IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Cod ECLI ECLI:RO:CAIAS:2026:043.000558
Dosar nr. 6754/99/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 558/2026
Ședința publică din data de 10.06.2026
Instanța constituită din:
Președinte: (...)
Judecător: (...)
Grefier: (...)
Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor formulate de către inculpatul C.V. și D.N.A. - Serviciul Teritorial Iași împotriva sentinței penale nr. 496 din data de 01.08.2025, pronunțate de Tribunalul Iași în dosarul nr. 6754/99/2016.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.02.2026 (cu participarea, în calitate de reprezentant al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.NA. – Serviciul Teritorial Iași – reprezentat de procuror (...), susținerile și concluziile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 391 alin. (1) C.pr.pen., a stabilit pronunțarea pentru data de 14.04.2026, când a amânat pronunțarea pentru astăzi, 14.05.2026, când a amânat pronunțarea pentru astăzi, 10.06.2026, când:
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra apelurilor formulate de către inculpatul C.V. și D.N.A. - Serviciul Teritorial Iași, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 496 din data de 01.08.2025, pronunțată în dosarul nr. 6754/99/2016, Tribunalul Iași a dispus următoarele:
I. În temeiul art. 396 alin. (5) din C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., a achitat-o pe inculpata R.H.M.I., pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, daca funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (1) și (6) C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C.pr.pen., art. 154 alin. (1) lit. d) C.pen. și art. 5 C.pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C.pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României, a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpata R.H.M.I., sub aspectul comiterii infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C.pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
II. În baza art. 396 alin. (1) și (6) C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C.pr.pen., art. 154 alin. (1) lit. d) C.pen. și art. 5 C.pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C.pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României, a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul I.N. pentru complicitate la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 321 alin. (1) C.pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
III. În temeiul art. 396 alin. (5) din C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., l-a achitat pe inculpatul C.V. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (1) și (6) C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C.pr.pen., art. 154 alin. (1) lit. d) C.pen. și art. 5 C.pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C.pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României, a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul C.V., pentru complicitate la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C.pen. rap. la art. 321 alin. (1) C.pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
A constatat că inculpatul C.V. a fost reținut pentru 24 de ore, începând cu data de 23.11.2015, ora 13:46, până la data de 24.11.2015, ora 13:46.
IV. În temeiul art. 396 alin. (5) din C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., a achitat-o pe inculpata C.L., pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
V. În temeiul art. 396 alin. (5) din C.pr.pen.rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., a achitat-o pe inculpata H.D.P., pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin. (1) și (6) C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C.pr.pen., art. 154 alin. (1) lit. d) C.pen. și art. 5 C.pen., cu referire la art. 155 alin. (1) C.pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României, a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpata H.D.P., sub aspectul comiterii infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C.pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În temeiul art. 397 alin. (1) din C.pr.pen. rap. art. 19 alin. (1) și art. 25 alin. (1) și (5) din C.pr.pen., a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Județean Iași împotriva inculpaților R.H.M.I., C.V., C.L. și H.D.P.
În temeiul art. 397 alin. (1) din C.pr.pen.rap. art. 19 alin. (1) și art. 25 alin. (1) și (5) din C.pr.pen., a respins, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Județean Iași împotriva inculpatului I.N.
În baza dispozițiilor art. 404 alin. (4) lit. i) C.pr.pen. rap. la art. 162 alin. (1) C.pr.pen., a dispus conservarea mijloacelor materiale de probă aflate în plicul maro cu inscripția „Anexa nr. 2 – Mostre materiale promovare”, păstrat la grefierul șef al Secției penale a Tribunalului Iași.
În temeiul art. 273 alin. (4) și (5) din C.pr.pen., a dispus ca suma de 4.070 lei, reprezentând diferența dintre onorariul definitiv stabilit pentru efectuarea expertizei judiciare contabile și a suplimentului la expertiza judiciară contabilă (în total 7.570 lei), și suma deja achitată expertului contabil cu titlu de onorariu provizoriu (în total 3.500 lei), să fie avansată de către stat din fondurile Ministerul Justiției către expert (...), urmând ca o copie a dispozitivului prezentei hotărâri să fie comunicată Biroului Contabilitate din cadrul Tribunalului Iași pentru luarea măsurilor corespunzătoare.
A dispus majorarea onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul I.N. pentru faza judecății la dublul limitei minime și, în baza dispozițiilor art. 272 Cod de procedură penală și art. 275 alin. (6) C.pr.pen., onorariul majorat cuvenit apărătorului din oficiu, în cuantum de 1.040 lei (delegație nr. 7956/23.11.2018), urmând să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Iași și să rămânăe în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. (1) pct. 3 lit. b) teza finală C.pr.pen., a obligat pe inculpații R.H.M.I., C.V. și H.D.P. la plata sumei de 3.000 lei/fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 1.000 lei/ fiecare a reprezentat cuantumul cheltuielilor efectuate în cursul urmăririi penale.
În baza art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății cu privire la inculpații I.N. și C.L. au rămas în sarcina statului.
***
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorească, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din data de 17.12.2015, emis în dosarul nr. 115/P/2015 (disjuns din dosarul nr. 39/P/2015) al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, înregistrat pe rolul Tribunalului Iași, la data de 21.12.2015, sub nr. 8639/99/2015, au fost trimiși în judecată, printre alții, inculpații R.H.M.I., pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, daca funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. și pentru fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C.pen.; I.N., pentru complicitate la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 321 C.pen.; C.V., pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 48 alin. (1) C.pen. rap. la art. 132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 C.pen. și pentru complicitate la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C.pen. rap. la art. 321 alin. (1) C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) C.pen.; C.L., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen.; H.D.P., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C.pen. și de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 38 alin. (2) C.pen..
În cursul urmăririi penale, Consiliul Județean Iași s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 391.955, 20 lei (înainte de a se dispune disjungerea cauzei, în dosarul nr. 39/P/2015), reprezentând valoarea prejudiciului cauzat, prin plata ilicita a unor materiale care nu fuseseră predate autorității contractante și prin faptul că nu au fost percepute penalitățile prevăzute în contractul de achiziție publică.
După sesizarea instanței cu rechizitoriu, prin încheierea din data de 17.03.2016, pronunțată în dosarul nr. 8639/99/2015/a1, menținută și rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 31/25.05.2016 a Curții de Apel Iași, judecătorul de cameră preliminară a respins, ca nefondate, excepția nelegalei sesizări a instanței și cererile de excludere a probelor, formulate de inculpații I.N., H.D.P., R.H.M.I. și C.L. și, pe cale de consecință, a constatat legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și legalitatea efectuării actelor de urmărire și a dispus începerea judecății.
În faza de judecată, prin încheierea penală din 28.10.2016 pronunțată în dosarul nr. 8639/99/2015 al Tribunalului Iași, rap. la poziția procesuală a inculpaților R.H.M.I., I.N., C.V., C.L. și H.D.P., în sensul de a nu accesa procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, procedură pe care ceilalți inculpați din cauză (R.C., Ț.O.E. și L.D.M.) au înțeles să o uziteze, instanța a dispus disjungerea cauzei cu privire la acești inculpați, fiind înregistrat, la aceeași dată (28.10.2016), pe rolul Tribunalului Iași, dosarul nr. 6754/99/2016.
***
Analizând actele și lucrările dosarului, ținând seama de mijloacele de probă administrate pe parcursul procesului penal, instanța de fond a reținut că în fapt, din analiza și evaluarea coroborată a tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză, a rezultat că în luna mai 2013, la nivelul Consiliului Județean Iași, în baza notei de fundamentare nr. 7154/31.05.2013, semnată de martora R.C., angajată în cadrul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași, de martora J.C.T., (...) al Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași, și de către inculpatul C.V., în acea perioadă, (...) al Consiliului Județean Iași, a fost demarată procedura de achiziție publică a unor materiale de promovare a județului Iași.
În urma evaluării de către comisia de evaluare a ofertelor, constituită din numiții R.C., C.G., I.C.I., T.F.A.V. și G.R.A., contractul a fost atribuit către S.C. L.C. S.R.L. Drept urmare, a fost semnat contractul nr. 13639/27.09.2013, între Județul Iași, prin Consiliul Județean Iași (în calitate de achizitor), și S.C. L.C. S.R.L. (în calitate de prestator), reprezentată de martora P.L.E. (f. 90-103 vol. 6 dosar urmărire penală). Pentru președintele Consiliului Județean Iași, A.C.M., în calitate de reprezentant al achizitorului, contractul a fost semnat de inculpatul C.V..
Potrivit contractului astfel încheiat, prestatorul s-a obligat să presteze servicii de tipărire materiale de promovare a județului Iași, conform caietului de sarcini și a propunerii tehnice prezentate în perioada convenită și în conformitate cu prevederile legale și obligațiile asumate prin contract (art. 4.1) durata maximă a contractului fiind de 3 luni de la data semnării contractului (art. 6.1). În concret durata contractuală începea la data de 27.09.2013 și expira la data de 27.12.2013.
Prețul convenit pentru îndeplinirea contractului a fost de 270.000 lei, la care s-a adăugat TVA în valoare de 64.800 lei (art. 5.1) iar achizitorul s-a obligat să plătească prețul către prestator în termen de cel mult 30 de zile de la primirea facturii emisă de către acesta, în baza procesului-verbal de recepție calitativă și cantitativă (art. 5.2). Deopotrivă, potrivit prevederilor contractuale, în cazul în care, din vina sa exclusivă, prestatorul nu își îndeplina, își îndeplinea cu întârziere sau necorespunzător obligațiile asumate, achizitorul avea dreptul de a percepe penalități în cuantum de 0,1% din contravaloarea serviciilor rămase de executat pe fiecare zi întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor (art. 12.1).
La data de 30.09.2013, martora J.C.T., prin rezoluție scrisă, pe adresa de înaintare a contractului nr. 13639/27.09.2013, emisă de către Direcția de Achiziții Publice către Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă (D.P.D.D.), a desemnat-o pe martora R.C. responsabilă cu executarea contractului. La aceeași dată, D.P.D.D. - Compartimentul Dezvoltare Durabilă și Promovare, cu adresa nr. 2693/30.09.2013, a emis către prestator comanda fermă pentru începerea prestării serviciilor, întocmită de către martora R.C., care a fost primită de către martora P.L.E., în calitate de reprezentant legal al S.C. L.C. S.R.L.
Astfel, martora R.C. monitoriza execuția contractului încheiat cu S.C. L.C. S.R.L., fiind ajutată de martora R. (fostă H., fostă Ț.) O.E., cele două martore desfășurându-și activitatea sub îndrumarea martorei J.C.T. (șefa D.P.D.D.) și a numitei I.C.I.(... Serviciului Proiecte și Parteneriate din cadrul D.P.D.D.)
În executarea contractului de prestării servicii nr. 13639/27.09.2013 prestatorul S.C. L.C.S.R.L. nu a predat în termenul contractual de 3 luni, decât o mică parte, rap. la criteriul valoric al reperelor, materialele de promovare la care s-a obligat prin contractul încheiat cu Consiliul Județean Iași. Pentru evitarea plății de către S.C. L.C. S.R.L. a penalităților de întârziere datorate conform prevederilor contractuale, s-au întocmit, mai multe documente care să ateste, în mod fals, predarea și recepționarea în termenul contractual a tuturor materialelor de promovare aferente contractului.
Astfel, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei a rezultat că S.C. L.C. S.R.L. a livrat la data de 19.12.2013 o serie de materiale de promovare, care au fost primite de martora R.C. În acest sens, a fost semnat în calitate de reprezentant achizititor, de către martora R.C., și de S.C. L.C. S.R.L. Iași, prin numita P.L.E., procesul verbal de predare-primire nr. 802/19.12.2013 (înregistrat doar la nivelul D.P.D.D. sub nr. 3755/19.12.2013 – f. 35-36 vol. 1 dosar urmărire penală), în cuprinsul căruia s-a consemnat predarea către autoritatea contractantă Consiliul Județean Iași a unui număr de 11 repete (din cele 16 repere care făceau obiectul contractului), nefiind predate și primite albumele de prezentare (1000 bucăți), broșurile cu proiectele Consiliului Județean Iași (1000 bucăți), DVD-urile cu filmul de prezentare a județului Iași (1000 bucăți) și machetele cu proiectul conceperii și design-ului acestora, repere cu o valoare totală, conform contractului, de 213.005,71 lei.
După cum a rezultat din declarația martorei R.C., numita P.L.E. i-a lăsat și un proces-verbal cu 16 repere, pe care R.C. a refuzat să îl semneze la acel moment, însă l-a semnat la începutul anului 2014, la insistențele martorei J.C.T., chiar dacă nici la acestă dată procesul-verbal nu a atestat o situație corespunzătoare realității. În acest sens, la dosarul de urmărire penală s-a regăsit și o a doua formă a procesului verbal de predare-primire nr. 802/19.12.2013 (f. 54-55 vol. 6), semnat de către aceleași persoane, care se referea la toate cele 16 repere aferente contractului de prestări servicii. Procesul-verbal în această variantă inițial a fost atașat într-unul din bibliorafturile cu documentele aferente contractului de prestării servicii, ținut de martora R.C. și a fost prezentat pentru prima dată de către numita J.C.T., la data de 01.04.2015, reprezentanților Serviciului Audit Public Intern, cu prilejul prezentării auditorilor a materialului întocmit de către aceasta cu privire la executarea contractului.
În mod cert, astfel cum a reieșit din declarația martorei R.C., în data de 19.12.2013, S.C. L.C.S.R.L. nu a predat toate cele 16 repere menționate în procesul-verbal de predare-primire nr. 802/19.12.2013 (în varianta cu 16 repere) iar acest înscris nu a reflectat realitatea.
Cu toate că cercetarea judecătorească nu a putut lămuri cu exactitate reperele predate de prestator în luna decembrie 2013, pe baza probelor administrate în cauză, în faza de urmărire penală dar și în faza judecății, s-a putut concluziona în sensul că albumele de prezentare (1000 bucăți), broșurile cu proiectele Consiliului Județean Iași (1000 bucăți), DVD-urile cu filmul de prezentare a județului Iași (1000 bucăți) și machetele cu proiectul conceperii și design-ului acestora, cu o valoare totală, conform contractului, de 213.005,71 lei, nu au fost predate în luna decembrie 2013 (aspecte confirmate de martora P.L.E.). Aceastea au fost predate în cursul anului 2015, fiind plătite însa integral în anul 2014, astfel că procesul-verbal de predare-primire nr. 802/19.12.2013, cel puțin cel întocmit în a doua variantă a fost unul fals, necorespunzătorul situației ce reflecta în mod real executarea contractului.
Pentru a ajunge la această concluzie, referitor la albumul de prezentare a județului Iași și filmul de prezentare a județului Iași, au fost avute în vedere declarațiile martorelor R.C. și P.L.E. din care a rezultat că în cursul anului 2014, au existat mai multe discuții și întâlniri între reprezentantul prestatorului, numita P.L.E., și cei ai achizitorului cu privire la modalitatea în care să fie realizate aceste materiale de promovare, întâlniri la care a participat inclusiv președintele Consiliului Județean Iași, numitul A.C.M., și la care s-a discutat despre forma pe care să o aibă catalogul de prezentare a județului Iași.
În același sens, relevante au fost declarațiile martorului C.A., persoana care a lucrat până în luna decembrie 2013 la S.C. L.C. S.R.L. , în calitate de designer grafic, din care a rezultat că până la data la care a plecat de la S.C. L.C. S.R.L. - 18.12.2013, a efectuat o propunere de machetă (pentru coperta albumului de prezentare, pentru pagină de interior, de logo, de copertă de CD), însă albumul de prezentare a județului Iași pe care l-a văzut la organele de urmărire penală a fost modificat față de propunerile făcute de către martor.
Deopotrivă, din declarațiile martorului T.I.C., a rezultat că acesta a realizat, la cererea martorei P.L.E. fotografii în cadrul proiectului în discuție, la diferite obiective în perioada octombrie - începutul lunii decembrie 2013, după care a fost o pauză, până în luna ianuarie 2014. A arătat martorul că a efectuat, în mod sigur, fotografii pentru același proiect în lunile februarie-mai 2014, ultima ședință foto efectuată de către martor fiind cu ocazia inaugurării noii piste a Aeroportului Iași, când s-au ținut discursurile de inaugurare. Martorul a arătat că proiectul referitor la albumul de prezentare a județului Iași era aproape finalizat la finele lunii iunie 2014 și că a lucrat la S.C. L.C. S.R.L. până la jumătatea lunii iulie 2014, dată la care niciun album de prezentare a județului Iași nu fusese livrat către Consiliul Județean Iași, întrucât albumul de prezentare nu era finalizat.
De asemenea, din declarațiile date de martora R. (fostă Ț., fostă H.) O.E. a rezultat că în lunile iunie-august 2014 încă discuta cu martora P.L.E. ultimele modificări la machetele privind albumul de prezentare a județului Iași. Martora a arătat că în luna septembrie 2014 a discutat cu numita P.L.E., prin mesaje de tip SMS, căreia i-a comunicat că a obținut confirmarea de a merge la Aeroportul Iași pentru a realiza imagini cu decolarea/aterizarea avioanelor pe nouă pistă a aeroportului, iar în luna octombrie 2014 a discutat cu numita P.L.E. privitor la acceptul pe care l-a obținut de a merge la „Delfi” pentru a realiza un interviu pentru filmul de prezentare a județului Iași.
Potrivit declarațiilor aceleiași martore, aceasta s-a întâlnit din proprie inițiativă, la data de 24.02.2015, cu numita P.L.E., în fața căreia și-a exprimat îngrijorarea că lipseau unele materiale aferente contractului și i-a spus acesteia să aducă cât mai repede toate materialele care lipseau, printre care albumele de prezentare a județului Iași și DVD-urile cu filmul de prezentare, care la acel moment nu fuseseră încă livrate.
Tot cu referire la execuția albumelor dar și a broșurilor, au fost relevante declarațiile martorului E.C.G., administrator al S.C. „A.P.” S.R.L. Suceava (societate cu care prestatorul a încheiat un contract de execuție servicii tipografice), din care a rezultat în esență că în anul 2015, S.C. L.C. S.R.L. încă efectua comenzi pentru tipărirea broșurilor, precum și pentru albumul de prezentare a județului Iași.
În baza procesului-verbal nr. 802/19.12.2013, prin dispoziția nr. 799/30.12.2013 a președintelui Consiliului Județean Iași, semnată în locul președintelui A.C.M., de către inculpatul C.V., a fost desemnată comisia de recepție a produselor pentru contractul de servicii de tipărire materiale promovare a județului Iași nr. 13639/27.09.2013, constituită din martora R.C. - președinte, martora R. (fostă H., fostă Ț.) O.E., numita I.C.I. și inculpata R.H.M.I. (... în cadrul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă), în calitate de membri.
Având în vedere că plata era prevăzută în bugetul Consiliul Județean Iași aferent anului 2014, aceasta trebuia făcută prestatorului până la finalul anului 2014 astfel că, deși prestatorul nu-și îndeplinise obligațiile contractuale în termenul stipulat prin contract, au fost întocmite o serie de documente care au creat aparența recepționării tuturor reperelor prevăzute în contract.
Așadar, cu toate că, după cum s-a arătat în cele de mai sus, prestatorul S.C. L.C.S.R.L. nu predase achizitorului toate reperele aferente contractului, în luna decembrie 2014, fără întrunirea comisiei de recepție și fără derularea vreunei activități de verificare cantitativă și calitativă a produselor, a fost întocmit și semnat procesul-verbal nr. 30/07.01.2014, având dată falsă, prin care se atesta, de asemenea, în mod fals, că s-au recepționat toate reperele din contract, în valoare de 334.800 lei, document încheiat de către comisia formată din R.C., R. (fostă H., fostă Ț.) O.E., I.C.I. și R.H.M.I.. Procesul-verbal de recepție a fost aprobat, prin semnătură, tot în luna decembrie 2014, de către inculpatul C.V., care a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Iași pana în ziua de 14 martie 2014.
Pentru a ajunge la această concluzie instanța a avut în vedere declarațiile martorei R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. care a arătat că, în fapt, comisia de recepție nu s-a întrunit și nu a recepționat materialele, menționând că procesul-verbal nr. 30/07.01.2014 a fost semnat de membrii comisiei de recepție în preajma plății contractului, în luna decembrie 2014, la insistenței martorei J.C.T.
Relevante în același sens au fost și declarațiile martorei R.C. care a arătat că procesul-verbal nr. 30/07.01.2014 nu a fost întocmit la data menționată în cuprinsul său, ci la o dată ulterioară. A arătat că a întocmit procesul-verbal pe calculatorul său și că martora J.C.T. i-a cerut să păstreze un nr. de înregistrare din luna ianuarie 2014, lucru pe care l-a și făcut.
Cu referire la procesul-verbal nr. 30/07.01.2014, după cum a rezultat din declarațiile coroborate ale martorei R.C. și ale martorei R.O.E., au fost întocmite de către martora R.C. două drafturi ale acestuia. Un prim proces-verbal, în care erau consemnate doar 11 repere, cele menționate în procesul-verbal nr. 802/19.12.2013, respectiv un al doilea astfel de proces-verbal, cu toate reperele aferente contractului nr. 13639/27.09.2013.
În continuare, astfel cum a reieșit din declarațiile martorei R.C. acea formă a procesului-verbal semnată de inculpatul C.V. a stat o perioadă la martoră, iar mai apoi a fost predată martorei R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. în condițiile în care R.C. nu avea un birou care să fie încuiat iar martora J.C.T. îi solicitase să încuie documentele din contracte. La începutul lunii decembrie 2014, R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. i-a dat înapoi acest proces-verbal martorei R.C., spunând că ce săturase să-l țină și îi era frică să nu i-l găsească cineva la ea. Acest proces-verbal nu conținea semnăturile membrilor comisiei, potrivit declarațiilor concordante ale martorelor R.C. și R. (fostă H., fostă Ț.) O.E.
Referitor la semnarea acestui proces-verbal, în varianta inițială, de către inculpatul C.V., relevante au fost declarațiile martorei R. (fostă H., fostă Ț.) O.E.
Faptul că inculpatul C.V. a semnat procesul-verbal nr. 30, în varianta inițială, în locul președintelui Consiliului Județean Iași, la solicitarea martorei J.C.T., a rezultat din declarațiile martorelor R.C. și R. (fostă H., fostă Ț.) O.E., dar și din celelalte împrejurări ale cauze, în condițiile cei doi se aflau în relații apropiate. De asemenea, inculpatul a fost implicat în procedurile desfășurate la nivelul Consiliului Județean Iași în legătură cu contractul în discuție, cunoștea prevederile contractuale, a participat la întocmirea documentației de atribuire, a semnat contractul de achiziție publică și a desemnat comisia de recepție.
În ceea ce privește cea de-a doua variantă a procesului-verbal nr. 30, aflată la dosarul cauzei, care a fost semnată în luna decembrie 2014, așa cum a rezultat din declarațiile coroborate ale acelorași martore, acest proces-verbal cuprindea un paragraf suplimentar chiar pe prima pagină: „Totodată, s-a avut în vedere adresa nr. 684/12.09.2013, înregistrată la Consiliul Județean Iași cu nr. R12687/13.09.2014, prin care au fost înaintate Formularul ofertă anexa 7.2.2.10 B modificat în urma licitației electronice și Defalcarea bugetului (centralizator prețuri) modificat în urma licitației electronice”.
Proces-verbal modificat, având nr. 30 și datat 07.01.2014 a fost semnat de către toate persoanele menționate în cuprinsul acestuia, în luna decembrie 2014, inclusiv de către inculpatul C.V., dată la care nu mai îndeplinea funcția de (...) al Consiliului Județean Iași, astfel cum a rezultat din adresa nr. 31658/19.10.2015 emisă de Consiliul Județean Iași.
Cu referire la circumstanțele întocmirii și semnării acestuia, martora R.C. a precizat că, în luna decembrie 2014, martora J.C.T. le-a spus atât ei cât și martorei R.O.E. că trebuie să se efectueze plata contractului cu S.C. L.C. S.R.L. până la finele anului 2014, întrucât după aceea plata nu mai putea fi efectuată, sens în care martora J.C.T. a cerut să-i fie pus la dispoziție procesul-verbal de recepție, pentru a se putea face plata. Martora J.C.T. le-a spus celor din comisia de recepție a materialelor privind contractul cu S.C. L.C. S.R.L. că „trebuie să recepționeze materialele”, întrucât acestea vor fi livrate în cel mai scurt timp, iar pentru acest motiv la data de 18.12.2014, martorele R.C. și R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. au fost chemate de la Botoșani, unde participau la un curs de pregătire profesională.
În acea zi, numita J.C.T. i-a spus martorei R.C. că acel proces-verbal trebuie modificat, astfel că martora a început să modifice draftul primului-proces-verbal, însă nu a putut preciza dacă l-a finalizat. În aceste împrejurări, la insistențele inculpatei J.C.T., numita R.C. a declarat că a semnat respectivul proces-verbal, întrucât recepționarea materialelor trebuia făcută în termen de 30 de zile de la data predării acestora.
Potrivit declarațiilor martorei R.C. „acest proces-verbal a fost listat din nou și semnat de toate persoanele” iar acest lucru s-a întâmplat în după-amiaza de 18.12.2014.
Aspectele declarate de martora R.C., au fost confirmate prin declarațiile martorului R.D., care a precizat în mod explicit că după ce soția sa s-a întors de la un curs de la Botoșani (în luna decembrie 2014), martora J.C.T. a determinat-o să semneze un proces-verbal de recepție, spunându-i că după data de 23 decembrie nu se mai putea face plata.
În considerarea faptului că inculpatul C.V. semnase deja prima formă a procesului-verbal în vara anului 2014, iar din declarațiile martorei R.C. a rezultat că numita J.C.T. urma să vorbească cu inculpatul C.V. ca acesta să semneze și varianta finală a procesului-verbal, în virtutea acelorași argumente anterior menționate, referitoare la relația de prietenie dintre inculpatul C.V. și martora J.C.T. dar și a faptului că inculpatul cunoștea prevederile contractuale, s-a putut concluziona că inculpatul a semnat și această variantă a procesului-verbal. În completarea tuturor acestor argumente au fost și concluziile raportului de constatare criminalistică nr. 111621 din 15.11.2015 întocmit de specialistul criminalist din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Iași din care a rezultat că semnătura de la rubrica „Se aprobă, Președinte C.M.A.” de pe prima pagină a documentului intitulat „Proces-verbal de recepție cantitativă și calitativă prestare servicii de tipărire materiale de promovare a județului Iași” a fost executată de către inculpatul C.V. Pentru combaterea acestui mijloc de probă apărarea inculpatului a propus efectuarea unei expertize grafoscopice, după declararea ca încheiată a cercetării judecătorești, iar mai apoi, după reluarea cercetării judecătorești ca urmare a modificării componenței completului de judecată, cu puțin timp înainte de a fi declarată încheiată cercetatea judecătorească, în condițiile în care inculpatul a fost trimis în judecată în anul 2015 și, dacă într-adevăr nu ar fi semnat înscrisul, probabil că proba cu expertiză grafoscopică ar fi fost prima solicitare formulată.
Având în vedere că inculpatul C.V. cunoștea prevederile contractuale, fiind implicat în procedura de achiziție, la întocmirea documentației de atribuire, semnarea contractului de achiziție publică, desmnarea comisiei de recepție și, în condițiile în care acesta a semnat procesul-verbal în luna decembrie 2014, după data la care nu mai îndeplinea funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Iași, în mod cert a cunoscut împrejurările în care acest proces-verbal a fost întocmit și faptul că o parte din produse nu fuseseră recepționate.
În cuprinsul procesului-verbal nr. 30/07.01.2014, comisia de recepție a constatat, în mod fals, recepționarea și conformitatea, atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ, a tuturor reperelor prevăzute în contract, cu valoarea totală de 334.800, 00 lei, incluzând și reperele care nu au fost predate la acea dată.
S.C. L.C. S.R.L., prin reprezentant legal P.L.E., a emis la data de 12.12.2014, factura fiscală nr. 1628 privind plata tuturor reperelor aferente contractului nr. 13639/27.09.2013, în valoare totală de 334.800,00 lei. Factura astfel emisă a fost înregistrată la Consiliul Județean Iași la data de 15.12.2014, și a fost rezoluționată de numitele J.C.T. și I.C.I.. Astfel, potrivit rezoluților olografe datate 15.12.2014, care au fost consemnate pe verso-ul facturii fiscale, martora J.C.T. a rezoluționat-o către martorele R.C. și I.C.I.: „Vă rog verificați. 15.12.2014”, iar martora I.C.I., la aceeași dată, 15.12.2014, a rezoluționat-o, la rândul ei, către inculpata R.H.M.I.
R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. a întocmit, la data de 18.12.2014, la solicitarea inculpatei I.C.I., în locul inculpatei R.H.M.I., care era ocupată, referatul 37526/19.12.2014, privind plata facturii fiscale seria IS VES nr. 00011628/12.12.2014 prin care D.P.D.D. a solicitat Direcției Economice decontarea sumei de 334.800,00 lei aferentă facturii, ca documente justificative fiind invocate procesul-verbal de recepție cantitativă și calitativă a serviciilor de tipărire materiale de promovare a județului Iași nr. 30/07.01.2014 și procesul-verbal de predare-primire nr. 802/19.12.2013, înregistrat la Consiliul Județean Iași cu nr. 3755/19.12.2013 (cel cu 11 repere).
Acest referat a fost avizat din punctul de vedere al corectitudinii și legalității de către numitele J.C.T. și I.C.I., de către directorul executiv al Direcției Economice din cadrul Consiliului Județean Iași, numita A.E., certificarea existenței fondurilor pentru plată fiind făcută, către inculpata C.L., în calitate de șef Serviciu Financiar Contabil.
Ulterior întocmirii referatului privind plata facturii fiscale, cu adresa D.P.D.D. - Serviciul Proiecte și Parteneriate a înaintat Direcției Economice din cadrul Consiliului Județean Iași - Serviciul Financiar Contabil, cu adresa nr. 37440/19.12.2014, documentele privind plata sumei de 334.800,00 lei în contul S.C. L.C.S.R.L., respectiv procesul-verbal nr. 802/2013, procesul-verbal nr. 30/07.01.2014 și referatul nr. 37526/19.12.2013.
Adresa nr. 37440/19.12.2014 a fost întocmită și semnată de inculpata R.H.M.I., care potrivit adresei și-a asumat răspunderea pentru fundamentarea, corectitudinea, legalitatea întocmirii acestui înscris, și a fost semnată de către numitele J.C.T. și I.C.I..
În baza înscrisurilor false mai sus menționate, au fost întocmite și semnate de către numita J.C.T. angajamentul bugetar individual pentru plata sumei de 334.800,00 lei, propunerea de angajare a cheltuielii în cuantum de 334.800,00 lei și ordonanțarea de plată pentru suma de 334.800,00 lei din data de 19.12.2014.
În continuare, în vederea efectuării plății, la data de 22.12.2014 a fost întocmită Nota de recepție și constatare de diferențe nr. 692/22.12.2014 care atesta, în fals, recepționarea produselor „predate” în baza contractului nr. 13639/27.09.2013, denumite generic Promovare Imagini, cu o valoare totală de 334.800,00 lei, de către comisia de recepție, formată din numita L.D.M., angajată în funcția de (...) la Magazia Centrală a Consiliului Județean Iași, inculpatele H.D.P. și C.L. și numitul C.D., precum și predarea acestora, pentru primirea lor în gestiunea Magaziei Centrale a Consiliului Județean Iași către numita L.D.M..
În mod evident, în condițiile în care în luna decembrie 2013, nu fuseseră predate de către S.C. L.C.S.R.L. reperele aferente contractului încheiat cu Consiliul Județean Iași iar o partea din acesta, după cum s-a arătat în cele de mai sus, nu au fost predate nici în luna decembrie 2014, când a fost întocmită nota de intrare-recepție, nu era posibilă recepționarea acestor materiale și primirea lor în gestiunea Magaziei Centrale a Consiliului Județean Iași. Mai mult decât atât, așa cum a reieșit din declarațiile numitei L.D., materialele nu au fost verificate de către membrii comisiei de recepție pentru Magazia Centrală a Consiliul Județean Iași și nici predate vreodată, așa cum s-a atestat prin nota de recepție și constatare diferențe. De asemenea, potrivit notei de relații întocmită de inculpata C.L. la solicitarea auditorilor din cadrul Serviciului Audit Public Intern în cadrul misiunii de audit ce s-a desfășurat ulterior, „produsele în cauză nu le-am văzut și examinat în sensul fizic”.
Conform susținerilor numitei L.D.M. la data de 22.12.2014, i s-a comunicat de către Serviciul Contabilitate că trebuia să întocmească Nota de intrare-recepție (NIR-ul) pentru produsele cu privire la care urma să se efectueze o plată. Aceasta a precizat că a mers la Serviciul Financiar-Contabil de unde a preluat documentele, respectiv factura emisă de S.C. L.C. S.R.L., referatul privind plata facturii, întocmit de D.P.D.D., aprobat de președintele Consiliului Județean Iași, precum și proces-verbal de recepție cantitativă și calitativă, prin care se atesta faptul că toate produsele din factură au fost primite și recepționate de către comisia de recepție. În continuare, martora a mers la numita P.D., care a introdus factura în sistem cu o singură poziție, denumită „Promovare Imagini”, cu valoarea întregii facturi. Numita L.D.M. a generat nota de recepție și constatare de diferențe nr. 692/22.12.2014 din sistem și a trecut denumirea generică „Promovare imagini”, cum era înregistrată în sistem factura. A mers apoi cu NIR-ul și documentele la persoanele din comisia de recepție a Magaziei Centrale a Consiliului Județean Iași, din care făceau parte inclusiv inculpatele C.L. și H.D.P., pentru a fi semnate. După ce a semnat numita L.D.M., au semnat și celelalte persoane din comisia de recepție. A mai precizat martora că, la momentul întocmirii NIR-ului, toată comisa de recepție trebuia să vizualizeze produsele și că în alte cazuri așa a procedat. În acest caz însă, nu au vizualizat produsele, întrucât i s-a confirmat de către martora R.C. că produsele respective se află în magazia D.P.D.D.
Ulterior, întocmirii Notei de recepție și constatare diferențe nr. 692/22.12.2014, materialele de promovare au fost transferate, tot în mod fictiv, din gestiunea numitei L.D.M. (Magazia Centrală a Consiliului Județean Iași) către D.P.D.D., în baza înscrisului denumit „Bon Consum” nr. 1089/23.12.2014 (f. 41 vol. 1 dosar urmărire penală), acestea fiind „preluate” în mod fictiv de către martora R.C., înscrisul fiind avizat de numita J.C.T.. Potrivit probelor administrate în cauză, numita L.D.M. nu a avut vreodată acces în mod nemijlocit la materialele ce fac obiectul bonului de consum, documentele de transmitere a gestiunii fiind redactate, în mod pur formal, pentru a putea fi efectuată plata către S.C. L.C. S.R.L.
De altfel, caracterul fals al înscrisurilor care au atestat în fals, predarea bunurilor de către LC L. C. SRL și recepționarea în termenul contractual necesare pentru efectuarea plății ilicite și al acelora care au avut ca efect plata efectivă a acestor bunuri, a fost constatat și prin sentința penală nr. 903/27.11.2020 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul nr. 4765/99/2015, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 145 din 08.02.2024 a Curții de Apel Galați, prin care s-a dispus desființarea integrală, printre altele, a: procesului-verbal de predare/primire nr. 802 din 19.12.2013, procesului- verbal de receptie cantitativă și calitativă prestare servicii de tipărire materiale de promovare a județului Iași nr. 30/07.01.2014, referatului nr. 37526/19.12.2014 privind plata facturii fiscale seria IS VES nr. 0001628/12.12.2014, facturii fiscale Seria IS VES nr. 0001628/12.12.2014, emisă de S.C. L.C. S.R.L., a procesului-verbal nr. 63/11.02.2015, a bonului de consum nr. 1089/23.12.2014.
În baza tuturor înscrisurilor false mai sus menționate, la data de 23.12.2014 a fost efectuată plata în valoare de 334.800,00 lei, de către Consiliul Județean Iași către S.C. L.C. S.R.L, conform ordinului de plată nr. 4917/23.12.2014 (f. 44-45 vol. 1 dosar urmărire penală).
La începutul lunii februarie 2015, Serviciul Audit Public Intern din cadrul Consiliului Județean Iași, a început, potrivit planului întocmit și aprobat încă de la finalul anului anterior, derularea unei misiuni de audit la nivelul Direcției Achiziții Publice.
Din coroborarea declarațiilor martorilor C.F., C.I. și C.D. a rezultat că, în timpul derulării misiunii de audit, reprezentanții Direcției Achiziții Publice au realizat, în luna februarie 2015, că nu era întocmit „Documentul constatator privind informațiile referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale” privitor la contractul nr. 13369/27.09.2013, încheiat de Consiliul Județean Iași cu S.C. L.C. S.R.L.
În aceste împrejurări, la data de 25.02.2015, Direcția Achiziții Publice a solicitat, cu adresa nr. 5607/25.02.2015, de la Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă, procesul-verbal de recepție a serviciilor, aferent contractului nr. 13639/27.09.2013, în vederea întocmirii documentului constatator.
La data de 25.02.2015, cu adresa nr. 5767/25.02.2015, Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă a înaintat către Direcția Achiziții Publice, în copie, procesul-verbal de recepție cantitativă și calitativă - prestare servicii de tipărire materiale de promovare a județului Iași nr. 30/07.01.2014, la care a fost atașat, în copie, și procesul-verbal nr. 802/19.12.2013. La data de 26.02.2015, Direcția Achiziții Publice a emis documentul constatator privind informațiile referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale, înregistrat sub nr. 5850/26.02.2015.
În timpul desfășurării misiunii de audit la Direcția Achiziții Publice, din analiza înscrisurilor ce atestau derularea procedurii de atribuire a contractului privind pe S.C. L.C.S.R.L. și executarea acestui contract au reieșit indicii în sensul că materialele de promovare, deja plătite de Consiliul Județean Iași, nu fuseseră livrate în totalitate, existând diferențe majore, cel puțin sub aspect valoric între procesul-verbal de predare primire nr. 802 care prevedea un număr de 11 repere din cele 16 contractuale, și procesul-verbal nr. 30 care prevedea că au fost recepționate cele 16 repere din contract.
Efectuând verificări la Magazia Centrală a Consiliului Județean Iași pentru a vedea dacă materialele recepționate în baza procesului-verbal nr. 30/07.01.2014 au fost predate și preluate în gestiune, numita L.D.M. le-a spus auditorilor că toate produsele/reperele pe care auditorii le verificau nu au fost predate la magazia centrală, ci au fost preluate direct de către D.P.D.D., fiind depuse în magazia proprie a acestei direcții, potrivit bonului de consum nr. 1089/23.12.2014, care făcea dovada preluării din magazia centrală de către DPDD, a materialelor.
Drept urmare, în cadrul misiunii de audit au fost demarate de către auditori verificări și la nivelul D.P.D.D. După cum a reieșit din declarațiile martorului C.F., la data de 04.03.2015, echipa de auditare în prezența inculpatelor J.C.T. și I.C.I., precum și a numitului P.G., au efectuat o inventariere la magazia D.P.D.D., în biroul D.P.D.D., apoi în camera biroului directorului executiv al D.P.D.D., martora J.C.T., în scopul de a identifica toate produsele de promovare existente.
În acest context, au fost identificate, diferențe de produse în minus, motiv pentru care auditorii au solicitat, la aceeași dată, 04.03.2015, martorei J.C.T. explicații în legătură cu existența acestor diferențe în minus. Martora a arătat că o cantitate de albume de prezentare a județului Iași a fost returnată prestatorului S.C. L.C.S.R.L., din dispoziția președintelui Consiliului Județean Iași, întrucât trebuiau întocmite fotografii cu introducerea noii piste a Aeroportului Iași. Deși au fost solicitate numitei J.C.T. documente justificative care să ateste returnarea albumelor de prezentare a județului Iași către prestator, aceasta nu a prezentat la acel moment niciun astfel de document.
Potrivit „Formularului de Constatare și Raportare a Iregularităților, întocmit de echipa de auditori, valoarea produselor și serviciilor din contractul nr. 13639/27.09.2013, din procesul-verbal nr. 802/19.12.2013, din procesul-verbal nr. 30/07.01.2014 și din bonul de consum nr. 1089/23.12.2014, care nu s-au identificat la D.P.D.D., a fost de 277.061,65 lei, stocul faptic identificat de către auditori fiind produse în valoare totală de 57.738,35 lei cu TVA. După ce auditorii au efectuat la data de 04.03.2015 verificările la D.P.D.D., i-au solicitat inculpatei J.C.T., prin nota scrisă documente și relații privitoare la aspectele constatate.
De asemenea, în data de 05.03.2015, echipa de auditori s-a deplasat la sediul S.C. L.C. S.R.L. din municipiul Iași, unde au discutat cu martora P.L.E., cu privire la derularea contractului nr. 13639/27.09.2013. După cum a reieșit din nota scrisă întocmită de auditori, martora P.L.E. a precizat auditorilor că se află în lucru circa 850 de exemplare ale albumului de prezentare a județului Iași, în vederea înlocuirii unui fascicul din lucrare, referitor la actualizarea fotografiilor Aeroportului Iași. Martora a mai precizat că cele 1.000 de albume contractate au fost predate în termenul contractual, conform documentelor deja întocmite, dar că, la solicitarea Consiliului Județean Iași, a acceptat să refacă cele 850 de albume. Totodată, a precizat că cele 850 de albume au fost aduse la S.C. L. C.” S.R.L. Iași, în cursul lunii februarie, de către inculpatul I.N., salariat al firmei, cu autoturismul proprietatea firmei, urmând să verifice dacă s-a încheiat vreun document pentru preluarea albumelor.
Cu acest prilej, la sediul S.C. L.C. S.R.L., auditorii au identificat o serie de materiale de promovare, identice ca și conținut cu cele prevăzute în contractul încheiat cu Consiliul Județean Iași, aflate în curs de execuție, în faza tipăririi pe coală tipografică, nefiind tăiate, copertate sau legate. Mai exact, au fost identificate elemente componente ale albumelor de prezentare a județului Iași, ale broșurilor bilingve și ale hărților turistice, repere care ar fi trebuit să fie, conform procesului-verbal nr. 30/07.01.2014, predate Consiliului Județean Iași. Auditorii nu au identificat albume inițiale, la care să fi fost înlocuite anumite pagini.
În ziua de 08.03.2015, numita I.C.I. a chemat-o pe martora R.C. la domiciliul sau, loc în care a venit apoi și martora J.C.T. În acel apartament, cele două i-au solicitat martorei R.C., care la acea dată nu mai era angajată a Consiliului Județean Iași, sa semneze un proces-verbal, pe care erau deja aplicate ștampila prestatorului, semnătura reprezentantului legal P.L.E., precum și semnătura inculpatului I.N., care atesta, în mod nereal, faptul că un număr de 948 albume de prezentare a județului Iași fuseseră returnate către S.C. L.C. S.R.L., în vederea actualizării gratuite a acestora cu imagini și date privind Aeroportul Internațional Iași, prestatorul obligându-se să procedeze în consecință până la data de 31.03.2015. Cele doua exemplare ale procesului-verbal au fost semnate de martorele J.C.T. și R.C.. Înscrisul a fost înregistrat la Direcția Proiecte și Dezvoltare Durabilă de către martora R. O. sub nr. 63/11.02.2015 .
Cu referire la împrejurările în care a fost semnat acest proces-verbal, relevante au fost declarațiile date de către martora R.C. în faza de urmărire penală, care au fost confirmate de declarațiile martorei R. (fostă Ț., fostă H.) O.E.
În mod evident albumele de prezentare a județului Iași aferente contractului nr. 13639/27.09.2013 nu puteau fi returnate, la data de 11.02.2015, de către Consiliul Județean Iași către S.C. L.C.S.R.L., în condițiile în care, la data de 11.02.2015, albumele inițiale nu au fost finalizate. De altfel, caracterul fals al acestui înscris a fost recunoscut de către martora P.L.E., prin declarația dată în fața instanței judecătorești, cât și de inculpatul I.N.
Cu prilejul audierii, inculpatul I.N., la data faptelor angajat al S.C. L.C.S.R.L., în calitate de operator serigraf, a declarat în esență că nu a fost delegat de S.C. L.C. S.R.L. nici să predea și nici să preia albume de prezentare la/ de la Consiliul Județean Iași, semnând procese-verbale ce atestau acest lucru la cererea martorei P.L.E. Inculpatul și-a recunoscut scrisul, semnătura și seria cărții de identitate la poziția reprezentantului S.C. L.C. S.R.L., din cuprinsul procesului-verbal. De asemenea, inculpatul a precizat că mențiunea olografă „857 cataloage Consiliul Județean Iași” îi aparține și a fost scrisă la dictarea numitei P.L.E., și a semnat procesul-verbal fără a-l citi. La câteva zile după semnarea acestui proces-verbal, când se afla în sediul L.C.SRL, numita P.L.E. a venit la inculpat și i-a prezentat pentru a semna un alt proces-verbal spunându-i că primul proces-verbal nu era bun. Inculpatul a precizat că acest proces-verbal i-a atras atenția prin faptul că în partea de sus apărarea antetul Consiliului Județean Iași și numele A.C.M. A semnat și acest proces-verbal la rubrica „Am primit, L.C. SRL, Reprezentant”, a trecut numele și seria cărții sale de identitate și a scris la dictarea lui P.L.E. „Am primit un exemplar”. A semnat două exemplare ale acestui proces-verbal, fără a citi conținutul acestuia, însă își amintește că în acest proces-verbal era trecut un număr mai mare de albume decât în cel precedent, sesizând acest aspect martorei P.L.E. care i-a spus că greșiseră cei care întocmiseră primul proces-verbal. Inculpatul a mai declarat că nu a văzut în tipografia S.C. L.C. S.R.L. albume vechi de prezentare a județului Iași, cărora să le fi fost înlocuite pagini.
La începutul luni martie 2015, după ce a început auditul, martora J.C.T. i-a solicitat martorei R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. sa întocmească un registru de evidență a materialelor de promovare.
Astfel, martora R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. a solicitat martorului I.R., angajat al serviciului administrativ din cadrul Consiliului Județean Iași, un formular de registru cu rubrici de intrare – ieșire și, în ziua de 07.03.2015, sâmbătă, a început sa-l completeze, folosind procese-verbale care atestau distribuirea unor materiale de promovare. Printre acestea s-a menționat și distribuirea unui număr de 52 albume de prezentare a județului Iași, în realitate fiind vorba de alte albume, existente în magazia Consiliului Județean Iași, editate la editura Graphos, tipărite de SC A.P. SRL Suceava și care priveau doar municipiul Iași. Înainte de finalizarea întocmirii registrului care a avut loc cel mai târziu în ziua de 23.03.2015, martora J.C.T. i-a remis numitei R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. procesul-verbal ce atesta returnarea celor 948 albume către S.C. L.C. S.R.L. în ziua de 11.02.2015, pentru a trece în cuprinsul acestuia numărul de înregistrare și data iar martora a făcut mențiunile corespunzătoare în registru, după cum a rezultat din propriile declarații, care s-au coroborat cu concluziile raportului de constatare criminalistică grafică nr. 110254 din 04.06.2015.
În ziua de 23.03.2015, S.C. L.C. S.R.L. a emis către președintelui Consiliului Județean Iași, adresa nr. 95/23.03.2015, în cuprinsul căreia s-a făcut referire la procesul-verbal nr. 63/11.02.2015, privind angajamentul de actualizare a fotografiilor și datelor din album referitoare la Aeroportul Internațional Iași arătându-se că în cursul procesului de înlocuire a paginilor al căror conținut trebuia actualizat la solicitarea Consiliului Județean Iași s-au deteriorat mai multe file interioare. Conform aceleiași adrese, deși filele deteriorate trebuiau retipărite, își păstrează angajamentul de a realiza actualizarea conținutului catalogului gratuit, comunicând Consiliului Județean Iași că prestația nu se poate încadra în termenul inițial stabilit (31.03.2015, conform procesului-verbal nr. 63/11.02.2015), precizându-se că, întrucât au mai rămas de livrat către Consiliul Județean Iași 748 bucăți cataloage, se anticipează „un termen realist și ferm” pentru predarea celor 748 bucăți cataloage rămase de livrat data de 30.04.2015. Adresa nr. 95/23.03.2015, a fost înregistrată la Consiliul Județean Iași sub nr. 8888/25.03.2015, fiind apoi trecută în registrul întocmit și completat de numita R. (fostă H., fostă Ț.) O.E.. Prin adresa de răspuns nr. 8888/01.04., semnată de numiții G.I.G., T.C., A.G., martora J.C.T. și numitul A.C.M., Consiliul Județean Iași și-a manifestat acordul ca termenul de predare a celor „748 bucăți cataloage actualizate” să fie prelungit până la data de 30.04.2015.
La data de 01.04.2015, Registrul Evidență Materiale Promovare întocmit de numita R. (fostă H., fostă Ț.) O.E. a fost pus de către martora J.C.T. la dispoziția auditorilor, odată cu alte documente (întregul material fiind înregistrat sub nr. 9596/01.04.2015). Acestea au fost înaintate de D.P.D.D., prin martora J.C.T., la Serviciului Audit Public Intern, materialul cuprinzând explicațiile ce fuseseră solicitate de auditori de la salariații D.P.D.D. încă de la început misiunii de audit.
Potrivit materialului întocmit, toate reperele ce făcuseră obiectul contractului fuseseră predate de către S.C. L.C. S.R.L. în ziua de 19.12.2014, fiind anexat un exemplar cu un conținut diferit al procesului-verbal de predare-primire nr. 802/19.12.2014 (care atesta primirea tuturor materialelor, conținând 16 poziții si nu doar 11, precum cel inițial), cu explicația ca primul ar fi fost doar un document intermediar, întrucât prestatorul ar fi întocmit două astfel de acte, deoarece ar fi efectuat două transporturi. De asemenea, potrivit aceluiași material un număr de 948 albume de prezentare ar fi fost restituite, la data de 11.02.2015, către S.C. L.C. S.R.L., în baza procesului verbal nr. 63/11.02.2015, în vederea actualizării cu anumite fotografii și date care prezintă Aeroportul Internațional Iași iar la nivelul Direcției Proiecte si Dezvoltare Durabila exista Registrul de evidență a materialelor de promovare, în cuprinsul căruia ar fi fost evidențiate toate intrările și ieșirile unor astfel de materiale. Din acest registru și din centralizatorul anexat ar rezulta ca un număr de 52 albume de prezentare ar fi fost utilizate (distribuite unor persoane) pentru promovarea oportunităților turistice si de afaceri ale județului, iar 948 au fost restituite S.C. L.C. S.R.L., pentru a fi modificate. Dintre aceste 948 albume, un număr de 200 ar fi fost deja modificate, fiind predate în ziua de 25.03.2015 la Consiliul Județean Iași.
Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, a rezultat însă faptul că primele produse au fost livrate conform procesului-verbal de predare-primire nr. 802/19.12.2013, în care au fost menționare 11 din cele 16 repere. Potrivit formularului de constatare întocmit de echipa de auditor, în perioada 04.03.2015-15.04.2015 (după expirarea duratei contractuale) au mai fost predate o serie de produse pentru care nu au existat documente de intrare, valoarea produselor fiind evaluată la suma de 28.872,14 lei. De asemenea, potrivit adresei nr. 15308/07.05.2021 f. 169, la data de 08.06.2025 (după expirarea perioadei contractuale), au fost înregistrate un număr de 197 cataloage de prezentare tipărite de L.C. SRL (și care, potrivit reprezentanților instituției au fost predate în conformitate cu prevederile contractuale, fiind respectat termenul de 31.05.2015 pentru refacerea lor) iar la momentul emiterii adresei, la sediul Consiliului Județean Iași, existau într-o încăpere un număr de 744 albume de prezentare a județului Iași realizate de L.C.S.R.L. în baza contractului, predate peste termen, la data de 15.06.2015, ele neputând fi recepționate cantitativ și calitativ.
Astfel, pe baza tuturor probelor administrate în cauză, instanța a concluzionat în sensul că S.C. L.C. S.R.L., în calitate de prestator, nu a executat, în termenul contractual, de 3 luni de la data semnării contractului nr. 13639/27.09.2013, obligațiile asumate prin contract, prin nepredarea către Consiliul Județean Iași a cinci dintre reperele contractului, respectiv: catalogul de prezentare a județului Iași - concepție și design, cataloagele de prezentare a județului Iași (în limba română și în limba engleză) - tipărirea acestora într-un număr de 1.000 de exemplare, broșurile cu proiectele Consiliului Județean Iași (variantă bilingvă) - 1.000 de exemplare, filmul de prezentare a județului Iași, precum și DVD-urile, cu carcasă, conținând filmul de prezentare a județului Iași - 1.000 de exemplare, repere în valoare totală de 213.005,71 lei (cu TVA).
În anul 2014, în scopul realizării plății către prestator și al evitării perceperii de la acesta a penalităților de întârziere datorate conform contractului, au fost întocmite și/sau semnate inclusiv de inculpații din prezenta cauză, o serie de documente false, în baza cărora a fost achitată suma de 334.800,00 lei (cu TVA), către S.C. L.C. S.R.L., consecința fiind prejudicierea Consiliului Județean Iași, cu suma de 213.005,71 lei (cu TVA) și obținerea de către S.C. L.C. S.R.L. Iași a unui folos patrimonial necuvenit. Sub aspectul prejudiciului cauzat, instanța va înlătura concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, întrucât acestea au fost fundamentate fără a fi luat în considerare caracterul fal al înscrisurilor mai sus menționate.
***
Cu privire la implicarea numitelor J.C.T. și I.C.I., în desfășurarea contractului de prestări servicii în cauză, s-a impus a se constata că față de acestea, a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă, mai exact sentința penală nr. 903/27.11.2020 a Tribunalului Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 145 din 08.02.2024 a Curții de Apel Galați, ce are autoritate de lucru judecat, prin care s-a stabilit că:
- numita J.C.T. a comis infracțiunile de „fals intelectual”, în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) din C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C.pen. și de „instigare la fals intelectual”, în formă continuată, prev. de art. 47 din C.pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C.pen.,
Cu referire la activitatea numitei I.C.I., prin aceeași hotărâre, s-a reținut că aceasta a comis infracțiunile de „fals intelectual”, în formă continuată, prev. de art. 321 alin. (1) din C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C.pen., și de complicitate la fals intelectual”, prev. de art. 48 din C.pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C.pen.
Deopotrivă, cu referire la implicarea numitelor R.C., R. (fostă Ț., fostă H.) O.E. și L.D.M. în desfășurarea contractului de prestării prestări servicii în cauză, prin hotărâre judecătorească definitivă ce are autoritate de lucru judecat, mai exact prin sentința penală nr. 1197 din 24.11.2016, pronunțată în dosarul nr. 8639/99/2015 al Tribunalului Iași, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 295/11.04.2017 a Curții de Apel Iași, s-a stabilită că probele administrate în acea cauză au dovedit mai presus de orice dubiu rezonabil că:
- numita R.C., în luna decembrie 2014, în calitate de consilier în cadrul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași, cunoscând faptul ca nu fuseseră livrate, la data de 19 decembrie 2013, 1000 albume de prezentare a Județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucata), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a Județului Iași, repere cu o valoare totală, conform contractului nr. 13639/27.09.2013, de 213.005,71 lei, cu intenție directă, urmărind ca S.C. L.C. S.R.L., administrata de numita P.L.E., să poată incasa, în mod nelegal plata acestor bunuri pe care nu le livrase si, totodată, să nu poată fi obligata la plata penalităților in cuantum de 0,1 % din contravaloarea serviciilor ramase de executat, pentru fiecare zi de întârziere, a semnat procesul verbal de predare-primire nr. 802/19.12.2013 (întocmit la o data ulterioară celei menționate si prezentat apoi Serviciului Audit Intern din cadrul C.J. Iași de catre numita J.C.T. , la data de 01.04.2015), în cuprinsul căruia s-a consemnat, în mod nereal, predarea către autoritatea contractantă CJ Iași a tuturor materialelor prevăzute in contractul nr. 13.639/27.09.2013. De asemenea, în luna decembrie 2014, a semnat și procesul verbal de recepție cantitativă și calitativă nr. 30/07.01.2014, în cuprinsul caruia s-a menționat, în mod nereal, faptul ca fuseseră livrate, la data de 19 decembrie 2013, 1000 albume de prezentare a Judetului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucata), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a Județului Iași, repere cu o valoare totală de 213.005,71 lei, ce au avut ca urmare producerea unui prejudiciu in cuantum de 213.005,71 lei județului Iași, la care se adăugă contravaloarea penalităților in cuantum de 0,1% pe zi, rezultând un total de 391.955,20 lei, prin plata nelegala a sumei de 213.005,71 lei din bugetul unității administrativ teritoriale și prin omisiunea perceperii penalităților si obținerea unui folos necuvenit in același cuantum pentru S.C. L.C. S.R.L. Iași.
Același probatoriu a mai dovedit că numita R.C., în anul 2015, pentru a ascunde faptele comise și a împiedica tragerea sa și a celorlalte persoane implicate la răspundere penală, a semnat procesul-verbal înregistrat la Consiliul Județean Iași sub nr. 63/11.02.2013, întocmit și semnat în luna martie 2015 (în doua exemplare), care atesta, în mod nereal, faptul ca un număr de 948 albume de prezentare a județului Iași, care ar fi fost predate beneficiarului în ziua de 19.12.2013, ar fi fost restituite, la data de 11.02.2015, către S.C. L.C. S.R.L., în vederea actualizării gratuite cu anumite fotografii și date care prezintă Aeroportul Internațional Iași.
- numita R. (fostă Ț., fostă H.) O.E. în baza unei rezoluții infracționale unice, în luna decembrie 2014, în calitate de consilier in cadrul Direcției Proiecte si Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași, cunoscând faptul ca nu fuseseră livrate, la data de 19 decembrie 2013, 1000 albume de prezentare a Județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucata), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a Județului Iași, repere cu o valoare totală, conform contractului nr. 13639/27.09.2013, de 213.005,71 lei, cu intenție directă, urmărind ca S.C. L.C.S.R.L. , administrata de numita P.L.E., să poată încasa, în mod nelegal plata acestor bunuri pe care nu le livrase si, totodată, sa nu poată fi obligata la plata penalităților în cuantum de 0,1 % din contravaloarea serviciilor ramase de executat, pentru fiecare zi de întârziere, în luna decembrie 2014 a semnat procesul verbal de recepție cantitativă și calitativă nr. 30/07.01.2014 (data falsă), în cuprinsul căruia s-a menționat, în mod nereal, faptul că fuseseră livrate, la data de 19 decembrie 2013, 1000 albume de prezentare a Județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucata), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a Județului Iași, repere cu o valoare totală, conform contractului contractul nr. 13639/27.09.2013, de 213.005,71 lei, și referatul nr. 37526/19.12.2014, privind plata facturii seria IS VES nr. 0001628/12.12.2014, emisă de S.C. L.C. S.R.L. , prin care Direcția Proiecte si Dezvoltare Durabilă – Serviciul Proiecte si Parteneriate a solicitat Direcției Economice a CJ Iași plata sumei de 334.800 lei în contul S.C. L.C. S.R.L., în cuprinsul căruia a atestat, în mod nereal, faptul că, în concordanță cu mențiunile din procesul verbal de predare-primire a materialelor de promovare nr. 802/19.12.2013 si din procesul verbal de recepție nr. 30/07.01.2014, la data de 19.12.2014 fuseseră livrate toate materialele prevăzute în contract. Mai târziu, în anul 2015, pentru a ascunde faptele comise și a împiedica tragerea sa si a celorlalte persoane implicate la răspundere penală, a întocmit, olograf, ”Registrul de evidență a materialelor de promovare”, în cuprinsul căruia a atestat, în mod nereal, faptul că la data de 19.12.2013, Sc L.C. predase Consiliului Județean Iași toate reperele prevăzute în contract, faptul că un număr de 52 albume de prezentare fuseseră distribuite la diverse evenimente și faptul că la data de 11.02.2015, un număr de 948 albume fuseseră restituite S.C. L.C. S.R.L. Iași.
- numita L.D.M., în calitate de membru al comisiei de recepție și gestionar al Magaziei Centrale a Consiliului Județean Iași, numai cu scopul de a face posibila plata facturii seria IS VES nr. 0001628/12.12.2014, emisă de S.C. L.C.S.R.L. , a semnat ”nota de recepție și constatare diferențe” nr. 692 din 22.12.2014 prin care a atestat faptul că această comisie a recepționat ”materiale de promovare imagini”, cantitatea menționată fiind de ”1,000” (o bucata) în valoare de 334,800.00 lei, în mod pur formal, deși nu a verificat și nu a primit efectiv vreun material, deși era obligată să verifice detaliat toate materialele menționate și să consemneze natura și numărul de articole pentru fiecare reper in parte, precum și bonul de consum nr. 1089/23.12.2014, în cuprinsul caruia a atestat, în mod nereal, faptul că a predat Direcției Proiecte si Dezvoltare Durabilă materialele livrate de S.C. L.C. S.R.L. , în cadrul contractului, în valoare de 334.800 lei.
Analiza poziției procesuale și a apărărilor inculpatului C.V.
Inculptul C.V. a refuzat să dea declarații în calitate de suspect și inculpat în cursul urmăririi penale, însă a fost de acord dă dea declarații în fața instanței de judecată. Acesta a declarat că nu este vinovat de acuzațiile aduse și că acest dosar constituie un abuz din partea Direcției Naționale Anticorupție, în condițiile în care după data de 14.03.2014, când a fost schimbat din funcție, nu a semnat niciodată vreun document în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Iași. Inculpatul a invocat faptul că declarațiile pe care le-a făcut în fața presei, în sensul că F.C. lucrează la comandă, s-au bazat pe faptul că acesta a primit un ordin în trecut de la un fost președinte al Consiliului Județean pentru a-i imputa o pagubă numitului C.I., care ulterior a câștigat în instanță acțiunea. Inculpatul a negat faptul că după data de 14.03.2014 s-a mai întâlnit cu numita J.C.T.
Din declarațiile date de inculpat, s-a putut observa că aceasta a avut o atitudine de negare a faptului că ar fi semnat procesul-verbal de recepție cantitativă și calitativă nr. 30, în condiile în care, probele administrate în cauză au demonstrat contrariul. Martorele R.C. și R. (fostă Ț., fostă H.) O.E. au dat în cauză declarații sincere, din care a rezultat că inculpatul C.V. a semnat prima formă a procesului-verbal (care nu a fost folosită la efectuarea plății) iar credibilitatea declarațiilor martorelor nu a fost pusă la îndoială. Pe baza declarațiilor martorelor, a declarației martorei R.C. (care a indicat în mod expres că inculpatul a semnat procesul-verbal nr. 30, care a fost folosit la efectuarea plății, în luna decembrie 2014), a raportului de constatare criminalistică (care a confirmat că semnătura aplicată pe înscrisul fals a fost executată de către inculpat), ținând seama și de celelalte împrejurări ale cauzei (relația apropiată cu martora J.C.T., vizitele pe care inculpatul le-a făcut martorei în biroul acesteia după data la care nu a mai îndeplinit funcția de vicepreședinte al Consiliul Județean Iași), instanța a concluzionat în sensul că inculpatul a avizat și varianta finală a procesului-verbal nr. 30/07.01.2014, întocmită în luna decembrie 2014. În condițiile în care inculpatul a semnat acest proces-verbal de recepție cantitativă și calitativă în momentul în care nu mai avea nicio funcție în cadrul Consiliului Județean Iași, s-a putut concluziona că inculpatul a cunoscut scopul întocmirii procesului-verbal, neputând fi admis că ar fi semnat, fără a mai avea vreo calitate, un astfel de înscris oficial, fără a cunoaște scopul urmărit, acela al efectuării plății către prestatorul contractului, pe care el însuși l-a semnat și ale cărui prevederi îi erau cunoscute.
***
Procedând, în aceste coordonate, la verificarea corespondenței dintre împrejurările faptice reținute și configurarea legală a infracțiunii de abuz în serviciu, adusă în acuzarea inculpaților (în forma autoratului în cazul inculpatelor R.H.M.I., C.L. și H.D.P. și în forma complicității, în cazul inculpatului C.V.), instanța a reținut că infracțiunea prevăzută de dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 reprezintă, astfel cum prevede și titlul secțiunii din care face parte, o infracțiune asimilată celor de corupție, prin modul în care a fost incriminată constituind o formă specială a infracțiunii de abuz în serviciu, care are o variantă-tip prevăzută de dispozițiile art. 297 din C.pen.
Astfel cum s-a reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 458/2017, publicată în M. Of. nr. 890 din 13.11.2017, analiza existenței elementelor infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 trebuie să pornească de la dispozițiile referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, deci elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 sunt cele prevăzute de art. 297 alin. (1) din C.pen., la care se adaugă condiția obținerii pentru sine ori pentru altul a unui folos necuvenit.
La data faptelor deduse judecății, abuzul în serviciu era definit ca fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
La data pronunțării prezentei sentinței penale, conform art. 297 alin. (1) C.pen., abuzul în serviciu este infracțiunea ce constă în fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
Dispozițiile textului de lege ce incriminează abuzul în serviciu au fost modificate prin Legea nr. 200/2023, pentru a fi puse în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016.
Drept urmare, instanța a evidențiat că restrângerea normei de incriminare s-a datorat dezincriminării parțiale a dispoziției legale ce reglementează infracțiunea de abuz în serviciu, urmând ca la încadrarea juridică dată faptelor, să se rețină aplicarea art. 5 C.pen.
Astfel, din perspectiva elementului material al infracțiunii de abuz în serviciu constând în neîndeplinirea unui act prevăzut de o lege, a unei ordonanțe a Guvernului, a unei ordonanțe de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îndeplinirea actului cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, instanța a trebuit să identifice obligația de serviciu care a fost încălcată, și implicit, dispoziția legală care prevede conduita corespunzătoare ce trebuia urmată de către inculpatele R.H.M.I., C.L. și H.D.P., în raport de care, comportamentul acestora a fost considerat a fi o îndeplinire defectuoasă a îndatoririlor de serviciu.
Cu privire la atribuțiile de serviciu ale inculaților, s-a constatat că potrivit rechizitoriului, prin precizările depuse la dosarul cauzei de către procuror, s-a apreciat că prin executarea acțiunilor ce realizează elementul material al infracțiunilor (semnarea documentelor justificative ce atestau, în mod nereal și predarea bunurilor către S.C. L.C.S.R.L., necesare pentru efectuarea plății), inculpata R.H.M.I. (cu sprijinul inculpatului C.V.), inculpata C.L. și inculpata H.D.P. și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, încălcând art. 14 alin. (3), și art. 54 alin. (1), (5) și (6) din Legea nr. 273/006 privind finanțele publice locale.
Or, văzând conținutul acestor dispoziții legale, în opinia instanței, în cauză nu au fost invocate dispoziții ale legii primare, care să prevadă în mod expres atribuții de serviciu punctuale ale inculpatelor R.H.M.I., C.L. și H.D.P. și care ar fi fost îndeplinite în mod defectuos.
În acest sens, instanța a arătat că normele de mai sus, indicate de procuror ca fiind dispozițiile legale încălcate de căttre funcționarii publici, au caracter general, și nu au putut fi interpretate ca reglementând o atribuție de serviciu punctuală a inculpatelor R.H.M.I., C.L. și H.D.P., a cărei încălcare ar atrage angajarea răspunderii penale a funcționarilor publici pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
În consecință, contrar opiniei parchetului, acțiunile inculpatelor R.H.M.I., C.L. și H.D.P. de întocmire a unor acte false care să ateste, în mod nereal, recepționarea tuturor reperelor prevăzute în contract, nu au întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C.pen.. Prin urmare, s-a impus achitarea inculpatelor R.H.M.I., C.L. și H.D.P., în baza art.16 alin. (1) lit. b) teza I din C.pr.pen. în raport cu această infracțiune.
Cu referire la inculpatul C.V., având în vedere că în ceea ce privește persoanele care făceau parte din comisia de recepție, mai exact „autorii” faptei de abuz în serviciu pe care inculpatul i-ar fi ajutat (prin semnarea procesul-verbal de recepție cantitativă și calitativă nr. 30/07.01.2014) să ateste în mod nereal, faptul că fuseseră livrate, la data de 19.12.2013, 1000 albume de prezentare a județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucată), s-a reținut că faptele în concret comise de acestea (în calitatea de membri ai comisiei) nu au putut atrage angajarea răspunderii penale a funcționarilor publici pentru infracțiunea de abuz în serviciu, în mod corelativ nici fapta inculpatului C.V., de complicitate la fapta autorilor (care nu este tipică), nu este prevăzută de legea penală, impunându-se a fi pronunțată față de acest inculpat, cu privire la acuzația de complicitate de abuz în serviciu, în baza aceluiași temei legal, aceeași soluție de achitare.
***
În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual (în forma autoratului în cazul inculpaților R.H.M.I. și H.D.P., respectiv în forma complicității în cazul inculpaților I.N. și C.V.) în cauza de față a fost dovedită, mai presus de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptelor și vinovăția inculpaților.
În drept, fapta inculpatei R.H.M.I. care, în luna decembrie 2014, în calitate de consilier în cadrul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județan Iași, cunoscând faptul că nu fuseseră livrate, la data de 19 decembrie 2013, 1000 albume de prezentare a județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucată), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a județului Iași, repere cu o valoare totală, conform contractului nr. 13639/27.09.2013, de 213.005,71 lei, a semnat, în luna decembrie 2014, în calitatea de membru al comisiei de recepție, procesul-verbal de recepție cantitativă și calitativă nr. 30/07.01.2014 (data falsă), în cuprinsul căruia s-a menționat, în mod nereal, că fuseseră livrate, la data de 19.12.2013, 1000 albume de prezentare a Județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucată), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a Județului Iași, repere cu o valoare totală, conform contractului nr. 13639/27.09.2013, de 213.005,71 lei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C.pen.
Fapta inculpatului I.N. care, în calitate de angajat al S.C. L.C. S.R.L., a semnat procesul-verbal nr. 63/11.02.2015, întocmit în luna martie 2015, ajutându-le astfel pe numitele J.C.T. si R.C. să ateste, în mod nereal, faptul că un număr de 948 albume fuseseră restituite, la data de 11.02.2015, către S.C. L.C. S.R.L., fiind preluate de către inculpat, în vederea actualizării gratuite a unor date și fotografii privind Aeroportul Internațional Iași, a îndeplinit elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 48 C.pen. rap. la art. 321 alin. (1) C.pen.
Fapta inculpatului C.V. care, în luna decembrie 2014, având funcția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Iași, deși nu mai avea calitatea de vicepreședinte al Consiliului Județean Iași, cunoscând faptul că nu fuseseră livrate, la data de 19 decembrie 2013, 1000 albume de prezentare a județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucată), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a Județului Iași, repere cu o valoare totală, conform contractului nr. 13639/27.09.2013, de 213.005,71 lei, a ajutat persoanele care făceau parte din Comisia de recepție, semnând în locul președintelui Consiliului Județean Iași și aprobând procesul-verbal de recepție cantitativă și calitativă nr. 30/07.01.2014 (data falsă), să ateste în mod nereal, în cuprinsul actului, faptul că fuseseră livrate, la data de 19.12.2013, 1000 albume de prezentare a Județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași (o bucată), machetele cu proiectul conceperii și design-ului albumelor de prezentare a Județului Iași, repere cu o valoare totală, conform contractului nr. 13639/27.09.2013, de 213.005,71 lei, a întrunit elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 48 alin. (1) C.pen. rap. la art. 321 alin. (1) C.pen..
Cu privire la autorii falsului, membrii comisiei de recepție - R.C., R. O.E. și I.C.I., astfel cum s-a arătat cu prilejul expunerii situației de fapt, prin hotărâri definitive s-a stabilit existența faptei de fals și vinovăția acestora.
Fapta inculpatei H.D.P. constând, în esență, în aceea că, în calitate de membru al comisiei de recepție, a semnat „nota de recepție și constatare diferențe” nr. 692/22.12.2014, prin care a atestat faptul că această comisie a recepționat „materiale de promovare imagini”, cantitatea menționată fiind de „1,00” (o bucată) în valoare de 334,800,00 lei, în mod pur formal, deși nu a verificat și nu a primit efectiv vreun material, cu toate că era obligată să verifice detaliat toate materialele menționate și să consemneze natura și numărul de articole pentru fiecare reper în parte, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C.pen.
În continuare, atât la cererea inculpaților cât și din oficiu, instanța a analizat dacă în cauză este incidentă cauza de încetare a procesului penal privind împlinirea termenului general de prescripție a răspunderii penale.
În raport de legile succesive incidente în cauză sub aspectul infracțiunilor de fals reținute în sarcina inculpaților și al dispozițiilor legale aplicabile referitoare la prescripția răspunderii penale, instanța a reținut dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 și ale deciziei Curții Constituționale nr. 358/2022.
Anterior publicării acestei din urmă decizii, prin articolul unic al O.U.G. nr. 71/2022 (publicată în Monitorul Oficial nr. 531 din 30 mai 2022), a fost modificat art. 155 alin. (1) din C.pen.: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.
Au fost avute în vedere și argumentele expuse în Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale (publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014), în cauzele pendinte, nu pot fi combinate dispozițiile art. 155 alin. (1) din C.pen., în forma anterioară Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, prin considerarea că actul de procedură a produs un efect întreruptiv al cursului prescripției, cu dispozițiile art. 155 alin. (1) din C.pen. ulterioare publicării deciziei menționate, care înlătură un asemenea efect, după cum s-a arătat în Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022.
Având în vedere succesiunea în timp a legilor penale mai sus menționate, în aplicarea dispozițiilor art. 5 C.pen. care reglementează principiul aplicării legii penale mai favorabile, instanța a constatat ca fiind mai favorabile inculpaților Codul penal în forma în vigoare în perioada 25.06.2018-29.05.2022.
În concret, față de perioada presupus infracțională și aplicând dispozițiile 155 C.pen. în interpretarea dată prin deciziile Curții Constituționale mai sus menționate, instanța ra eținut că pentru infracțiunile de fals intelectual pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, termenul general de prescripție este, conform art. 154 alin. (1) lit. d) C.pen. de 5 ani, fără a putea fi luat în considerare termenului special de prescripție.
În această situație, termenele s-au considerat împlinite după 5 ani de la data săvârșirii infracțiunii, astfel:
- pentru infracțiunea de fals intelectual săvârșită de inculpata R.H.M.I., în calitate de autor, și de inculpatul C.V., în calitate de complice, comisă în luna decembrie 2014, termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit în luna decembrie 2019;
- pentru infracțiunea de fals intelectual, în forma complicității, săvârșită de inculpatul I.N. în luna martie 2015, termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit în luna martie 2020;
- pentru infracțiunea de fals intelectual comisă de inculpata H.D.P., la data de 22.12.2014, termenul de prescripție a răspunderii penale s-a împlinit în data de 21.12.2019.
Concluzionând, instanța observă că, în cauză, în ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual deduse judecății (în forma autoratului, respectiv a complicității) se impune a fi valorificată prescripția generală a răspunderii penale ca efect al adoptării Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022.
Pe cale de consecință, ca efect al intervenirii prescripției răspunderii penale, instanța a arătat că este împiedicată exercitarea în continuare a acțiunii penale față de inculpați, pentru faptele anterior arătate urmând a se dispune soluții de încetare a procesului penal.
De asemenea, s-a constatat că inculpatul C.V. a fost reținut pentru 24 de ore, începând cu data de 23.11.2015, ora 13:46, până la data de 24.11.2015, ora 13:46.
***
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a reținut cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care au fost trimiși în judecată inculpații R.H.M.I., C.V., C.L. și H.D.P., că potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (5) din C.pr.pen., în caz de achitare a inculpatului, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din C.pr.pen., instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.
În consecință, acțiunea civilă formulată de către partea civilă Consiliul Județean Iași, ar putea fi analizată din punct de vedere al constatării întrunirii condițiilor de existență a răspunderii civile delictuale (prejudiciu, fapta ilicită, raport de cauzalitate între pagubă și fapta ilicită, vinovăție), doar prin raportare la acuzațiile de „fals intelectual”.
Analizând pretențiile civile formulate de partea civilă prin raportare la acuzațiile de „fals intelectual”, instanța a reținut că infracțiunile de fals în general sunt infracțiuni de pericol și nu de rezultat.
În concret, în cauza de față, prin infracțiunile de fals comise de inculpații R.H.M.I., I.N., C.V. și H.D.P., în forma autoratului sau a complicității, s-a cauzat o atingere încrederii pe care destinatarii unui înscris oficial trebuie să o aibă în autenticitatea acestuia, atingere ce nu poate fi cuantificată patrimonial.
Prin urmare, aceste infracțiuni nu pot fi, prin ele însele cauzatoare de prejudicii materiale, iar pentru a se putea reține că prin faptele inculpaților de fals oficial s-a cauzat un prejudiciu, aceaștia trebuiau să mai săvârșească cel puțin un act comisiv sau omisiv, pentru care să fi fost trimiși în judecată, și care să fi avut drept urmare producerea prejudiciului.
Or, în cauza de față, inculpații R.H.M.I., C.V., C.L. și H.D.P. au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu, care fiind o infracțiune de rezultat, era aptă de a produce prejudicii materiale, însă așa cum s-a arătat în cele de mai sus, ca urmare a achitării inculpaților, instanța a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă Consiliul Județean Iași împotriva inculpaților R.H.M.I., C.V., C.L. și H.D.P.
Cu referire la inculpatul I.N., acțiunea civilă formulată împotriva acestuia a fost respinsă, ca neîntemeiată, fapta inculpatului, de complicitate la fals intelectual neputând fi, prin ea însăși, cauzatoare de prejudicii materiale.
În baza dispozițiilor art. 162 alin. (1) C.pr.pen., a dispus conservarea mijloacelor materiale de probă indicate în dispozitivul sentinței penale apelate.
În final, instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor procesual penale privind cuantumul cheltuielilor efectuate cu realizarea expertizei judiciare contabile, privind cheltuielile judiciare și privind onorariile avocaților desemnați din oficiu.
***
În termen legal, împotriva sentinței penale nr. 496 din data de 01.08.2025, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 6754/99/2016, inculpatul C.V. și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Iași au promovat calea ordinară de atac a apelului.
Prin motivele scrise de apel, D.N.A. – Serviciul Teritorial Iași a precizat că sentința penală apelată este netemeinică sub aspectul achitării următorilor: a inculpatei R.H.I. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 296 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., a inculpatului C.V. sub aspectul comiterii infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 296 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen., a inculpatei C.L., pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 296 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. și a inculpatei H.D.P. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 296 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 C.pen.
Astfel, a apreciat că instanța trebuia să dispună încetarea procesului penal privind pe inculpații indicați anterior, pentru infracțiunile imputate.
A precizat că instanța trebuia să identifice obligația de serviciu care a fost încălcată, iar în acest sens a precizat că prin executarea acțiunilor ce au realizat elementul material al infracțiunilor (semnarea documentelor justificative ce atestau, în mod nereal și predarea bunurilor către SC L.C. S.R.L., necesare pentru efectuarea plății), inculpata R.H.M.I., cu sprijinul inculpatului C.V., inculpata C.L. și inculpata H.D.P. și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, încălcând dispozițiile art. 14 alin. (3) și art. 54 alin. (1), (5) și (6) din Legea nr. 273/2006.
A menționat că trebuiau avute în vedere și dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 5000/2002 privind finanțele publice, ale art. 19 lit. d) din Legea nr. 500/2002, Ordinul 1792/14.12.2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidențierea și raportarea angajamentelor bugetare și legale.
Astfel, inculpații R.H.M.I. (cu sprijinul inculpatului C.V.), C.L. și H.D.P., în calitate de membri ai comisiei de recepție, atestând în fals predarea bunurilor conform contractului, au întocmit documentele justificative necesare, certificând existența sumelor de plată și recepția bunurilor, documente ce au generat plata ilegală a contravalorii bunurilor nepredate, cu consecința prejudicierii unității administrativ teritoriale și a obținerii folosului patrimonial necuvenit pentru SC L.C. SRL.
A apreciat că prin executarea acțiunilor ce realizează elementul material, inculpații R.H.M.I. (cu sprijinul inculpatului C.V.), C.L. și H.D.P. au încălcat obligațiile deținute în calitate de membri ai comisiei de recepție, respectiv de a întocmi documente justificative corecte, care să certifice exactitatea sumelor de plată și recepția reală a bunurilor.
A menționat că dispozițiile legale indicate prevăd în concret conduita imputată inculpaților, răspunzând condiției de predictibilitate statuată prin deciziile Curții Constituționale.
De asemenea, a indicat că nu este de acord cu raționamentul instanței de fond în sensul că prin lege a fost stabilit caracterul contravențional al dispozițiilor art. 14 alin. (3), art. 54 alin (1), (5) și (6) din Legea nr. 273/2006.
În acest sens a indicat că dacă fapta are un pericol social ridicat, a considerat că ea poate fi încadrată ca infracțiune, indicând paragraful 85 din Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016 și decizia ÎCCJ nr. 190/2025 – Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
În acest context a apreciat că inculpații ar fi urmărit ca, prin acțiunea ilicită imputată, să creeze o pagubă substanțială în bugetul unității administrativ teritoriale în valoare totală de 391.955,20 lei și un folos necuvenit de aceeași valoare SC L.C.SRL. A menționat că inculpații au avut reprezentarea rezultatului material al faptei lor, respectiv că inserarea în cuprinsul documentelor-înscrisuri oficiale – a împrejurării că bunurile au fost predate conform contractului, deși în realitate acestea nu erau predate, a condus la alterarea adevărului în conținutul documentelor justificative și o atingere încrederii publice în activitatea funcționarilor angajați la instituțiile publice.
A indicat și faptul că prejudiciul a fost în cuantum ridicat.
De asemenea, a precizat că persoanele care au făcut parte din Comisia de recepție și care au fost ajutate prin activitatea inculpatului C.V. au fost desemnate prin dispoziția Președintelui Consiliului Județean.
A mai precizat că R.C. și R. (fostă T., fostă H.) O.E. au fost condamnate prin sentința nr. 1197/24.11.2016 a Tribunalului Iași pronunțată în dosarul nr. 8639/99/2015, modificată și definitivă prin decizia penală nr. 295/11.04.2017 a Curții de Apel Iași pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 C.pen. și fals intelectual prev de art. 321 alin. (1) C.pen. la pedeapsa de 2 ani și 7 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru un termen de supraveghere de 3 ani, fapte ce au legătură cu faptele inculpaților din dosarul pendinte.
Contrar raționamentului instanței de fond cu privire la inculpatul C.V., a considerat că inculpatul a ajutat autorii faptei de abuz în serviciu să ateste nereal că fuseseră livrate, la 19.12.2013, 1000 albume de prezentare a județului Iași, 1000 broșuri, 1000 DVD-uri, filmul de prezentare a județului Iași.
Având în vedere aceste aspecte, a considerat că se impune dispunerea încetării procesului penal pentru inculpații R.H.I., C.V., C.L. și H.D.P.
În susținerea orală a motivelor de apel, a precizat că pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și circumstanțelor comiterii acesteia, a urmării produse, respectiv prejudiciul într-un cuantum ridicat, a împrejurărilor privitoare la calitatea inculpaților, funcționari angajați la instituții publice ce impun standarde ridicate de moralitate și de legalitate, a considerat că activitatea infracțională în concret prezintă un grad ridicat de pericol social, astfel că, potrivit legii, faptele inculpaților au fost săvârșite în condițiile în care să constituie infracțiuni, și nu contravenții, atrăgând răspunderea penală a acestora.
În motivarea apelului, realizată oral la termenul de judecată din data de 23.02.2026, inculpatul C.V., prin avocat, a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) sau b) C.pr.pen.
A menționat că este nedrept să fie judecat 10 ani pe o singură semnătură ce nu a fost evaluată printr-o expertiză și pentru asta să fie acuzat de două fapte.
În esență a arătat că inculpatul a fost acuzat că a făcut o semnătură în fals pe procesul-verbal de recepție nr. 30/07.01.2014. Inculpatul a dat două declarații, în datele de 07.07.2022 și 15.01.2025, și a arătat că nu își asumă acea semnătură, susținând că nu îi aparține și că i-ar lipsi o buclă pentru a fi semnătura lui.
A precizat că deși instanța de fond a apreciat că există și alte probe din care rezultă că inculpatul ar fi semnat acel proces-verbal, în realitate acestea nu există. Astfel, a indicat că nu ar fi putut semna acel document, deoarece în decembrie 2014 el nu mai avea acces la Consiliul Județean.
A menționat că nimeni nu l-a văzut semnând pe inculpatul C., iar acesta a arătat că nu este semnătura lui, nu o recunoaște fiindcă are o buclă în minus, iar dacă ar fi fost semnătura lui, atunci aceasta ar fi datat din 14.03.2014, cât a fost vicepreședinte al Consiliului Județean.
De asemenea, a precizat că nu a fost nimeni de față la momentul semnării. A indicat că nimeni nu a declarat că s-ar fi întâlnit cu inculpatul pentru a semna.
***
Procedura în fața Curții de Apel Iași
La primul termen de judecată, din data de 12.11.2025, procedura de citare a fost legal îndeplinită și astfel s-au prezentat următorii:
- inculpata C.L., asistată de apărător ales, avocat (...), potrivit împuternicirii avocațiale seria IS nr. 1087729 din 12.11.2025
- inculpata H.D.P. asistată de avocatul substituent (...), în substituirea apărătorului ales, avocat (...);
- inculpata R.H.M.I., asistată de apărător ales, avocat (...), potrivit împuternicirii avocațiale seria IS nr. II_162100 din 12.11.2025 și de avocatul substituent (...), în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat (...), cu delegație pentru asistența juridică obligatorie nr. 66451 din 23.10.2025 (fila 37 dosar).
Inculpatul C.V., deși legal citat a lipsit de la acest termen, fiind reprezentat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat (...), cu delegație pentru asistența juridică obligatorie nr. 66450 din 23.10.2025 (fila 36 dosar). De asemenea a lipsit și partea civilă Unitatea Administrativ Teritorială Județul Iași - Consiliul Județean Iași.
Ca urmare a cererii inculpatului C.V., instanța a admis cererea de amânare a acestuia în vederea pregătirii apărării.
La următorul termen de judecată, din data de 28.01.2026, s-au prezentat următorii:
- inculpatul C.V. asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat (...), cu delegație pentru asistența juridică obligatorie nr. 66450 din 23.10.2025 (fila 36 dosar) și de apărător ales, avocat (...);
- inculpata H.D.P. asistată de avocatul substituent (...), în substituirea apărătorului ales, avocat (...);
- inculpata R.H.M.I., asistată de apărător ales, avocat (...), care a depus împuternicire avocațială seria IS nr. 1053184/2025.
Inculpata C.L.a lipsit, însă a fost reprezentată de avocat (...), cu împuternicire avocațială seria IS nr. 1087729 din 12.11.2025 (fila 39 dosar).
Curtea a constatat încetată delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul C.V., la prezentarea apărătorului ales.
Inculpatul C.V., prin avocat, a depus o notă de probe având ca obiect efectuarea unei expertize grafoscopice, asupra căreia instanța de apel s-a pronunțat prin încheierea din data de 13.02.2026, când, în baza art. 100 C.pr.pen. rap. la art. 172 alin. (12) C.pr.pen., a respins-o, ca nefondată.
La ultimul termen de judecată în apel, din data de 23.02.2026, inculpatul-apelant C.V. a transmis că nu mai dorește să dea declarație în apel.
Nemaifiind alte cereri prealabile de soluționat, Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul în dezbateri.
În apel nu au fost administrate probe noi.
***
Examinând sentința apelată sub toate aspectele de fapt și de drept, în raport de prevederile art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea constată următoarele:
Prima instanță a procedat în mod temeinic, echitabil și imparțial la analiza, interpretarea și evaluarea tuturor mijloacelor de probă, inclusiv din perspectiva susținerilor și apărărilor părților, precum și la explicarea problemelor de drept invocate, într-o manieră convingătoare, susceptibilă de a înlătura orice dubiu cu privire la temeinicia soluțiilor dispuse.
Prezentând o motivare completă și efectivă, fundamentată într-o manieră concretă pe analiza coroborată a întregului probatoriu administrat în cauză, prima instanță a pronunțat o hotărâre legală, care asigură respectarea tuturor garanțiilor ce decurg din dreptul la un proces echitabil înscris în art. 6 din CEDO, art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 8 din Codul de procedura penală.
Argumentele pentru care prima instanță a dispus soluțiile date acțiunii penale, astfel cum au fost ele reținute în considerentele sentinței apelate, sunt apreciate de instanța de control judiciar ca fiind coerent și convingător expuse și având corespondent în probatoriul dosarului, urmând a fi însușite de instanța de control judiciar.
În urma propriei analize, în completarea argumentelor primei instanțe, pe care le apreciază ca fiind pertinente, convingătoare și corecte prin raportare la probatoriul administrat, pentru a răspunde motivelor de apel dezvoltate de procuror și de inculpatul-apelant C.V., instanța de control judiciar reține aceste motive ca fiind nefondate, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate în continuare.
În ce privește motivele de apel ale procurorului, care au vizat greșita apreciere a primei instanțe în sensul că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu și, pe cale de consecință, nici ale celei de complicitate la abuz în serviciu, Curtea constată că procurorul invocă, în esență, că acțiunile deduse judecății și încadrate astfel prin actul de sesizare au semnificația încălcării obligațiilor deținute de inculpații R.H.M.I., C.L. și H.D.P. în calitate de membri ai comisiei de recepție, în condițiile în care dispozițiile art. 14 alin. (4) și 54 alin. (1), (5) și (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale prevăd în concret conduita imputată inculpaților. Pe de altă parte, procurorul a invocat gradul de pericol social ridicat al faptei, care permite încadrarea faptelor ca infracțiune chiar dacă ar fi prevăzute și drept contravenții.
Argumentele procurorului în combaterea soluțiilor dispuse de prima instanță cu privire la acuzațiile de abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu sunt apreciate de instanța de control judiciar ca fiind neconvingătoare. În mod corect prima instanță a avut în vedere forma textului de incriminare a abuzului în serviciu de drept comun, art. 297 alin. (1) C.pen., în forma la data judecății, care restrânge, din punctul de vedere al elementului material, sfera actelor pe care funcționarul public trebuie să le îndeplinească în mod defectuos la cele prevăzute de lege, ordonanță a Guvernului, ordonanță de urgență sau alt act normativ cu putere de lege, restrângere impusă de dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016.
A considera că un act care trebuie îndeplinit corect este prevăzut de legislația primară implică în mod necesar a identifica în dispozițiile unei legi, ordonanțe, ordonanțe de urgență sau ale altui act cu aceeași putere prevăzute suficient de precis și de previzibil din punct de vedere al interpretării atribuțiile de serviciu pe care persoana acuzată de abuz în serviciu le-ar fi încălcat, acesta fiind sensul considerentelor Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale: "Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art.73 alin. (1) din Constituție, precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție, respectiv ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice." (parag. 61). "Curtea constată că în cazul în care neîndeplinirea ori defectuozitatea îndeplinirii unui act nu s-ar raporta la atribuții de serviciu prevăzute într-un act normativ cu putere de lege s-ar ajunge la situația ca în cazul infracțiunii de abuz în serviciu elementul material al acesteia să fie configurat atât de legiuitor, Parlament sau Guvern, cât și de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, în cazul fișei postului, ceea ce nu este de acceptat în sistemul juridic de drept penal. Curtea reține că, deși legislația primară poate fi detaliată prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative date în executarea legilor și a ordonanțelor Guvernului se emit doar în limitele și potrivit normelor care le ordonă. În concluzie, în materie penală, principiul legalității incriminării, „nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege”, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceștia supunându-se sancțiunii penale." ( parag. 64-65).
Este nedisputat că Decizia Curții Constituționale mai-sus amintită și modificarea textului de incriminare a abuzului în serviciu din C.pen., cu implicații evidente și în ce privește forma specială a abuzului în serviciu dedusă judecății în cauza de față, au avut ca efect direct dezincriminarea faptelor anterior considerate abuz în serviciu care constau în întocmirea unui act în virtutea atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public cu încălcarea oricărei obligații de serviciu care ar fi revenit acestuia, indiferent de izvorul acestei obligații. Analizând rechizitoriul din 17.12.2015, Curtea nu a identificat nicio referire la dispozițiile legale la care se referă în prezent procurorul pentru a solicita admiterea apelului, mai mult, nu a identificat nicio referire expresă la atribuții de serviciu pe care cele 3 inculpate trimise în judecată în prezenta cauză pentru autorat la abuz în serviciu în forma specială le-ar fi încălcat, cu atât mai puțin la reglementarea sau stabilirea acestor atribuții de serviciu. Singura mențiune din această categorie este cea de la fila 69, care vizează dispoziții ale Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 1792/2002.
Precizările procurorului privind dispozițiile legale care ar fi fost încălcate prin acțiunile imputate în cuprinsul actului de sesizare au fost ulterioare Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 și rămânerii definitive a încheierii judecătorului de cameră preliminară de începere a judecății, fiind în aprecierea instanței de apel o formulă prin care s-a încercat fundamentarea menținerii dispoziției de trimitere în judecată prin raportare la atribuții de serviciu ce ar fi fost prevăzute de aceste texte de lege identificate de procuror și care puteau fi considerate legislație primară, atribuții care ar fi putut fi considerate încălcate prin raportare la aceste texte legale, anume art. 14 alin. (4) și 54 alin. (1), (5) și (6) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Instanța de control judiciar apreciază că analiza pe care a făcut-o prima instanță cu privire la măsura în care aceste dispoziții legale pot fi considerate a stabili în sarcina funcționarilor publici obligații sau atribuții de serviciu a căror încălcare să poată reprezenta îndeplinirea unui act cu încălcarea legii în sensul Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale și a formei actuale a art. 297 alin. (1) C.pen. a fost corectă. Art. 14 din Legea nr. 273/2006 are un caracter general și stabilește condiția aprobării potrivit legii și prevederii bugetare pentru angajarea și plata cheltuielilor din fonduri publice, vizează persoanele cu atribuții în ce privește angajarea și plata unor astfel de cheltuieli și nici nu ar putea fi aplicat fără a fi completat cu alte dispoziții legale și norme interne ale fiecărei instituții publice. Art. 54 stabilește condiții privind însoțirea instrumentelor de plată de documente justificative, conținutul acestora din urmă, semnarea instrumentelor de plată, efectuarea plăților doar pe bază de acte justificative, adresându-se tot persoanelor cu atribuții în ce privește angajarea și plata unor astfel de cheltuieli și având tot un caracter general, neputând fi în niciun fel interpretate ca stabilind în mod explicit și clar atribuții sau obligații de serviciu pentru funcționari publici precum cele 3 inculpate vizate de acuzația de abuz în serviciu.
În realitate, în aprecierea instanței de apel, acuzarea indică aceste texte de lege pentru a susține menținerea faptelor deduse judecății în sfera incriminării, în fapt susținând că dacă aceste texte de lege prevăd necesitatea întocmirii de documente justificative care să însoțească instrumentele de plată orice aspecte nereale consemnate în aceste documente justificative ar avea și semnificația juridică a încălcării obligației de a întocmi aceste documente justificative cu mențiuni reale și după efectuarea efectivă a verificărilor pe care semnăturile le atestă, din punctul de vedere al Curții o asemenea interpretare fiind contrară viziunii Curții Constituționale și formei actuale a reglementării, din moment ce în realitate orice mențiune nereală în cuprinsul unui proces-verbal și orice semnătură care atestă o verificare care în fapt nu a fost efectuată reprezintă în mod evident, pe lângă încălcarea relațiilor sociale ce constituie obiect juridic al infracțiunilor de fals în înscrisuri, și o încălcare a unei obligații de serviciu.
A considera ca abuz în serviciu fapte precum cele deduse judecății cu privire la cele trei inculpate pentru care s-a reținut activitatea de autor, doar pentru că a fost identificat un text de legislație primară care prevede necesitatea întocmirii unui înscris, prin ipoteză legiuitorul având în vedere întocmirea corectă, conformă realității a acestuia, chiar dacă de fapt nu pot fi indicate texte de lege care să prevadă de o manieră explicită obligații precise ale funcționarului public, care să poată fi identificabile fără recurgerea la alte dispoziții sau norme interne, înseamnă de fapt ocolirea dispozițiilor și argumentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 și a modificării legislative a art. 297 alin. (1) C.pen., în așa fel încât, conform practicii anterioarei decizii, orice încălcare a oricărei atribuții de serviciu să poată fi considerată, prin această interpretare nejustificat de extensivă, a reprezenta element material al unui abuz în serviciu.
Curtea nu împărtășește neapărat argumentația subsidiară a primei instanțe cu privire la semnificația argumentelor Curții de Apel Galați privind încadrarea faptelor drept contravenții și nici cea privind principiul minimei intervenții a legii penale, avut în vedere de asemenea de considerentele Deciziei nr. 405/2016. Rap. la conținutul faptelor deduse judecății și încadrate ca abuz în serviciu, la contextul în care au fost comise, la sumele care au fost achitate pe baza documentelor justificative ce ar fi fost întocmite cu mențiuni nereale, la efectele pe care faptele comise le puteau avea asupra funcționării Consiliului Județean Iași, la numărul persoanelor implicate și la caracterul generalizat al atitudinii de complianță la indicațiile inculpatelor Jinga și Irimescu, cu o aparentă lipsă totală de considerație pentru interesul public, instanța de apel are rezervă în a accepta că principiul minimei intervenții a legii penale ar fi fost aplicabil în cauză. Cu toate acestea, rap. atât la Decizia nr. 405/2016 a Curții Constituționale, cât și la forma actuală, mai favorabilă, a textului de incriminare general, art. 297 C.pen., discuția despre posibilitatea angajării unei răspunderi de altă natură, mai puțin grave, și despre aplicabilitatea sau nu a principiului ultima ratio s-ar fi impus numai dacă s-ar fi stabilit că prin acțiunile deduse judecății s-ar fi încălcat atribuții de serviciu prevăzute în legislația primară, ceea ce nu este cazul, discuția având, astfel cum de altfel a punctat și prima instanță, doar caracter subsidiar în cauza de față.
Cât privește soluția primei instanțe cu privire la acuzația de complicitate la abuz în serviciu adusă inculpatului C.V., atât timp cât apreciază ca fiind corectă soluția dispusă cu privire la acuzațiile de autorat, se impune în mod evident menținerea inclusiv cu privire la soluția de achitare dispusă pentru acuzația de complicitate, neimpunându-se argumente suplimentare față de cele aduse prin considerentele sentinței apelate.
În ce privește apelul formulat de inculpatul C.V., prin care acesta a invocat, în esență, lipa unor probe reale privind semnarea procesului-verbal de recepție cantitativă și calitativă nr. 30, în cea de-a doua formă, în urma reanalizării mijloacelor de probă administrate în cauză, Curtea a ajuns la concluzia că aprecierea acestor probe de către prima instanță a fost corectă, argumentația din cuprinsul considerentelor sentinței apelate fiind coerent și convingător expusă și având corespondent în probele administrate, care sunt suficiente pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție.
Susținerile inculpatului C.V., formulate prin avocatul său ales, în sensul că atitudinea procurorului la momentul audierii i-ar fi creat convingerea că nu urmau a-i fi respectate drepturile procesuale și prin urmare a apreciat că problema efectuării sau nu a semnăturii sale pe procesul-verbal urma a fi lămurită în cursul judecății, pe lângă faptul că nu sunt confirmate în niciun fel de analiza actelor dosarului de urmărire penală, au în vedere o apreciere subiectivă care nu poate justifica nicidecum în mod real omisiunea de a solicita în cursul urmăririi penale proba cu o expertiză a cărei neadministrare o invocă în apel drept principal temei pentru greșita apreciere a instanței de fond. Pe de altă parte, în mod corect a fost avut în vedere momentul în care inculpatul a înțeles să solicite, în fața primei instanțe, efectuarea unei expertize grafoscopice, ca indicând o conduită de tergiversare a judecății, aprecierea primei instanțe cu privire la momentul la care acest inculpat ar fi trebuit să solicite efectuarea expertizei, rap. la poziția procesuală de negare a efectuării semnăturii, fiind în opinia Curții justificată.
Dincolo însă de aceste aspecte, recurgerea la efectuarea unei expertize într-o cauză penală este supusă aprecierii instanței de judecată, solicitarea ei de către inculpat neconferind acestuia dreptul la efectuarea respectivei expertize. Recurgerea la administrarea acestui mijloc de probă este supusă aprecierii instanței privind necesitatea unei expertize, iar atât timp cât raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică nu a fost combătut cu argumente obiective și este susținut de declarații date în cauză în primul rând de martora R.C., iar indirect și de declarațiile martorelor R. și R. privind semnarea primei variante a procesului verbal de către inculpat și relațiile bune în care rămăsese acesta cu inculpata Jinga și în a doua parte a anului 2014, în mod corect a apreciat prima instanță că nu existau suficiente temeiuri, dincolo de afirmațiile subiective ale inculpatului, pentru combaterea concluziilor raportului, astfel încât să se dispună efectuarea unei expertize grafoscopice care nu fusese solicitată nici în cursul judecății, nici la momentul logic și oportun în fața primei instanțe.
Susținerile inculpatului privind imposibilitatea fizică de a intra în sediul Consiliului Județean Iași din cauza unor relații conflictuale cu președintele acestuia în acea perioadă nu au făcut obiectul probațiunii și nu pot fi verificate pe baza probelor administrate în cauză, nefiind nici pertinente și nici notorii în sensul concluziilor avocatului ales. Din punctul de vedere al instanței de control judiciar, concluzia primei instanțe în sensul că a doua formă a procesului-verbal de recepție nr. 30 ar fi fost semnată de inculpatul C. este bazată nu doar pe declarațiile martorilor privind semnarea primei forme, ci și pe concluziile raportului de constatare grafoscopică în privința căruia nu au fost fundamentate în mod real critici pertinente privind maniera de lucru și pe declarația martorei R.C., soluția în privința acuzației de fals adusă acestui inculpat fiind temeinică, motiv pentru care apelul formulat va fi respins.
Pentru motivele anterior expuse, însușindu-și totodată argumentația completă și convingătoare a primei instanțe, Curtea va respinge apelurile formulate de procuror și de inculpatul C.V., ca nefondate, cu aplicarea prevederilor art. 275 alin. (2), (3) și (6) C.pr.pen..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C.pr.pen., respinge ca nefondate apelurile formulate de D.N.A. – S.T. Iași și de inculpatul-apelant C.V. împotriva sentinței penale nr. 496/1.08.2025 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul cu numărul 6754/99/2016, pe care o menține.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare aferente judecării apelului procurorului rămân în sarcina statului.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) C.pr.pen. obligă pe inculpatul-apelant C.V. să achite statului, cu titlu de cheltuieli judiciare aferente apelului formulat, suma de 1000 de lei.
Potrivit art. 275 alin. (6) C.pr.pen. rămân în sarcina statului sumele de câte 270 de lei, reprezentând onorariile cuvenite parțial avocaților desemnați din oficiu potrivit delegațiilor nr. 66450/23.10.2025 – av. (...) și nr. 66451/23.10.2025 – av. (...), care vor fi achitate către Baroul Iași din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată azi, 10.06.2026, prin punerea soluției la dispoziție prin mijlocirea grefei instanței.
| Președinte, |
Judecător, |
| (...) |
(...) |
| |
| Pt. Grefier, |
| (...) |
| aflat în C.C.C., semnează grefierul-șef secție, |
| cf. art. 406 alin. (4) C.pr.pen. |
Red./tehnored.: jud. (...)
2 ex./10.06.2026
Tribunalul Iași – jud. (...)