetului - reprezintă volumul arborilor doborâți și aflați în diferite faze tehnologice pe suprafața parchetului, exclusiv volumul lemnului din platforma primară; d) stocul în platforma primară - reprezintă volumul lemnului din platforma primară (locul unde se depozitează materialul lemnos exploatat - potrivit propriei declarații a inculpatului S.N.G.)
Este astfel neîntemeiată susținerea inculpatului Z.I.C.în sensul că activitatea de curățire îi revenea Ocolului, după reprimire, întrucât Ordinul nu reglementează o astfel de situație, reglementând numai situația în care activitatea de colectare a masei lemnoase se face de către ocolul silvic. Astfel, potrivit alin.5 al art. 6 din Ordin: (5) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. d)-f) colectarea masei lemnoase aflate în faze se face de către ocolul silvic emitent al autorizației de exploatare sau un alt operator economic atestat pe bază de contract de prestări servicii exploatare sub supravegherea ocolului silvic. Pentru masa lemnoasă înscrisă în procesul-verbal de reprimire cu stoc în faze și în platforma primară emitentul documentelor de transport este ocolul silvic. Or, cazurile prev. de art. 6 alin. (1) lit. d)-f) nu au în vedere situația retragerii autorizației în situația suspendării serviciilor silvice în baza Legii 374/2006 ( care este reglementată la art. 6 alin.l lit.a).
Se mai reține că, în vederea colectării și transportării masei lemnoase aflată în faze/în platforma primară nu este necesară emiterea autorizației de exploatare. Astfel, art. 6 alin.6 din Ordin prevede că: pentru situațiile prevăzute la alin. (4) și (5) nu este necesară emiterea unei autorizații de exploatare.
Curtea mai constată că, potrivit dispozițiilor art. 6 alin.2 lit.c teza finală din Ordinul nr. 1540/2011. Actul de constatare este executoriu.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că măsurile dispuse prin actele de constatare menționate sunt executorii, tară alte formalități.
În consecință, urmare a măsurilor dispuse prin actele de constatare întocmite la 01.08.2022, societatea SC O. SRL avea obligația aducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse prin cele două acte de constatare, respectiv: în cazul partidei nr. 699 - colectarea și transportarea masei lemnoase aflate în diferite faze pe suprafața parchetului (un volum de 178 mc), iar în cazul partidei nr. 700 - colectarea și transportarea masei lemnoase aflate în diferite faze pe suprafața parchetului (un volum de 92,39 mc) și a masei lemnoase aflată în platforma primară (un volum de 18,07 mc).
Curtea reține că faptele din prezenta cauză au fost comise în contextul discuțiilor referitoare la această obligație a inculpatului Z.I.C., de transportare a masei lemnoase existentă în faze pe suprafața parchetului, respectiv în platforma primară, obligație impusă inculpatului prin notele de constatare întocmite de reprezentanții Ocolului Silvic, iar nu în legătură cu curățirea parchetelor (curățirea având semnificația expusă mai sus, potrivit art. 24 din Ordin).
În același sens sunt și declarațiile inculpaților.
Astfel, inculpatul S.N.G. (în faza de urmărire penală) a menționat că în situația suspendării serviciului silvic, chiar dacă autorizațiile erau încă în termen, operatorul trebuia să sisteze tăierea, însă trebuia să curețe ce tăiase anterior, adică materialul ce a fost fasonat trebuia să fie însușit de fiecare operator, inculpatul declarând că la momentul întâlnirii cu inculpatul Z.I.C. în stația peco au purtat discuții în legătură cu parchetul, i-a spus că dacă mai are lemne în rampa primară trebuie să le transporte și, dacă mai are lemn doborât în parchet, trebuie să îl ia și pe acela.
De altfel, se constată că și inculpatul Z.I.C. recunoaște implicit, prin declarațiile date că, la momentul retragerii autorizației, avea obligația de ridicare a materialului lemnos, acesta precizând că la momentul respectiv ridicase o parte din material. însă nu terminase activitatea, deoarece materialul lemnos doborât era vechi, nu era corespunzător pentru exploatare și numai avea valoare, acesta fiind și motivul pentru care a emis o adresă către obște (la data de 03.07.2022) prin care aducea la cunoștință că materialul lemnos era putrezit și numai poate fi valorificat. Această adresă se află atașată la dosar, din cuprinsul său rezultând că inculpatul exploatase o parte din masa lemnoasă autorizată, fiind nemulțumit de defectele masei lemnoase și dorea scăderea volumului afectat sau diminuarea prețului de vânzare, acesta fiind deci motivul refuzului de ridicare a masei lemnoase doborâte ( fila 174 vol I dup). Inculpatul a mai declarat că la momentul întâlnirii cu inculpatul S., acesta i-a spus că trebuie să curețe terenul, inculpatul Z. comunicându-i că a curățat o parte din el și restul a mai rămas. De altfel, se constată că, inculpatul Z. a mai declarat că după ce a avut întâlnirea cu inculpatul S., s-a întâlnit și cu martorul Z., discutând despre controlul efectuat și despre masa lemnoasă rămasă în pădure.
Și din declarațiile martorilor Z.R.D. și U.M. rezultă că discuțiile privind curățirea parchetelor au vizat de fapt masa lemnoasă deja doborâtă și netransportată.
Astfel, martorul Z.R.D. a declarat, în faza de urmărire penală, că operatorul trebuie să își ia materialul lemnos aflat în faze (pe suprafața parchetului), iar prin declarația din faza de judecată a precizat că operatorul trebuia să ridice masa lemnoasă din rampa primară și de pe suprafața parchetului („ cea atacată de topor și drujbă,,) și, din câte cunoaște, inculpatul Z.I.C.nu și-a curățat diferența de masă lemnoasă aflată pe suprafața parchetului, materialul fiind de valoare mică, ruptură de vânt, și costurile fiind mari, precizând totodată că a fost „un întreg scandal pe tema curățării, noi toți am insistat să își curețe suprafețele, însă Z.I.C.spunea că nu are oameni și că nu poate să curețe. Au fost discuții intense pe această temă”, fila 201, vol.I d.u.p.
Martorul U.M. a declarat că, deși i-a comunicat inculpatului Z.I.C. că trebuie să își curețe parchetele, acesta a motivat că autorizația nu expirase, dând de înțeles că nu ar mai vrea să le curețe întrucât masa lemnoasă nu era calitativă și ar fi ieșit în pierdere, precizând că Ocolul Silvic i-a spus inculpatului că are dreptul să transporte masa lemnoasă ( fila 219, vol. I d.u.p.)
Și martora M.C.I. a declarat că în cazul suspendării, se retrage autorizația, operatorul trebuie să își retragă utilajele și să stopeze exploatarea masei lemnoase însă are dreptul să transporte lemnul aflat în rampa primară și cel aflat în faze pe suprafața parchetului (fila 227, vol. I d.u.p.).
Revenind la activitatea inculpatului S.N.G., din probatoriul administrat în cauză, redat mai sus, se constată că, în data de 18.08.2022, inculpatul a efectuat un control al actelor deținute de Ocol în legătură cu partizile 699 și 700 Țapu atribuite spre exploatare către SC O. SRL administrată de inculpatul Z.I.C., precum și un control în teren la cele două partizi, în nota de constatare inserând mențiuni privind atât punerea în aplicare de către Ocol a deciziei nr. 123/15.07.2022 privind suspendarea serviciului, cât și privind oprirea exploatării celor două partizi de către SC O. SRL, aspecte pe care conform propriilor mențiuni le-a fi constatat cu ocazia deplasării în teren din data de 18.08.2022.
Totodată, prin nota de constatare din 18.08.2022, inculpatul S.N.G. a dispus ca măsuri: întreprinderea de către O.S.N. a măsurilor legale prev. de art.6 din Ordinul 1540/2011, retragerea autorizațiilor de exploatare și reprimirea partizilor 699 și 700 Țapu,
În consecință, inculpatul S. a impus Ocolului Silvic luarea măsurilor legale prev. de art.6 din Ordinul 1540/2011, precum și reprimirea partizilor 699 și 700 Țapu.
Or, astfel cum s-a arătat, potrivit art. 6 alin.4 din Ordin în cazul suspendării serviciului silvic, se retrăgeau autorizațiile, era obligatorie reprimirea parchetelor, însă operatorul avea obligația de colectare a masei lemnoase aflată în faze și în platforma primară.
Prin urmare, SC O. SRL, prin inculpatul Z.I.C. avea obligația legală de transportare a masei lemnoase menționate în cele două acte de constatare, aflate în faze pe suprafața parchetului și în rampa primară, obligație legală, impusă inculpatului prin cele două acte de constatare din 01.08.2022 care reprezentau titlu executoriu, acte ce au fost verificate de inculpatul S.N.G. și au fost inserate în nota de constatare din 18.08.2022, precum și în raportul final de control din 12.09.2022, înregistrat sub nr. 14136/20.09.2022.
Astfel cum a reținut și prima instanță, inculpatul S.N.G. nu a verificat exclusiv dacă s-a pus în aplicare decizia de suspendare de către O.S,N., ci a fost delegat să efectueze un control la partizile exploatate de SC O. SRL, fiind delegat să verifice dacă se mai lucrează în parchete, ceea ce presupunea un control în exploatare, implicit intrarea în parchete pentru efectuarea acestor verificări, dar și pentru verificarea conformității actelor de constatare cu situația din teren ( în acest sens fiind declarația martorului V. în sensul că la al doilea control inculpatul dorea să verifice din nou partizile, să verifice dacă operatorul a reluat activitatea, precum și declarația martorului U.M., în sensul că inculpatul dorea să verifice dacă cele consemnate în actele de constatare erau reale, întrucât i s-a părut că există un volum mare de masă lemnoasă în parchete).
Susținerile inculpatului S.N.G. în sensul că activitatea de control nu îl viza în niciun fel pe inculpatul Z.I.C.sau S.C.O. S.R.L. sunt infirmate de probele administrate în cauză, așa cum s-a arătat anterior, în ordinele de deplasare din datele de 18.08.2022, respectiv 23.08.2022 fiind menționată expres societatea S.C.O. S.R.L.
Din cuprinsul raportului final de control întocmit de inculpatul S. rezultă în mod clar că inculpatul a realizat un control complex de fond, astfel cum judicios a reținut și prima instanță, atribuție prevăzută expres în fișa postului inculpatului, conform celor menționate anterior.
De altfel, chiar în cuprinsul raportului se indică dispozițiile art. 15. alin.l lit.b din HG nr. 743/2015 ca temei al controlului efectuat de inculpat (privind executarea controalelor complexe de fond), iar tematica controlului, potrivit raportului era efectuarea controalelor exploatării în parchete.
Inculpatul însuși a declarat în fața instanței de apel că un control complex de fond presupune verificarea unor societăți punctual, pe anumite scopuri prevăzute în delegare. Ori, inclusiv din programul de lucru și ordinele de deplasare menționate se constată că inculpatul a fost programat să efectueze controale cu privire la anumite societăți menționate expres, printre care se regăsește și SC O. SRL.
Cât privește adresa nr. 2415/14.02.2024 emisă de Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea în care se precizează că inculpatul nu a efectuat un control de exploatare (care urmărește verificarea modului de exploatare a masei lemnoase, în scopul prevenirii și limitării prejudiciilor ce pot fi aduse fondului forestier prin activitatea de exploatare a masei lemnoase), Curtea reține că această adresă nu are nicio relevanță în cauză sub aspectul comiterii infracțiunilor de luare de mită și dare de mită.
Astfel cum s-a arătat, inculpatul cu ocazia deplasării la sediul Ocolului Silvic a verificat toate documentele existente la dosarul fiecărei partizi, inclusiv graficul cu eșalonarea controalelor însușit de reprezentanții ocolului și operatorul economic, precum și procesele- verbale de control al exploatării ( aceste documente vizând controlul de exploatare la care se face referire în adresa Gărzii Forestiere și care este reglementat la art. 19 -23 din Ordin ).
Inculpatul a efectuat un control în teren ( deși astfel cum s-a arătat nu a intrat în parchete, cu toate că avea o astfel de atribuție/obligație, potrivit celor arătate mai sus), iar din discuția telefonică dintre martorul V.C.C. și inculpatul Z. rezultă în mod clar că în data de 23.08.2022, când a fost comisă fapta, inculpatul S. dorea să efectueze un control în exploatare ( nu un control al exploatării conform art. 19-23 din Ordin):,,- Bă, vezi cum îți faci planurile!-Marți la 9 să fii la Ocol....( s.n. 21.08.2022 era o zi de duminică, iar marți a fost data de 23.08.2022). ... că vrea să meargă astă de la Gardă și cu agentu în teren. -S. s-a convins că nu lucrezi. A mers până acolo, da’ a zis că vrea să facă un control și cu agentu’.-... Da’ n-am fost să călcăm prin parchete: ăla cu ăla. Aia a fost problema lui. înțelegi? Adică să nu se lucreze. Și, după aia, când...-Păi, bă, că știi, că ar trebui să chemăm și agentu’, să facem și un control în exploatare).
Asemeni primei instanțe, Curtea reține că inculpatul S.N.G. l-a cunoscut pe inculpatul Z.I.C. în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu privind verificările efectuate la partizile nr.699 și nr.700 aflate în exploatarea S.C.O. S.R.L. ( verificări ce intrau în atribuțiile sale de serviciu) și, în contextul acestor verificări, inculpatul S. a insistat să se întâlnească în afara cadrului oficial cu inculpatul Z.I.C.și a primit de la acesta suma de 100 euro.
Astfel cum a reținut prima instanță, suma a fost primită în legătură cu emiterea actului final de control, precum și cu încheierea verificărilor, Curtea constatând în plus față de prima instanță că, după primirea sumei de 100 euro, inculpatul S. nu a efectuat alte verificări la cele două partizi, deși astfel cum s-a arătat, era programat pentru verificări și în data de 30.08.2022 (însă se reține că prin rechizitoriu nu au fost formulate acuzații cu privire la acest aspect) și a întocmit actul final de control în care nu a menționat deplasarea din teren din data de 23.08.2022, consemnând în cuprinsul raportului că nu se lucrează în parchete de exploatare din partizi ( deși astfel cum rezultă din probe, inculpatul nu a intrat în parchete, în data de 18.08.2022 ajungând numai la marginea parchetelor, iar în 23.08.2022 numai în rampa primară).
Cât privește lipsa atribuțiilor inculpatului referitoare la reprimirea parchetelor, astfel cum s-a arătat, discuțiile dintre cei doi inculpați au vizat transportul materialului lemnos aflat în faze și în rampa primară, obligație care potrivit legii îi revenea operatorului SC O. SRL prin administrator Z.I.C.în situația în care intervenea retragerea autorizației și reprimirea parchetelor, iar inculpatul S. a dispus prin nota de constatare din 18.08.2022 luarea de către Ocol a măsurilor legale prev. de art. 6 din Ordin și reprimirea parchetelor, raportul final întocmit de inculpat incluzând constatarea inculpatului cu privire la efectuarea de către Ocol a reprimirii celor două partizi exploatate de inculpatul Z., precum și cu privire la respectarea măsurilor legale conform art. 6 din Ordin, înscrise în notele de constatare.
În acest sens, se constată și că prin adresa nr. 3850/24.08.2022 emisă de Ocolul Silvic Novaci, semnată de M.C.I., adresată societății O. SRL, s-a pus în vedere societății că urmare a retragerii autorizațiilor de exploatare și a reprimirii parchetelor, în baza actelor de constatare , societatea are obligația de a colecta și de a transporta masa lemnoasă aflată în faze pe suprafața parchetului (partida 699), respectiv obligația de a colecta și de a transporta masa lemnoasă aflată în faze pe suprafața parchetului și în platforma primară (pentru partida 700) ( fila 57 dosar apel).
Astfel cum s-a arătat, potrivit fișei postului, inculpatul avea printre atribuții și exercitarea controlului cu privire la respectarea prevederilor regimului silvic de către deținătorii și administratorii cu orice titlu de fond forestier, putând propune retragerea autorizațiilor pentru persoane fizice și juridice după caz și controla modul în care este respectată legislația privind circulația materialelor lemnoase, exercitând controlul instalațiilor de transformat lemn rotund, al punctelor și activităților de depozitare, prelucrare ori comercializare a produselor lemnoase potrivit legislației în vigoare; controlează modul de elaborare a actelor de constatare, stabilire și evaluare a pierderilor provocate de calamități și de alți factori vătămători, la lucrări de regenerare, reconstrucție ecologică și alte obiective de investiții din fondul forestier; controlează modul de aplicare și respectare a regulilor silvice de exploatare a masei lemnoase din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia; prezintă periodic rapoarte, informări și sinteze asupra activității desfășurate și îndeplinește orice alte atribuții legale sau dispoziții ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Or, potrivit Codului Silvic în vigoare la data faptelor ( act normativ menționat în fișa postului inculpatului): Art. 102 - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizează și realizează prin personalul propriu împuternicit și prin personalul împuternicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură: controlul aplicării și respectării regimului silvic în fondul forestier național. Iar potrivit art. 103 (1) Deținătorii de fond forestier și de vegetație forestieră din afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligați să permită accesul personalului silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, după caz, după înștiințarea prealabilă a acestora. (2) Personalul silvic împuternicit pentru controlul respectării regimului silvic are dreptul să pătrundă pe proprietățile forestiere în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
Analizând toate aceste dispoziții legale, prin raportare la activitatea inculpatului S.N.G. și la atribuțiile sale de serviciu prevăzute în fișa postului și în lege, se constată că suma de 100 de euro remisă de inculpatul Z.I.C. a fost primită de inculpatul S.N.G. în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, criticile inculpatului sub acest aspect fiind neîntemeiate.
Astfel cum a reținut prima instanță, din probele administrate rezultă în mod cert că suma de 100 euro a fost remisă de inculpatul Z.I.C. pentru finalizarea verificărilor și închiderea controlului, relevante fiind afirmațiile martorului V.C. din discuțiile telefonice din data de 21.08.2022 și 22.08.2022 cu inculpatul Z.I.C.: „ -Deci eu îți spusăi: ar fi bine să vii ca să încheiem, să nu mai stăm să lălăim....-Bă, Cristi stăi oțâră, că nu mai faci?! da’îîî, deocamdată, autorizația a fost pă numele tău: tu, nu știu, nu tre’să...-Doar n-ai primire făcută ca să spui că nu mai faci”, precum și afirmațiile inculpatului Z.I.C.în cadrul discuției cu soția sa, în convorbirea telefonică din data de 23.08.2022: „ i-aș da 100 de euro, dă-1 dracu, să-ncheie actele, să mă lase dracu în pace.”
Însă, astfel cum a reținut și prima instanță, acuzația adusă inculpatului nu este că a primit bani pentru a îndeplini un act contrar îndatoririlor de serviciu, adică pentru a nu constata anumite nereguli, ci aceea că a primit bani în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu, respectiv emiterea actului final de control și închiderea verificărilor, aspect ce este pe deplin dovedit de probele administrate în cauză, astfel cum au fost expuse mai sus.
Curtea reține că potrivit art. 289 constituie infracțiunea de luarea de mită: (1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. Iar potrivit alin. (2): Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
Infracțiunea de dare de mită prev. de art. 290 alin.l C.p. constă în : Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289 C.p.
Infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal presupune, sub aspectul tipicității ca fapta să fie comisă în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în atribuțiile de serviciu ale inculpatului sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, iar nu în scopurile menționate.
Iar potrivit art. 6) din Legea nr. 78/2000 - Infracțiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul penal și dare de mită, prevăzută la art. 290 din Codul penal se pedepsesc potrivit prevederilor acelor texte de lege. Dispozițiile art. 308 din Codul penal se aplică în mod corespunzător.
Inculpatului S.N.G. i se impută primirea sumei de 100 de Euro în legătură cu atribuțiile sale de serviciu ( privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr. 700 aflate în exploatarea SC O. SRL, în concret pentru emiterea actului final de control și închiderea verificărilor).
Inculpatului Z.I.C. i se impută remiterea (darea) sumei de 100 euro inculpatului S.N.G., în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr. 700 aflate în exploatarea SC O. SRL.
Darea presupunea remiterea efectivă a banilor sau a altor foloase necuvenite, precum și primirea acestora direct sau indirect de către cel mituit.
Primirea presupune preluarea banilor, deci intrarea efectivă a funcționarului în posesia folosului necuvenit, remis direct sau indirect pentru sine sau pentru altul. Inițiativa aparține mituitorului, primirea neputând exista fără un act de remitere efectuat de acesta din urmă.
Fapta trebuie să aibă ca obiect bani sau alte foloase necuvenite în mod legal inculpatului, folosul necuvenit constituind un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a funcționarului care s-a angajat la un anumit act privitor la îndatoririle sale de serviciu, folosul având caracter necuvenit atunci când pentru îndeplinirea unui act gratuit se pretinde sau se primește o retribuție.
Trebuie menționat că infracțiunea de luare de mită este o infracțiune instantenee, care se consumă în momentul în care funcționarul a primit, pretins, a acceptat banii sau alte foloase necuvenite, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, iar orice activitate ulterioară momentului consumării nu are nici o influență asupra existenței infracțiunii sau caracterului unitar al acesteia.
Infracțiunea de dare de mită se consumă în momentul în care au fost remiși banii.
Pentru consumarea infracțiunii de luare de mită nu este necesar ca pretinderea banilor sau folosului, acceptarea promisiunii de foloase, respectiv primirea banilor să fi fost urmată de executare, adică de satisfacerea pretenției, nefiind deci necesar ca actul ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului să fi fost efectuat, ci este suficient că s-a primit un folos necuvenit în legătură cu îndeplinirea actului.
Totodată, nu constituie o condiție de tipicitate a infracțiunii ca mituitorul să fi cunoscut modalitatea concretă în care autorul infracțiunii de luare de mită urmează să acționeze în interesul său, atât timp cât acesta are reprezentarea că banii au fost primiți în legătură cu atribuțiile de serviciu ale funcționarului constatare ori de sancționare a contravențiilor se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.
Curtea constată că prima instanță în mod corect a reținut că inculpatul S.N.G. la data faptei avea atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrul Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea și atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor, potrivit celor expuse judicios în cuprinsul hotărârii apelate, urmând a numai fi reluate în cuprinsul prezentei decizii.
Curtea reține însă că, în prezenta cauză, infracțiunea de luare de mită nu a fost săvârșită de inculpatul S. în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor.
De altfel, nici prin acuzația formulată împotriva inculpatului prin rechizitoriu, la secțiunea în drept, nu se arată că banii ar fi fost primiți în legătură cu atribuțiile inculpatului privind constatarea sau sancționarea contravențiilor, ci în legătură cu închiderea verificărilor și întocmirea actului final de control.
Simpla referire în cuprinsul rechizitoriului la dispozițiile art. 16 lit.c din legea nr. 171/2010 și afirmația că suma primită este proporțională cu sancțiunea pe care o putea aplica persoanei juridice pentru neîndeplinirea obligațiilor legale nu este suficientă pentru reținerea formei agravate, atâta timp cât inculpatului nu se i se impută comiterea faptei în legătură cu atribuția sa de serviciu privind constatarea/sancționarea unei contravenții, cu atât mai mult cu cât la data faptei, dispozițiile art. 16 lit.c din Legea 171/2010 fuseseră abrogate ( prin legea 134/2017).

Curtea reține că, prin Decizia nr. 2 din 25 ianuarie 2017 publicată în Monitorul Oficial Nr. 135 din 22 februarie 2017 înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având de dezlegat chestiunea de drept: Dacă în interpretarea și aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor indiferent dacă infracțiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea sau sancționarea contravențiilor sau reținerea formei agravate este condiționată de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în legătură cu atribuțiile de serviciu privind constatarea sau sancționarea contravențiilor, a stabilit că: Dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014) se aplică doar în ipoteza în care infracțiunea de luare de mită a fost săvârșită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor.
Prin urmare, nu este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuții de serviciu constatarea ori sancționarea contravențiilor, ci este necesar ca infracțiunea de luare de mită să fi fost săvârșită de făptuitor în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind constatarea sau sancționarea contravențiilor.
Varianta agravată a infracțiunii de luare de mită este incidență doar în ipoteza în care pretinderea, primirea, acceptarea, respectiv darea de mită, se realizează în legătură directă cu atribuțiile persoanei care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau de judecare a infracțiunilor.
Aceste atribuții trebuie să derive din lege, fiind nesocotite de subiectul activ al infracțiunii, care a pretins, a primit ori a acceptat promisiunea de bani sau alte foloase, sau de subiectul pasiv adiacent.
Pentru a reține incidența art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în raport de infracțiunea de luare de mită este necesar și obligatoriu să se constate că fapta reținută în sarcina subiectului activ se circumscrie atribuțiilor la care textul face referire. De altfel, aceasta este și rațiunea pentru care legiuitorul a apreciat că fapta persoanei care are calitatea de organ de cercetare penală sau are atribuții de constatare ori de sancționare a contravențiilor reprezintă o formă agravată a luării de mită.
Primirea banilor trebuie să aibă loc în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea sau întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, condiție ce trebuie analizată în legătură cu toate sarcinile de serviciu ale funcționarului.
De asemenea, oferirea/primirea banilor poate avea loc înainte, concomitent sau ulterior îndeplinirii actului de intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarului, dat fiind faptul că variantele alternative ale elementului material al infracțiunilor sunt comise nu în scopul îndeplinirii actului, ci în legătură cu îndeplinirea actului, în cauză suma de 100 euro fiind dată/primită ulterior verificării din teren din 23.08.2022, însă anterior îndeplinirii actului final de control ce intra în atribuțiile de serviciu ale inculpatului S.N.G..
Îndatorirea de serviciu trebuie înțeleasă ca tot ceea ce cade în sarcina unui funcționar potrivit normelor ce reglementează serviciul respectiv (dispoziții legislative de nivel primar, dar și de nivel secundar- nefiind incidente în cazul infracțiunii de luare de mită cele statuate prin DCC nr. 297/2017) ori care sunt inerente naturii acelui serviciu.
Actul ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarului trebuie să fie unul determinat, norma de incriminare neimpunând însă ca actul ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarului să fie licit sau unul la care nu era îndreptățit mituitorul, fapta fiind tipică și atunci când este comisă în legătură cu acte ilicite sau la care mituitorul avea o îndreptățire legală.
Aplicând aceste considerații teoretice la prezenta cauză, în raport de situația de fapt reținută se constată că în prezenta cauză, sunt îndeplinite toate elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită și dare de mită.
Sunt îndeplinite atât condiția caracterului necuvenit al folosului (suma de 100 euro), cât și caracterul folosului de contraechivalent al conduitei funcționarului public, actul ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcționarului fiind unul determinat (întocmirea actului final de control și închiderea verificărilor).
Prin urmare sunt pe deplin dovedite în cauză atât conduita proprie a inculpatului S.N.G. în legătură cu banii (primirea banilor care nu i se cuveneau- acceptarea tacită, inculpatul observându-i când au fost lăsați în autoturism), cât și conduita inculpatului în legătură cu actele de serviciu ( îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu), precum și legătura dintre bani și actul de serviciu ( banii fiind primiți ca și contra-echivalent al conduitei pe care inculpatul se angajează să o aibă (îndeplinirea unui act de serviciu).
Sunt de asemenea dovedite atât conduita proprie a inculpatului Z.I.C. în legătură cu banii (remiterea banilor), dar și existența actului dorit de mituitor (închiderea verificărilor la cele două partizi) și legătura dintre banii dați și actul de serviciu ( banii au fost dați cu titlu de contra echivalent al conduitei pe care inculpatul Z. dorea să o aibă inculpatul S. - închiderea verificărilor la cele două partizi).
În aceste condiții, nu pot fi primite susținerile inculpatului Z.I.C. în sensul că nu cunoștea ce atribuții de serviciu are inculpatul S., în condițiile în care acesta cunoștea că inculpatul este angajat al G.F. R. V., fiind autorizat să efectueze verificări la O.S.N. în legătură cu punerea în aplicare a deciziei de suspendare a serviciului silvic, precum și să efectueze verificări la partizile pe care le avusese în exploatare societatea administrată de inculpat.
Față de situația de fapt reținută mai sus, în mod corect a reținut prima instanță că fapta inculpatului S.N.G. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.
Cât privește reținerea formei agravate a infracțiunii de luare de mită reținută de prima instanță în sarcina inculpatului S.N. G., prev. de art. 7 lit, c) din Legea 78/2000 Curtea constată că în raport de acuzațiile aduse inculpatului în cauză nu poate fi reținută forma agravată a infracțiunii.
Astfel, potrivit art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 - Faptele de luare de mită sau trafic de influență săvârșite de o persoană care: c) este organ de cercetare penală sau are atribuții de

consecință, având în vedere acuzația adusă inculpatului, astfel cum a fost reținută mai sus, primirea banilor neavând legătură cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului S. de constatare sau sancționare a contravențiilor, nu se poate reține forma agravată a infracțiunii prev. de 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si art. 7 lit. c) din Legea 78/2000.
În raport de aceste considerente, prin încheierea din data de 07.07.2025, Curtea în baza art. 386 Cpp a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatul S.N.G. în actul de sesizare din infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6, art. 7 lit. c din Legea 78/2000, în infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000, deci cu înlăturarea formei agravate prev. de art. 7 lit. c din Legea 78/2000.
În consecință, Curtea reține că, în drept, fapta inculpatului S.N.G. care, în ziua de 23.08.2022, în jurul orelor 15:45, în timp ce se afla în incinta stației Peco "P." din orașul N., a primit suma de 100 euro de la Z.I.C., administrator al SC O. SRL, în legătură cu atribuțiile de serviciu privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr. 700 aflate în exploatarea SC O. SRL, în concret pentru emiterea actului final de control și închiderea verificărilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.
Totodată, în raport de situația de fapt reținută, în mod corect a reținut prima instanță că fapta inculpatului Z.I.C., administrator al SC O. SRL, care, în ziua de 23.08.2022, în jurul orelor 15:45, în timp ce se afla în incinta stației Peco "P." din orașul Novaci, i-a remis suma de 100 euro inculpatului S.N.G., consilier cu atribuții de control în aplicarea legislației la regimul silvic în cadrul G.F.R.V., în legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia privind verificările efectuate la partizile nr. 699 și nr. 700 aflate în exploatarea SC O. SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului Z.I.C.( 1 an și 4 luni închisoare), deși nu au fost formulate critici ( inculpatul solicitând numai achitarea sa), Curtea apreciază că prima instanță a făcut o corectă evaluare a criteriilor generale prevăzute în art. 74 C. pen. la condițiile din cauză, ținând cont de gradul de pericol social concret al faptei comise, prin prisma împrejurărilor comiterii faptei, cuantumul sumei date cu titlu de mită, împrejurarea că suma nu a fost dată pentru sustragerea inculpatului de la răspunderea contravențională, reținând în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 72 alin.2 lit.b C.p. și stabilind corect o pedeapsă în limitele legale reduse cu o treime, potrivit art. 76 alin.l C.p. , dând eficiența cuvenită și datelor personale favorabile inculpatului ( vârsta, lipsa antecedentelor penale, integrarea socială), stabilind o pedeapsă în cuantumul minimului special (redus conform art. 76 alin.l Cp.). De asemenea, în mod judicios a reținut prima instanță că în raport de persoana inculpatului, de posibilitățile acestuia reale de îndreptare, de gravitatea infracțiunii săvârșite, se impune supravegherea conduitei pe o perioadă determinată, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 91 Cod Penal, iar termenul se supraveghere stabilit ( de 2 ani) este termenul minim care putea fi stabilit în cazul inculpatului.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului S.N.G., pentru infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000 reținută de instanța de apel, Curtea constată că în favoarea inculpatului, în mod judicios prima instanță a reținut dispozițiile art.75 alin.2 lit.b) C.pen. în raport de împrejurările legate de fapta comisă care diminuează gravitatea infracțiunii și periculozitatea inculpatului (raportat la faptul că inițiativa de a remite cei 100 euro a venit din partea inculpatului Z.I.C., fără o solicitare anterioară din partea celuilalt inculpat, cuantumul sumei nu a fost unul ridicat, inculpatul S.N.G. a încercat să restituie suma de bani inculpatului Z.I.C., după ce a aflat despre existența procesului penal, iar pe parcursul urmăririi penale a pus la dispoziția organelor judiciare întreaga sumă primită).
În aceste condiții, limitele legale ale pedepsei pentru infracțiunea de luare de mită comisă de inculpat ( de la 3 la 10 ani) urmează a fi reduse cu o treime, potrivit art. 76 alin.l C.p.
Curtea reține că, în raport de criteriilor generale de individualizare prevăzute în art. 74 C. pen., ținând cont de gradul de pericol social concret al faptei comise, prin prisma împrejurărilor comiterii faptei, astfel cum au fost reținute, de cuantumul sumei primite cu titlu de mită, dar și ținând cont de datele personale ale inculpatului ( vârsta, lipsa antecedentelor penale, integrarea socială), o pedeapsă în cuantum de 2 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani închisoare, este în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate al pedepselor, iar în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 91 C.p. pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Totodată, ținând cont de dispozițiile art. 67 alin.2 C.p. și art. 289 C.p. potrivit cărora este obligatorie aplicarea pedepsei complementare constând în interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia s-a săvârșit fapta, Curtea, în baza art. 67 alin.2 C.pen. raportat la art.66 alin.l lit.a), b) și g) C.pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita funcția de consilier în cadrul G.F., pe o durată de 4 ani, ce se va executa potrivit art. 68 alin. 1 lit.b C.p. de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
În baza art. 65 alin.l C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și g) C.pen. menționate anterior, care se va executa doar dacă pedeapsa principală devine executabilă.
În consecință, în raport de toate aceste aspecte, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., Curtea va respinge apelul declarat de inculpatul Z.I.C., împotriva sentinței penale nr. 23 din data de 14 februarie 2025, pronunțate de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1055/95/2024, ca nefondat.
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. va admite apelul declarat de inculpatul S.N.G..
Va desființa în parte sentința penală nr. 23 din data de 14 februarie 2025, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1055/95/2024) și rejudecând,
Va constata că prin încheierea din data de 07.07.2025, în baza art. 386 Cpp s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatul S.N.G. în actul de sesizare din infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6, art. 7 lit. c din Legea 78/2000, în infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000 ( cu înlăturarea formei agravate prev. de art. 7 lit. c din Legea 78/2000)

În temeiul art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea disp_art.75, alin.2 litb) C.pen. și 76 alin.l C.pen., va condamna inculpatul S.N.G., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 67 alin.2 C.pen. raportat la art.66 alin.l lit.a), b) și g) C.pen., va interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita funcția de consilier în cadrul G.F., pe o durată de 4 ani, ce se va executa potrivit art. 68 alin.l lit.b C.p. de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
În baza art. 65 alin.l C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și g) C.pen. menționate anterior, care se va executa doar dacă pedeapsa principală devine executabilă.
Va menține dispozițiile art. 91 C.pen. și următoarele privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.
Va menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga apelantul- inculpat Z. Ion Cristiam la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului inculpatului S.N.G. vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin.6 C.p.p onorariile parțiale pentru avocații din oficiu, în cuantum de câte 500 lei, vor rămâne în sarcina statului și se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., respinge apelul declarat de inculpatul Z.I.C., fiul lui A. și P., născut la data de ..., în orașul .., jud. .., cu CI. seria ..., nr. ..., CNP ..., domiciliat în orașul ...., str. ..., nr. ..., jud. ..., cetățean român, ..., cu stagiul militar ..., studii ..., ocupația .. al S.C.O. S.R.L., fără antecedente penale, împotriva sentinței penale nr. 23 din data de 14 februarie 2025, pronunțate de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1055/95/2024, ca nefondat.
În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. admite apelul declarat de inculpatul S.N.G., fiul lui N. și D.-D., născut la data de ..., în comuna ..., jud. ..., posesor al CI. seria ... nr. ..., CNP ..., domiciliat în com...., sat ...,.. .., nr. ..., jud. ..., cetățean român, ..., cu stagiul militar ..., studii ..., ocupația ... în cadrul G.F.R.V., fără antecedente penal.
Desființează în parte sentința penală nr. 23 din data de 14 februarie 2025, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 1055/95/2024) și rejudecând,
Constată că prin încheierea din data de 07.07.2025, în baza art. 386 Cpp s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatul S.N.G. în actul de sesizare din infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6, art. 7 lit. c din Legea 78/2000, în infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000 ( cu înlăturarea formei agravate prev. de art. 7 lit. c din Legea 78/2000)
În temeiul art. 289 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea disp. art.75 alin.2 lit.b) C.pen. și 76 alin.l C.pen., condamnă inculpatul S.N.G., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 67 alin.2 C.pen. raportat la art.66 alin.l lit.a), b) și g) C.pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a exercita funcția de consilier în cadrul G.F., pe o durată de 4 ani, ce se va executa potrivit art. 68 alin.l lit.b C.p. de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere
În baza art. 65 alin.l C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și g) C.pen. menționate anterior, care se va executa doar dacă pedeapsa principală devine executabilă.
Menține dispozițiile art. 91 C.pen. și următoarele privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii, în baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă apelantul- inculpat Z.I.C.la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului inculpatului S.N.G. rămân în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin.6 C.p.p onorariile parțiale pentru avocații din oficiu, în cuantum de câte 500 lei, rămân în sarcina statului și se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea deciziei la dispoziția părților, persoanei prin mijlocirea grefei instanței, azi, data de 03 aprilie 2026.

Președinte, (...)	Judecător,(...)
Grefier,
(...)

Red.jud..(..)
(...)
03.04.2026