Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2026:003.000910

Dosar nr. 3297/63/2018

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ NR. 910

Ședința publică de la 30 iunie 2026

PREȘEDINTE	(...........................)	- judecător
	(...........................)	- judecător
Grefier	(...........................)

Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror (...........................) din cadrul
D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova

***

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 04 februarie 2026, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din aceeași dată, pronunțare amânată ulterior la data de 06 aprilie 2026, 30 aprilie 2026, 26 mai 2026 și 12 iunie 2026, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova și de inculpatul L.F.N. împotriva sentinței penale nr. 569 din 13.12.2024, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 3297/63/2018.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 569 din 13.12.2024, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 3297/63/2018, în temeiul art. 396 al. 1, 6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) teza a II-a, ambele C.p.p., art. 154 alin. 1 lit. c Cp. și art. 5 Cp., cu referire la art. 155 alin. 1 Cp. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României, s-a dispus încetarea procesului penal cu privire la inculpatul L.F.N. , pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 și art. 35 Cp. (doua acte materiale), ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.
În temeiul art. 112, alin. 1), lit. e) rap. la art. 289 alin. 3) Cp. s-a dispus luarea față de inculpatul L.F.N. a măsurii de siguranță a confiscării speciale a autoturismului marca BMW X6, an fabricație 2009, serie (...), respectiv a sumei 214.880 lei, depusă de inculpat în contul nr. RO04 (...) la Raiffeisen Bank S.A. - Agenția Oltenia.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p., raportat la art. 249 C.p.p. au fost menținute măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului L.F.N. , prin ordonanța din data de 04.01.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție, în ceea ce privește autoturismul marca BMW X6, an fabricație 2009, serie șasiu (...), respectiv prin încheierea pronunțată la data de 28.04.2023, în dosarul nr.3297/63/2018/a7, în ceea ce privește suma de 214.880 lei depusă de inculpat în contul nr. RO04 (...) la Raiffeisen Bank S.A. - Agenția Oltenia.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a constatat că prin rechizitoriul nr. 122/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar a inculpatului L.F.N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 și art. 35 Cp. (doua acte materiale).
În fapt, în esență, în sarcina inculpatului L.F.N. s-a reținut că, în cursul anului 2010, în calitate de consilier personal al primarului municipiului Craiova, a pretins de la martorul denunțător F.G.M. o sumă de bani reprezentând un comision din încasările primite cu titlu de sponsorizare de la mai multe societăți care aveau lucrări în desfășurare cu Primăria municipiului Craiova, în schimbul exercitării atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu organizarea și atragerea sponsorilor pentru asigurarea bugetului evenimentului „Romanian Music Awards”, iar în baza acestei înțelegeri, în cursul anului 2011 a primit în total suma de 214.880 lei (29.06.2011 - 42.000 lei, 30.09.2011 - 85.880 lei, 13.10.2011 - 60.000 lei și 05.12.2011 - 27.000 lei), corespunzător plăților efectuate de firmele care au sponsorizat evenimentul și care aveau în derulare contracte cu Primăria Craiova.
S-a mai reținut că la începutul anului 2012, inculpatul L.F.N. a pretins suma de 40.000 de euro și în data de 08.06.2012 a primit autoturismul marca BMW X6, serie șasiu (...), de la F.G.M. , pentru a-și îndeplini atribuțiile care îi reveneau în legătură cu organizarea și atragerea sponsorilor pentru asigurarea bugetului evenimentului Romanian Music Awards din anul 2012.
În drept, s-a apreciat că această faptă întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 și art. 35 Cp. (doua acte materiale).
La stabilirea încadrării juridice s-a avut în vedere că inculpatul a acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale, care a vizat pretinderea și primirea în mod repetat de foloase materiale de la F.G.M. , în schimbul exercitării acelorași atribuții de serviciu în legătură cu același eveniment.
În dovedire, au fost propuse următoarele mijloace de probă: declarații martori, procese - verbale de confruntare, procese - verbale de redare a convorbirilor înregistrate între inculpat și denunțător, înscrisuri.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 02.07.2018, s-au respins cererile și excepțiile formulate de inculpatul L.F.N. și în baza art. 346 alin. 2 C.p.p. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.122/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție privind pe inculpatul L.F.N. , a administrării probelor, efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății cauzei înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, sub numărul 3297/63/2018, privind pe inculpatul L.F.N. .
După citirea actului de sesizare, inculpatul L.F.N. a declarat că solicită efectuarea cercetării judecătorești întrucât nu recunoaște săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Inculpatul L.F.N. a fost audiat, în ședință publică, la datele de 26.09.2019 și 13.03.2024.
Inculpatul a solicitat continuarea procesului penal și achitarea sa întrucât fapta nu există, respectiv nu sunt întrunite elementele de tipicitate, sub aspectul laturii obiective, ale infracțiunii de luare de mită.
Analizând întregul probatoriu administrat în cauză, tribunalul a reținut următoarele:
Procedând la o expunere a condițiilor de existență a infracțiunii de luare de mită in abstracto în ceea ce privește latura subiectivă (cerința intenției directe), cât și a modalităților de realizare a elementului material din cadrul laturii obiective, tribunalul a reținut că infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 289 Cp. constă în fapta funcționarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde sau primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
„Pretinderea" unei sume de bani presupune o acțiune (comisiune), constând în formularea unor pretenții neechivocă, precisă, exactă cu privire la o sumă de bani sau alte foloase în scopul prevăzut de legiuitor (de a îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu, sat de a nu face un act ori a efectua un act contrat acestor îndatoriri).
„Primirea" unei sume de bani (sau a altor foloase) presupune o acțiune(comisiune), constând într-o activitate de luare în posesie, de preluare a sumei de bani în scopul prevăzut de legiuitor (de a îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu, sat de a nu face un act ori a efectua un act contrar acestor îndatoriri).
Activitatea de luare în posesie trebuie să fie voluntară și presupune o relativă simultaneitate, concomitentă cu acceptarea sumei de bani care o precede. Luarea în posesie a banilor este într-o legătură necesară cu acceptarea prealabilă a sumei de bani.
„Acceptarea promisiunii de bani presupune o acțiune (comisiune), constând în activitatea prin care să își fi exprimat expres sau tacit acordul cu privire la promisiunea de bani în schimbul serviciilor pe care acestea ar fi trebuit să le îndeplinească (de a îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu, sau de a nu face un act ori a efectua un act contrar acestor îndatoriri). Trebuie să fie o acceptare voluntară și spontană a promisiunii privind primirea sumei de bani fără a exista vreun dubiu sau confuzie.
Pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii să aibă ca obiect bani sau alte foloase. Prin expresia „alte foloase" utilizată în cuprinsul art. 289 alin. 1 Cp. se înțeleg orice fel de avantaje patrimoniale, dar și nepatrimoniale.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de luare de mită se realizează numai dacă acțiunea ori inacțiunea făptuitorului este săvârșită cu intenție directă și este calificată prin scopul urmărit și reglementat de art. 289 alin. 1 Cp.
În cauză, raportat la probatoriul analizat, tribunalul a apreciat că sunt satisfăcute condițiile de tipicitate ale infracțiunii ce face obiectul sesizării, atât în privința laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective.
În urma propriei evaluări a materialului probator administrat în cauză, tribunalul a apreciat că prezumția de nevinovăție a inculpatului a fost înfrântă, existând probe care să dovedească cu certitudine că acesta a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată.
În speță, modalitatea de comitere a infracțiunii de luare de mită presupune o formă atipică de realizare, iar probațiunea faptei de corupție nu s-a realizat prin procedura prinderii în flagrant și nici nu este însoțită de realizarea prealabilă ori concomitentă a unor înregistrări sau interceptări audio¬video, activitatea desfășurată de inculpat intrând în atenția organelor de poliție în urma declarațiilor unor persoane, date ulterior săvârșirii faptei, relevante în acest sens fiind declarațiile denunțătorului G.F. .
Evaluând declarațiile martorului denunțător tribunalul a avut în atenție jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Cornelis c. Olanda, 25 mai 2004 și, în același sens, cauza Labita c. Italia, 6 aprilie 2000; cauza Lorse c. Olanda, 27 ianuarie 2004; cauza Verhoek c. Olanda, 27 ianuarie 2004). Astfel, conform Jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului nu s-a contestat împrejurarea că utilizarea declarațiilor efectuate de martori în schimbul unei imunități sau al altor avantaje reprezintă un instrument important în lupta împotriva criminalității. Cu toate acestea, s-a apreciat că prin utilizarea acestui mijloc de probă se poate compromite echitatea procedurii împotriva acuzatului, de natură să ridice probleme delicate, atât timp cât, prin chiar natura lor, declarațiile în cauză se pretează la manipulări și pot fi efectuate exclusiv în scopul de a obține avantajele oferite în schimb sau drept răzbunare personală. În acest context este deosebit de importantă verificarea credibilității martorului. În plus, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a subliniat regula conform căreia declarația martorului căruia i s-a acordat imunitate nu poate constitui unica probă sau proba determinantă în susținerea condamnării acuzatului și trebuie apreciată cu toată prudența necesară (cauza X. c. Marea Britanie, 1976; cauza Charlene Webb c. Marea Britanie, 1997; cauza Baragiola c. Elveția, 1993).
În raport de aceste considerații, tribunalul a apreciat că declarațiile martorului-denunțător nu pot fi înlăturate, „de plano”, pe baza prezumției lipsei de obiectivitate, însă - pentru a aprecia asupra existenței faptei și a vinovăției inculpatului - trebuie coroborate cu alte probe suficient de credibile, probe care să provină din „surse" independente și exterioare persoanei denunțătorului.
Totodată, în opinia instanței de fond, trebuie avut în vedere că modul ocult de săvârșire a infracțiunilor de corupție, îndeosebi a celei de luare de mită, exclude prezența și a altor persoane decât cea a mituitului și mituitorului la locul realizării activității infracționale iar, despre realizarea 3
ei, mituitorul sau mituitul comunică unui cerc restrâns de persoane, nesimțind neapărat nevoia de a se confesa oricând și oricui.
Admițând că martorul denunțător a sesizat faptele ce corupție ce fac obiectul cauzei după o perioadă mai îndelungată de timp, respectiv la data de 08.03.2016, instanța de fond a reținut că nu trebuie ignorată valoarea probantă a probelor indirecte administrate în cauză, analiza sa nefiind limitată la a constata absența probelor directe care ar fi putut dovedi nemijlocit vinovăția inculpatului.
Examinând lucrările dosarului, tribunalul a apreciat că probele administrate, prin conținutul lor informativ, permit formularea unor deducții logice din care se poate stabili, fără echivoc, existența actelor materiale de luare de mită comise, precum și vinovăția inculpatului.
Acuzația penală adusă inculpatului L.F.N. a pornit de la denunțul formulat la data de 08.03.2016 de martorul G.F. , în sensul că inculpatul, în cursul anului 2012, ar fi pretins suma de 40.000 euro și în data de 08.06.2012 ar fi primit autoturismul marca BMW X6, de la F.G.M. , pentru a-și îndeplini atribuțiile care îi reveneau în legătură cu organizarea și atragerea sponsorilor pentru asigurarea bugetului evenimentului Romanian Music Awards din anul 2012, organizat la Craiova.
Expunând cadrul general al săvârșirii actelor materiale, tribunalul a reținut că Romanian Music Awards este un eveniment muzical anual în România, începând cu anul 2002, iar din anul 2008 a fost organizat de SC MC SRL, al cărei asociat (50%) și administrator este martorul denunțător G.F. . În perioada anilor 2009 - 2014, majoritatea edițiilor au fost organizate la Brașov (în anii 2011, 2013 și 2014) și la Craiova (în anii 2009, 2010 și 2012).
În cadrul evenimentului se desfășura un concert la care participau mai mulți artiști și la care publicul avea acces gratuit, astfel încât organizarea presupunea cheltuieli semnificative, care puteau fi acoperite prin atragerea unor sponsori sau identificarea unor persoane interesate să achiziționeze servicii de publicitate.
Totodată, o parte din obligațiile legate de asigurarea spațiului necesar sau asigurarea ordinii publice erau preluate în mod gratuit de către autoritățile administrativ teritoriale interesate de beneficiile de imagine asociate evenimentului și care reduceau astfel costurile organizatorului legate de plata chiriei sau a serviciilor de pază.
Conform adresei nr. 41016,42967/14.03.2018 transmisă de Primăria municipiului Craiova și atașată la dosarul de urmărire penală, în data de 06.06.2009, a fost organizat evenimentul Romanian Music Awards la Craiova, fiind încheiat contractul de asociere nr. 63915/22.05.2009 între Municipiul Craiova, prin Consiliul Local și SC NLM SRL, reprezentată de G.F. .
Conform prevederilor acordului, municipalitatea s-a angajat să contribuie la organizarea evenimentului cu suma de 769.700 lei, inclusiv TVA, sumă ce a fost achitată în data de 11.06.2009.
Conform relațiilor comunicate de Primăria municipiului Craiova, evenimentul Romanian Music Awards din anul 2009 a fost organizat de către angajații Serviciului Imagine, Relații Internaționale, Purtător de cuvânt, Redacție Ziar și de consilierul de imagine și comunicare al primarului Municipiului Craiova, inculpatul L.F.N. .
În contextul organizării evenimentului Romanian Music Awards din anul 2009 s-au cunoscut inculpatul L.F.N. și martorul denunțător G.F. , inculpatul ocupându-se de intermedierea legăturilor cu autoritățile locale și de obținerea avizelor necesare.
Potrivit declarațiilor inculpatului și ale martorului, între aceștia s-a legat o prietenie, concretizată prin participarea împreună la aniversări ori petreceri de revelion.
Referitor la rolul și calitatea inculpatului L.F.N. în cadrul Primăriei Mun. Craiova, este lămuritoare adresa nr.47473/18.03.2016 (fila 3, vol 3 dup) din care reiese că inculpatul a ocupat funcția de consilier personal în cadrul compartimentului ,,Cabinetul Primarului”, din aparatul de specialitate al primarului mun. Craiova, în perioada 23.06.2008 - 20.06.2012. Dispoziția de numire pe postul de consilier personal al Primarului a fost emisă în aceeași zi în care inculpatul a formulat o cerere prin care a solicitat ,,încadrarea sa în cadrul Primăriei mun. Craiova pe o funcție corespunzătoare pregătirii profesionale".
Raportat la dispozițiile art.175, al.1, lit.b, teza a II a Cp., dar și la înscrisurile atașate la dosarul cauzei, tribunalul a constatat că inculpatul L.F.N. avea calitatea de funcționar public la momentul săvârșirii actelor materiale de luare de mită supuse judecății, printre atribuțiile sale regăsindu-se și aceea de a facilita organizarea Romanian Music Awards din anii 2009, 2010 și 2012, la Craiova.
Aceeași adresă nr. 58409/31.03.2016 a Primăriei mun. Craiova, completată cu adresa nr. 60190/30.03.2016 emisă de Serviciul resurse umane, relevă că evenimentele muzicale Romanian Music Awards din anii 2010 și 2012 au fost organizate de angajații Serviciului de Imagine, Relații Internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt din cadrul Primăriei municipiului Craiova și de consilierul de imagine și comunicare al Primarului mun.Craiova L.F.N. , care, pentru perioada 23.06.2008 - 21.06.2012, a avut, printre atribuții, și coordonarea activității Serviciului de Imagine, Relații Internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt din cadrul Primăriei municipiului Craiova.
În ceea ce privește costurile evenimentelor muzicale Romanian Music Awards organizate în anii 2010 și 2012 la Craiova, din aceeași adresă (nr.58409/31.03.2016 a Primăriei mun. Craiova) a rezultat că nu au fost efectuate cheltuieli din bugetul local, costurile fiind suportate, în mod exclusiv, de organizator.
Ca modalitate de finanțare, martorul A.S. , primar al mun. Craiova în acea perioadă, a arătat că a participat, alături de inculpat, la mai multe întâlniri cu reprezentanții unor societăți comerciale din domeniul construcțiilor (cu cifră de afaceri mare) care erau în relații contractuale cu Primăria mun.Craiova, cărora le-a făcut propunerea de a sponsoriza organizatorul Romanian Music Awards, prin toate aceste demersuri urmărind concretizarea evenimentului și obținerea unui beneficiu de imagine pentru oraș.
Martorul A.S. a arătat, mai departe, că de obținerea sponsorizărilor s-au ocupat angajații Serviciului de Imagine, Relații Internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt din cadrul Primăriei municipiului Craiova și consilierul său, L.F.N. . (declarație din data de 14.01.2021, fila 177, vol.3 d.i.).
Au confirmat susținerea financiară a evenimentului Romanian Music Awards din anul 2010 martorii P.I. , reprezentant SC DACM și SC GCPC SRL, și G.M.E. , administrator al SC E SRL și SC ED SRL, organizatorul beneficiind, în perioada 2010 - 2011, de suma totală de 1.619.195 lei.
Cheltuielile financiare aferente evenimentului Romanian Music Awards din anul 2012 au fost acoperite din sponsorizări realizate de trei societăți, respectiv SCT București, SC M SRL și SC R SA, în valoare totală de 861.614 lei, precum și achitarea unor servicii de scenothnică în valoare de 50.000 euro.
Prin acordul nr. 96411 încheiat la data de 05.07.2010 între Primăria municipiului Craiova, reprezentată de către viceprimarul M.D. (pentru primar) și de către inculpatul L.F.N. , în calitate de consilier imagine și comunicare, și societatea SC NLM SRL, reprezentată de G.F. , s-a stabilit obligația organizatorului de a asigura toate taxele evenimentului și a nu implica financiar Primăria mun.Craiova, în ce privește costurile evenimentului.
De asemenea, la data de 04.05.2012 a fost încheiat acordul de parteneriat nr. 57321 între Primăria municipiului Craiova, reprezentată de primar și de șeful Serviciului Imagine, Relații Internaționale, Purtător de cuvânt, Redacție Ziar și societatea SC NLM SRL, administrată de G.F. , prin care organizatorul se obliga, printre altele, să nu implice financiar Primăria mun.Craiova, în ce privește costurile evenimentului.
Deși nu toți martorii audiați în calitate de reprezentanți ai societăților care au sponsorizat evenimentele muzicale au confirmat că inculpatul L.F.N. ar fi intermediat demersurile pentru concretizarea voinței sponsorilor, discuțiile fiind purtate direct cu G.F. , din declarația martorului C.I.L. , necontestată de inculpat, instanța reține implicarea directă a inculpatului în identificarea sponsorilor. În acest sens, martorul C.I.L. a arătat că a fost sunat de inculpat, care i-a solicitat în mod direct să sponsorizeze evenimentul Romanian Music Awards din 2012 cu suma de 150.000 euro, în final martorul acceptând să avanseze suma de 120.000 euro. În aceeași notă este și declarația martorului P.M. , iarăși necontestată de inculpat, care a arătat că inculpatul a fost cel care l-a contactat, i-a comunicat despre intenția administrației de organizare a unui eveniment muzical în Craiova, în anul 2012, solicitându-i să contribuie și firma R SA cu o sumă de bani, mai exact cu suma de 100.000 euro. Martorul P.M. a arătat că a fost sunat insistent de inculpat, pe parcursul mai multor zile, pentru a majora suma de 25.000 euro, cu care martorul acceptase să contribuie inițial, convenind ca pentru alți 50.000 euro, să fie încheiat un contract de închiriere schelă cu SC PG SRL. În realitate, prin contractul încheiat, SC R SA a achitat costurile pentru serviciile de scenotehnică asigurate de SC PG SA, la indicația organizatorului. Atât martorul P.M. , cât și martorul S.C.V. , reprezentant al SC PG SA, au arătat că nu au existat întâlniri față în față, contractul fiind încheiat la distanță, inculpatul fiind persoana care a intermediat transmiterea contractului de la SC R SA către martorul G.F. , care apoi l-a transmis către SC PG SA. O altă persoană care l-a indicat pe inculpat ca inițiator al discuțiilor despre necesitatea finanțării evenimentului muzical din anul 2012 a fost martora G.L. , aceasta relatând că a fost sunată de inculpatul L.F.N. și invitată la sediul Primăriei mun.Craiova, într-o sală de ședință în care, alături de reprezentanții mai multor firme de construcții se aflau primarul, martorul S.A. și inculpatul. Chiar inculpatul, cu ocazia confruntării cu martorul G.F. , a recunoscut că pentru evenimentul din 2012, primarul de la acea vreme le-a solicitat angajaților din cadrul compartimentului Imagine, dar și inculpatului, să se gândească la potențiali sponsori, după identificarea firmelor SCT București, M SA și R SA, spunându-le să ia legătura cu reprezentanții lor, să-i invite la sediul primăriei pentru a discuta despre necesitatea sponsorizării evenimentului muzical.
Din probatoriul analizat anterior instanța a apreciat că inculpatul, în virtutea calității de consilier personal al primarului, a făcut demersuri pentru identificarea și convingerea reprezentanților unor societăți comerciale în vederea finanțării evenimentelor muzicale Romanian Music Awards, organizate la Craiova, în anii 2010 și 2012. Într-adevăr, în unele cazuri, implicarea inculpatului a fost mai redusă (în ceea ce privește SC DACM și SC GCPC SRL, SC E SRL și SC ED SRL), însă față de alte societăți, eforturile inculpatului au fost esențiale în obținerea finanțării necesare (SC M SRL și SC R SA).
În contextul modalității de organizare și finanțare reținute de instanță în baza probatoriului analizat, s-a reținut că inculpatul a purtat discuții cu martorul G.F. , cu câteva luni anterior organizării Romanian Music Awards, în anul 2010, respectiv în anul 2012, la Craiova, convenind să primească un ,,comision” pentru eforturile depuse pentru asigurarea finanțării necesare organizatorului. A arătat martorul G.F. că, pentru a evita suspiciunea caracterului ilicit al banilor, s-a înțeles cu inculpatul să îi vireze pe parcursul anului 2011, la datele indicate de inculpat, o sumă care ar fi reprezentat 15% din costurile totale ale spectacolului, în justificare fiind menționate contracte fictive, menite să confere caracter legal transferurilor financiare.
Referitor la plățile primite de inculpatul L.F.N. , de la Fundația pentru Bunăstare, deținută de martorul G.F. , în datele de 29.06.2011 - 42.000 lei (OPH1106291610300015) cu explicația „cf ctr /30/05/2011”; 05.12.2011 - 27.000 lei (OPH1112051228260000) cu explicația „transfer conform contract”, respectiv de la SC NLM SRL, (administrată de același martor), în data de 30.09.2011 - 85.880 lei (BRD Office - OMV1) cu explicația „plata conform contract servicii multix”; și în data de 13.10.2011 - 60.000 lei (OPH1110131617420005) cu explicația „plata cf contract”, tribunalul a precizat că nu poate primi apărările inculpatului, în sensul că acestea au reprezentat contravaloarea serviciilor prestate de inculpat pentru organizarea evenimentului Romanian Music Awards, în anul 2011, la Brașov. Sumele virate de martor au reprezentat, în fapt, ,,comisionul” asupra căruia se înțelesese cu inculpatul la începutul anului 2010.
În susținerea acestei concluzii, tribunalul a avut în vedere declarațiile martorului I.C.A. , care a arătat că pentru evenimentul Romanian Music Awards, în anul 2011, la Brașov, în ceea ce privește grafica și conceptul, a lucrat singur la crearea lor, timp de o lună, fiind plătit cu aproximativ 1000 euro, discuțiile despre acest proces fiind purtate doar cu martorul G.F. . Martorul a mai declarat că tematica aprobată pentru acest eveniment a avut în vedere o telecabină, având la bază ideea de ,,turism combinat cu distracție”. Fiind întrebat despre inculpatul L.F.N. , martorul a arătat că nu îl cunoaște, excluzând orice colaborare cu acesta, subliniind că nu avea nevoie de ajutor pentru executarea serviciilor prestate întrucât lucra pe proiecte pe care le realizase în anii anteriori, pe care le particulariza de la an la altul. ,,Doar eu m¬am ocupat de concept și grafică, fără ajutor din exterior” a precizat martorul. Mai departe, referitor la activitățile de promovare a evenimentului, martorul a arătat că publicitatea outdoor nu putea fi făcută întrucât nu era timpul disponibil pentru parcurgerea procedurilor de închiriere de spații publicitare, evenimentul fiind organizat din scurt, iar promovarea la televizor, radio și la fața locului a fost realizată de firma MH.
Pentru concertul de la Brașov, din data de 16.09.2011, martorul G.F. a arătat, de asemenea, că inculpatul nu a avut nicio implicare în organizare, conceptul a fost reprezentat de un teleferic și a fost realizat de un tânăr cu care colabora încă din anul 2006. Martorul a recunoscut că în discuțiile telefonice avute cu inculpatul îi comunica detalii despre organizarea concertului, însă făcea acest lucru în virtutea relațiilor de prietenie cu acesta. A confirmat că inculpatul L.F.N. a fost prezent la Romanian Music Awards, organizat la Brașov, însă doar urmare a invitației lansate de martor.
Totodată, la considerarea caracterului fictiv al prestației inculpatului, tribunalul a avut în vedere disproporția sumei încasate de acesta - 214.880 lei, pe parcursul anului 2011, în condițiile în care martorul I.C.A. a fost remunerat cu o sumă de cel puțin 40 de ori mai mică, lipsa de experiență a inculpatului în serviciile care trebuiau prestate, necunoașterea conceptului folosit în acel an de organizatori (precizat fără dificultate de martorul denunțător G.F. și martorul I.C.A. - ideea unui teleferic ori a unei telecabine, care să îmbine ideea de distracție la munte), plata unei sume de bani consistente, 42.000 lei - în data de 29.06.2011, cu câteva luni anterior evenimentului Romanian Music Awards din 16.09.2011, când încă nu se desfășurau activități de mediatizare ori de stabilire a conceptului, toate acestea în condițiile în care martorul I.C.A. a declarat că pentru evenimentul din anul 2011 ,,era o situație ușor atipică, în sensul că, despre organizarea evenimentului și sponsorii din anul respectiv se primeau informații cu aproximativ 1 luna -1 lună jumătate înainte, ceea ce înseamnă că era o muncă foarte multă într-un timp foarte scurt ceea ce nu putea fi realizat de către o firmă sau persoane din exterior care nu aveau experiență în organizarea unui astfel de eveniment”.
Mai mult, s-a arătat că este de neînțeles de ce toate sumele de buni, care, cumulat, totalizează suma de 214.880 lei, au fost virate, în contul personal al inculpatului, iar nu în contul SC E SRL, societate pentru care inculpatul susține că ar fi prestat servicii privind organizarea evenimentului muzical de la Brașov, din anul 2011.
Particularizând, caracterul necuvenit al plății rezultă și din contractul depus la bancă de către Fundația pentru Bunăstare pentru justificarea transferului bancar, conform căruia inculpatul ar fi realizat conceptul artistic și promovat un eveniment organizat în Craiova cu ocazia zilei de 01.03.2011, eveniment în care martorul denunțător a arătat că nu a avut nicio implicare.
Referitor la evenimentul Romanian Music Awards, organizat la Craiova în anul 2012, din probatoriul administrat tribunalul a reținut și de această dată dovedită dincolo de orice dubiu pretinderea de către inculpat de la martorul G.F. , la începutul anului 2012, a sumei de 40.000 de euro și primirea în data de 08.06.2012, mai exact în seara în care s-a desfășurat evenimentul Romanian Music Awards, a autoturismului marca BMW X6, serie șasiu (...), de la martorul G.F. , cu titlu de ,,comision” pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu organizarea și atragerea sponsorilor pentru asigurarea bugetului evenimentului Romanian Music Awards din anul 2012.
Cu privire la titlul sub care a intrat în posesia acestui bun, inculpatul a argumentat că autoturismul a reprezentat echivalentul serviciilor de cazare și publicitate pe care societatea SC E SRL le-a făcut pe parcursul evenimentului din 2012, plătindu-i martorului o diferență de 7000 de euro, în contextul în care valoarea autoturismului fusese stabilită de părți la suma de 47.000 euro.
Tribunalul a înlăturat apărările inculpatului, în condițiile în care pentru sumele achitate de SC E SRL (aproximativ 15.000 euro) pentru servicii de cazare și de publicitate pe parcursul evenimentului Romanian Music Awards 2012, societatea E SRL a beneficiat de servicii de publicitate, în baza unui contract încheiat cu SC NLM SRL.
Conform acestui contract (nr. 133/31.05.2012), beneficiarul era obligat să insereze pe toate materialele promoționale „Eveniment promoted by E ” iar această clauză a fost îndeplinită. Astfel, societății E i-a fost asigurată publicitate în cadrul evenimentului, iar contraprestația acesteia a fost de a achita cazarea invitaților și tipărirea pliantelor și a flyerelor. Nu a existat o clauză prin care să fie stabilite obligații de natură patrimonială în sarcina SC NLM SRL, prin urmare justificarea inculpatului nu poate fi primită.
De altfel, s-a precizat că o eventuală datorie între cele două societăți comerciale nu ar putea fi invocată drept temei pentru folosul personal primit de inculpat de la martorul denunțător. Mai mult decât atât, după câteva luni, la data de 22.11.2012, în contractul de vânzare - cumpărare a autoturismului marca BMW X6 a fost menționat la cumpărător tot inculpatul L.F.N. , iar nu societatea E SRL. Contractul de comodat încheiat între inculpat și E SRL nu face decât să confirme calitatea de proprietar a inculpatului asupra autoturismului marca BMW X6 primit de acesta, direct și personal, de la martorul G.F. .
Raportat la veniturile modice realizate de inculpat, în perioada 2010 - 2012, respectiv 9.356 lei, în anul 2008, 18.901 lei, în anul 2009, 14.112 lei, în anul 2010, 11.775 lei, în anul 2011, și 5.805 lei, în anul 2012, tribunalul a constatat că acesta nu dispunea de resurse financiare pentru achiziționarea unui autoturism în valoare de 47.000 lei.
Concluzionând, tribunalul a reținut ca fiind dovedite actele materiale de pretindere în anul 2010 și primire de către inculpatul L.F.N. a sumei totale de 214.880 lei, în anul 2011, respectiv de pretindere a sumei de 40.000 euro, la începutul anului 2012 și de primire a unui autoturism marca BMW X6 la data de 08.06.2012, de la martorul G.F. pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu organizarea și atragerea sponsorilor pentru asigurarea bugetului evenimentului Romanian Music Awards, organizat la Craiova, în anii 2010 și 2012.
Prin urmare, solicitarea inculpatului de achitare întrucât actele materiale de pretindere și primire de bani/bunuri de la martorul G.F. nu au existat nu a fost primită, probele relevate de actele și lucrările dosarului confirmând înțelegerile ivite între inculpat și martorul G.F. , acțiunile comise de inculpat neavând altă logică decât aceea a atingerii scopului specific infracțional.
A fost, de asemenea, respinsă și cererea de achitare ca urmare a lipsei întrunirii elementelor de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită, sub aspectul laturii obiective, în cauză fiind dovedit caracterul necuvenit al sumei de bani în cuantum de 214.880 lei, respectiv al autoturismului marca BMW X, pe care inculpatul le-a pretins și primit.
Ca moment al epuizării activității infracționale, tribunalul a reținut data de 08.06.2012, în care inculpatul a primit de la martorul denunțător autoturismul marca BMW X 6, serie șasiu (...), de la această dată începând să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale, de 8 ani, conform art.154, al.1, lit.c Cp.
Constatând că actele materiale de luare de mită au fost săvârșite de inculpatul L.F.N. , fiind întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art.289, al.1 Cp. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, atât sub aspectul laturii subiective, cât și al celei subiective, față de data epuizării infracțiunii, tribunalul a analizat incidența prescripției răspunderii penale. Raportat la Deciziile Curții Constituționale a României nr. 297/2018 și nr. 358/2022 și la Decizia nr.67/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a concluzionat că dispozițiile art. 155 al. 1 Cp. în forma în vigoare ulterior Deciziei nr. 297/2018 (a cărei natură a fost stabilită prin Decizia nr. 358/2022) constituie lege penală mai favorabilă, ca efect al inexistenței unui caz de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale cu consecința incidenței exclusiv a termenelor generale de prescripție prevăzute de art. 154 Cp.
În prezenta cauză, s-a constatat că presupusa activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare s-a desfășurat în formă continuată, în perioada 2010 - 08.06.2012, iar termenul general de prescripție a început să curgă de la data săvârșirii ultimei acțiuni conform art. 154 alin. 2 Cp.
Pe cale de consecință, tribunalul a reținut că de la data săvârșirii faptei reținute în sarcina inculpatului, respectiv 08.06.2012 (data epuizării infracțiunii continuate) a curs termenul general de 8 ani al prescripției răspunderii penale prev. de art. 154 alin.1 lit. c Cp., care s-a împlinit cel mai târziu la data de 07.06.2020, perioadă în care nu a existat niciun caz de întrerupere a prescripției generale pentru a opera prescripția specială, fiind golite de conținut prevederile art. 155 Cp. deoarece legiuitorul nu a intervenit conf. art. 147 al. 1 din Constituție în termenul legal de 45 de zile pentru a pune în acord cu legislația penală dispozițiile obligatorii ale instanței de contencios constituțional.
Raportat la cele ce preced, tribunalul a constatat împlinirea termenului prescripției generale a răspunderii penale și inexistența oricărui act de întrerupere a cursului acesteia, până la împlinirea acelui termen (la data de 07.06.2020).
În consecință, în temeiul prevederilor art. 396 al. 1, 6 raportat la art. 16 al. 1 lit. f) teza a II-a, ambele din Cod de procedură penală, art. 154 alin. 1 lit. c Cp. și art. 5 Cp., cu referire la art. 155 alin. 1 Cp. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României, a încetat procesului penal cu privire la inculpatul L.F.N. , cu privire la infracțiunea de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 și art. 35 Cp. (două acte materiale), ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.
Tribunalul a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 112 alin. (1) lit. e) rap. la art. 289 alin. (3) Cp., care prevăd obligativitatea confiscării speciale a banilor, valorilor sau oricăror altor bunuri primite.
Raportat la aceste texte de lege, constatând că inculpatul a comis o faptă prevăzută de legea penală, pentru înlăturarea stării de pericol create pentru valorile sociale protejate, s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii de siguranță a confiscării speciale a autoturismului marca BMW X6, an fabricație 2009, serie șasiu (...), respectiv a sumei de 214.880 lei, depusă de inculpat în contul nr. RO04 (...) la Raiffeisen Bank S.A. - Agenția Oltenia.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c C.p.p., raportat la art. 249 C.p.p., la art. 254 Cod procedură penală, în vederea garantării executării măsurii de siguranță a confiscării speciale, au fost menținute măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului L.F.N. , prin ordonanța din data de 04.01.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție, în ceea ce privește autoturismul marca BMW X6, an fabricație 2009, serie șasiu (...), respectiv prin încheierea pronunțată la data de 28.04.2023, în dosarul nr.3297/63/2018/a7, în ceea ce privește suma de 214.880 lei depusă de inculpat în contul nr. RO04 (...)la Raiffeisen Bank S.A. - Agenția Oltenia.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova și inculpatul L.F.N. .
În motivarea apelului formulat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova cu ocazia dezbaterilor a solicitat respingerea apelului formulat, ca nefondat, apreciind că soluția dispusă de instanța de fond este legală prin raportare la dispozițiile deciziei RIL nr. 16 din 16 septembrie 2024 cu privire la efectul întreruptiv al prescripției răspunderii penale a actelor de procedură emise anterior datei de 25 iunie 2018.
În motivarea apelului formulat inculpatul L.F.N. a criticat sentința atacată sub aspectul legalității și temeiniciei, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii și să se dispună achitarea sa în temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. a) C.p.p. pentru fapta pretins săvârșită în legătură cu organizarea-evenimentului ROMANIAN MUSIC AWARDS - 2010 la Craiova, respectiv în temeiul disp. art. 16 alin. 1 litera a) și b) teza I C.p.p., pentru fapta pretins săvârșită în legătură cu organizarea evenimentului ROMANIAN MUSIC AWARDS - 2012 la Craiova.
În dezvoltarea motivelor de apel a susținut că soluția de condamnare pentru infracțiunea de luare de mită este nelegală, nefiind întrunite condițiile de tipicitate obiectivă ale acestei infracțiuni.
Astfel, referitor la atribuțiile de serviciu și calitatea inculpatului de funcționar public a inculpatului, a susținut că tribunalul nu a făcut nicio analiză a Adeverinței nr. 15158/30.01.2019 emisă de primarul municipiului Craiova, care a fost depusă la dosar si care confirmă faptul că in perioada 23.06.2008-21.06.2012 acesta a ocupat funcția de consilier personal in cadrul compartimentului „Cabinetul Primarului", din aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Craiova, că atribuțiile au fost stabilite prin actul de numire in funcție, respectiv prin Dispozitia nr. 4/23.06.2008 emisă de primarul municipiului Craiova si nu au mai fost modificate, și că, prin Dispozitia nr. 4040/19.06.2012, emisă de primarul municipiului Craiova, s-a aprobat încetarea calității de consilier personal al primarului municipiului Craiova.
Contrar celor reținute prin sentința apelată, a arătat că printre atributiile inculpatului stabilite prin Dispozitia nr. 4/23.06.2008 nu se regăsește si aceea de a facilita atragerea de sponsori, această atribuție revenind șefului Serviciului Imagine. În cazul inculpatului, dispoziția de numire dovedește fără echivoc lipsa atribuțiilor privind atragerea de sponsorizări și lipsa atribuțiilor de coordonare, aspecte eronat puse de instanța de fond în sarcina sa.
Totodată, a arătat că în mod greșit a reținut instanța de fond că inculpatul coordona Serviciul Imagine, aceasta în condițiile în care organigramele oficiale ale instituției depuse la dosar pentru perioada 2008-2012 demonstrează că acest serviciu nu s-a aflat niciodată în subordinea sau coordonarea sa. Acest aspect a fost confirmat și prin declarațiile din instanță ale martorului A.S. , primar. Acest aspect este esențial, întrucât atribuțiile de coordonare a Serviciului Imagine și legătură cu sponsorii reveneau exclusiv șefului serviciului.
Nu există la dosar înscrisuri din care să rezulte care au fost atribuțiile de serviciu ale inculpatului in perioada suspendării mandatului primarului al cărui consilier personal a fost. Invocând dispozițiile art.66 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, apelantul a solicită să se constate ca la momentul pretinsei săvârșiri a faptelor inculpatul nu l-ar fi putut reprezenta pe primar, al cărui consilier personal era, acesta fiind suspendat din funcție, și deci, în perioada 10 martie 2010 - 25 iulie 2011 nu a avut calitatea de functionar public în sensul legii penale.
De asemenea, nu a coordonat vreodată activitatea Serviciului Imagine iar printre atributiile de serviciu nu s-a numărat si aceea de a facilita obținerea de sponsorizări.
Cu privire la primul act material arată că prin hotărârea pronunțată de Tribunalul Dolj s-a reținut că inculpatul a avut o contribuție nu atât de importantă în atragerea sponsorilor pentru evenimentul din 2010 organizat la Craiova. Din probatoriul administrat în prezenta cauză și chiar din declarația martorului audiat astăzi, rezultă că martorul a venit cu sponsorizările pentru evenimentul din 2010. Precizează că au fost sponsorizări de la 5 firme, două dintre ele administrate de dl. P.I. și 3 administrate de dl. G.M., persoane care au declarat că nu-l cunosc pe inculpat.
Prima instanță nu a arătat care au fost împrejurările in care au avut loc aceste pretinse înțelegeri, data, locul si probele din care rezultă acest fapt, afirmațiile din cuprinsul hotărârii nefiind susținute de vreun mijloc de probă.
Evenimentul RMA 2011 a fost organizat la Brașov, astfel că nu se poate retine in vreun fel că pentru organizarea acestuia inculpatul a exercitat vreo atribuție de serviciu.
Atragerea sponsorilor pentru asigurarea bugetului RMA 2011 a fost o activitate desfășurată exclusiv de F.G.N. Mario, nicidecum de inculpat, așa cum au arătat martorii G.M. si P.I..
Astfel, martorii P.I. (declarația din 07.06.2023) și G.M. (declarația din 26.04.2023), participanți direcți la organizarea evenimentului din 2010, au declarat fără echivoc că sponsorizările au fost solicitate de primarul Craiovei, că toate contractele de sponsorizare și plățile aferente au fost negociate și încheiate direct între ei și G.F., fără implicarea inculpatului L.F.N. . Declarațiile acestora, coroborate cu fișa postului, exclud orice faptă penală în sarcina inculpatului.
Față de aceste considerente, solicită să se dispună achitarea inculpatului in temeiul disp. art. 16 alin. I lit a) Cod procedură penală, deoarece fapta nu există.
Cu privire la cel de-al doilea act material arată că a existat un contract de vânzare cumpărare încheiat între inculpat și martorul denunțător F.G.M., care era interesat să vândă BMW-ul pe care îl deținea, întrucât în acel an achiziționase 3 Porche-uri, aspect relatat chiar de acesta, care a precizat că inițiativa de a da autoturismul i-a aparținut.
Să se aibă în vedere declarația martorei I.B., fosta parteneră a denunțătorului, care în fața instanței de fond a arătat că F.G.N. Mario a adus bani acasă după ce a lăsat mașina la Craiova, după evenimentul RMA din 2012, precum și declarația martorei C.C., din înscrisuri rezultând că inculpatul și firma E au achitat toate cheltuielile legate de organizarea evenimentului din 2012 de la Craiova.
In aceste condiții, în opinia apărării, elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este judecat inculpatul L.F.N. nu sunt întrunite, ceea ce face incident cazul de achitare prev.de art.16 alin.1 lit.b) teza I Cod procedură penală.
Verificând sentința penală apelată, prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform disp. art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova este nefondat și urmează a-l respinge ca atare, în timp ce apelul declarat de inculpatul L.F.N. este fondat, pentru următoarele considerente:
Soluționând acțiunea penală exercitată împotriva inculpatului, prima instanță a concluzionat că aceasta a săvârșit infracțiunea de luare de mită în formă continuată (două acte materiale) constând în aceea că în două rânduri a pretins și primit de la martorul G.F. sume de bani și un autoturism pentru îndeplinirea atribuțiilor care îi reveneau în legătură cu organizarea și atragerea sponsorilor pentru asigurarea bugetului evenimentului Romanian Music Awards, organizat la Craiova, astfel : în anul 2010 ar fi pretins sume cu titlu de comision de la denunțător, primind în acest sens în anul 2011 suma totală de 214.880 lei, iar la începutul anului 2012 a pretins suma de 40.000 euro, la data de 08.06.2012 primind în contul acesteia un autoturism marca BMW X6.
Realizând propriul examen asupra probelor administrate în ambele faze ale procesului penal, Curtea, în acord cu criticile formulate în apel, constată că în speță nu sunt întrunite condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de luare de mită ce fac obiectul acuzației aduse inculpatului L.F.N. .
Astfel, conform art. 289 alin. 1 Cod penal, elementul material al infracțiunii de luare de luare de mită constă în pretinderea sau primirea de bani sau foloase necuvenite ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, pentru sine sau pentru altul.
Cu toate acestea, săvârșirea infracțiunii în varianta pretinderii sau primirii (reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare) nu presupune doar solicitarea sau luarea în posesie de către funcționarul public de bani sau alte foloase necuvenite, pentru realizarea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii analizate fiind necesar ca elementul material (pretinderea sau primirea) să se facă în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act care intră în atribuțiile sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor de serviciu.
În acest sens, Curtea reține că infracțiunea de luare de mită, în varianta tip, are un subiect activ circumstanțiat, în persoana funcționarului public. Această calitate (circumstanțiere) reprezintă o condiție necesară (denumită și condiție prealabilă în doctrină) cu privire la existența subiectului activ al infracțiunii.
Calitatea subiectului activ se află, însă, într-o legătură de interdependență cu o condiție esențială pentru existența obiectivă a infracțiunii. Această condiție este ca fapta să se realizeze în legătură cu atribuțiile de serviciu concrete ale funcționarului public, sau în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii, întârzierii în îndeplinire sau în scopul de a face un act contrar îndatoririlor de serviciu. Altfel spus, „calitatea abstractă” de funcționar, care este avută în vedere din perspectiva realizării circumstanțierii subiectului activ, este convertită într-o „calitate concretă” ce conține atribuții de serviciu clar stabilite, din perspectiva îndeplinirii cerinței esențiale a elementului material al laturii obiective.
În acest sens, în unanimitate, doctrina și jurisprudența, atât sub incidența vechiului Cod penal, cât și sub incidența noului Cod, au apreciat că, pentru existența infracțiunii, este necesar ca fapta să se raporteze la atribuțiile de serviciu concrete ale subiectului activ. Dimpotrivă, infracțiunea de luare de mită nu subzistă, în cazul în care nu există nicio legătură între pretinderea, primirea (etc.) de bani sau alte foloase și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale subiectului activ. (V. Dongoroz și colab. Explicații teoretice ale Codului penal român, Vol. IV, ed. 2, Ed. Academiei Române, Ed. All Beck, 2003, p. 116; G. Bodoroncea, în G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F.M. Vasile, Codul penal. Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. Beck, 2016, p. 888 (cu trimitere la jurisprudență); I. Gârbuleț, Infracțiuni de corupție, Ed. Universul Juridic, 2010, p. 39 (cu trimitere la jurisprudență).
Condiția atașată laturii obiective a infracțiunii, respectiv ca fapta să se raporteze la atribuțiile de serviciu ale subiectului activ, este, așadar, obligatorie. Practica și doctrina au admis că această condiție este realizată și „în situația în care îndeplinirea actului cade în atribuțiile altui funcționar, dar făptuitorul, prin modul în care își realizează propriile sarcini de serviciu, poate influența îndeplinirea actului de către funcționarul competent.” (G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F.M. Vasile, Codul penal. Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. Beck, 2016 p. 889, - I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 3334/2004). Chiar și în aceste cazuri regula conform căreia fapta trebuie să se raporteze la atribuțiile de serviciu ale subiectului activ nu comportă nicio excepție, evaluarea condiției referitoare la elementul activ al infracțiunii realizându- se prin raportare tot la „propriile sarcini de serviciu” ale subiectului activ.
În același sens, a concluzionat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Decizia nr. 2/2017 în care deși soluția pronunțată vizează aplicabilitatea disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (forma în vigoare anterior anului 2014), considerentele prin care se statuează asupra cerinței elementului material al infracțiunii de luare de mită prev. de art. 289 din Codul penal în vigoare își mențin valabilitatea prin prisma raționamentului logico juridic pe care îl încorporează. În decizia amintită, instanța supremă a reținut că „în ceea ce privește actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire, întârziere, se pretinde, se primește, se acceptă sau nu se resping bani sau alte foloase necuvenite - ca și condiție esențială pentru existența infracțiunii - trebuie să facă parte din sfera atribuțiilor de serviciu ale funcționarului, adică să fie un act privitor la îndatoririle de serviciu ale acestuia sau un act contrar acestor îndatoriri.
Sintetizând aceste considerații teoretice, Curtea reține că în cazul infracțiunii de luare de mită atribuțiile de serviciu concrete ale subiectului activ reprezintă o condiție a laturii obiective a infracțiunii, în sensul că fapta trebuie să se raporteze la aceste atribuții concrete. Lipsa de legătură între pretinderea, primirea (etc.) de bani sau alte foloase și îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale subiectului activ duce la inexistența infracțiunii.
Având în vedere modul de formulare a acuzațiilor aduse inculpatului, Curtea urmează să-și limiteze analiza strict variantei normative ce presupune „îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu”, întrucât prin rechizitoriu s-a reținut că acesta ar fi pretins și ulterior primit sumele de bani și autoturismul pentru a-și îndeplini „atribuțiile de serviciu” ce îi reveneau în legătură cu organizarea a două evenimente culturale. Atât în rechizitoriu cât și în hotărârea primei instanțe s-a reținut că atribuțiile concrete de serviciu ale inculpatului în legătură cu cele două evenimente ar fi constat în „organizarea” acestora, respectiv în „atragerea de sponsori”.
Prin act privitor la îndatoririle de serviciu se înțelege orice activitate care trebuie efectuată de funcționar în conformitate cu îndatoririle, atribuțiile, competențele de serviciu ale acestuia. Este un act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului, cel care se înscrie în limitele competenței sale, cel care cade în sarcina acestuia în conformitate cu normele care reglementează serviciul respectiv ori este inerent naturii lui.
Prin urmare, Curtea reține că se impune determinarea cu exactitate a atribuțiilor pe care inculpatul le-a avut în cadrul Primăriei Municipiului Craiova în perioada în care s-ar fi comis infracțiunea și totodată, a atribuțiilor legale ce îi reveneau în derularea celor două contracte/acorduri încheiate între Primăria Municipiului Craiova și S.C. NLM S.R.L. la 05.07.2010 respectiv 04.05.2012.
Pentru a stabili calitatea de funcționar public în sensul art. 175 din Codul penal, atât procurorul, cât și instanța de fond au avut în vedere Dispoziția nr 4/23.06.2008 a Primarului Municipiului Craiova comunicată cu adresa nr.47473/18.03.2016 (fila 3, Vol. III dup) din care reiese că inculpatul a ocupat funcția de consilier personal în cadrul compartimentului ,,Cabinetul Primarului”, făcând parte din aparatul de specialitate al primarului mun. Craiova, în perioada 23.06.2008 - 20.06.2012.
Atribuțiile de serviciu ale inculpatului, conform art. 66 din Legea nr. 215/2001 (în vigoare la acel moment) se stabileau exclusiv de primar, prin actul administrativ de numire. Conform dispoziției nr. 4/23.06.2008 emisă de Primăria Mun. Craiova (filele 6 - 7 vol III DUP), odată cu numirea în funcția de consilier personal al primarului, inculpatului i-au conferite următoarele atribuții:
- exercită, la dispoziția primarului atribuții privind activitatea compartimentului imagine, relații internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt din Primăria Mun. Craiova;
- exercită atribuțiile ofițerului de presă și colaborează cu mass media la nivel local și național;
- acordă asistență de specialitate primarului în relația cu cetățenii și mass media;
- analizează solicitările venite din partea comunității, a cetățenilor și a societății civile cu privire la raportul primarului pentru domeniul repartizat;
- coordonează și urmărește realizarea ziarului Curierul primăriei;
- redactează articole pentru Curierul primăriei și pentru pagina de internet a primăriei;
- gestionează relațiile cu mass media, monitorizează modul de preentare a activității primăriei de către presa scrisă și audiovizuală, prezintă analize și sinteze gen revista presei conducerii primăriei;
- pregătește și asigură prezentarea în presa centrală a informațiilor privitoare la cele mai importante evenimente din viața și activitatea autorității publice;
- furnizează către mass media orice informație de interes public care privește activitatea autotrității publice pe care o reprezintă;
- exercită orice alte atribuții dispuse de primarul Municipiului Craiova pentru domeniul de activitate repartizat.
La dosarul cauzei nu există nicio altă dispoziție care să modifice sau extindă aceste atribuții până la momentul eliberării din funcție a inculpatului, prin urmare, concluzia Parchetului și a primei instanței în sensul că inculpatul ar fi avut atribuții privind organizarea celor două evenimente culturale analizate și atragerea de sponsori pentru acestea nu au suport probator.
Prima instanță a indicat în susținerea concluziei sale adresa nr. 58409/31.03.2016 a Primăriei Mun. Craiova, coroborată cu punctul de vedere exprimat de Serviciul Resurse Umane din cadrul aceleiași instituții (adresa 60190/2016) aflate la filele 15 și respectiv 46 vol. III DUP, reținând în baza acestora că evenimentele culturale analizate ar fi fost organizate de angajații serviciului Imagine, Relații Internaționale, Purtător de Cuvânt, Redacție ziar și de consilierul de imagine și comunicare al primarului Mun. Craiova - inculpatul L.F.N. .
Curtea, în urma propriei verificări a conținutului acestor înscrisuri constată că în realitate, concluziile din adresa Primăriei cu privire la compartimentele sau persoanele din cadrul instituției implicate în organizarea celor două evenimente nu au corespondent în înscrisurile pe care se bazează.
Nu există nici un înscris care să confirme că inculpatul ar fi coordonat serviciul Imagine, relații internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt, așa cum se susține, astfel de atribuții neputând fi atribuite printr-o dispoziție pur verbală a primarului, sau exercitate în temeiul unor cutume sau înțelegeri ad hoc între angajații primăriei. Concluzia primei instanțe, bazată pe adresa nr. 58409/31.03.2016 este în mod vădit greșită, tributară unor afirmații inserate în rechizitoriu, nesusținute de documente oficiale și neconfirmate nici măcar prin declarațiile unor martori care au îndeplinit funcții de responsabilitate în cadrul primăriei la acel moment.
Dimpotrivă, conform înscrisurilor atașate adresei sus menționate, funcția de Șef serviciu Imagine, relații internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt nu a fost îndeplinită de inculpat în perioada analizată ci de martora R.O., la rubrica „sferă relaționară” din fișa postului acesteia fiind menționată o singură relație ierarhică de subordonare - exclusiv față de primarul Municipiului Craiova și nu față de consilierii personali ai acestuia (aspect confirmat de altfel și de organigrama funcțiilor depusă la dosar în repetate rânduri de apelantul inculpat).
Primarul de la acel moment, martorul A.S., fiind chestionat în mod repetat despre atribuțiile inculpatului în primărie, precizează că acesta se ocupa de comunicare cu presa locală, că l-a rugat să facă o analiză cu privire la modalitatea de organizare a evenimentelor RMA Craiova făcând referire în cadrul declarațiilor date în faza urmăririi penale la însărcinari informale date inculpatului verbal, neconcretizate în documente susceptibile să le convertească în atribuții de serviciu efective. Relatări similare referitoare la rolurile și atribuțiile inculpatului în cadrul primăriei sunt făcute de același martor în mod repetat pe parcursul procesului (declarațiile de la 23.04.2018 - filele 178-180 Vol I DUP, 14.01.2021 - vol. III dosar fond, 08.06.2022 Vol IV dosar fond) precizând că inculpatul eventual „ajuta angajații din cadrul serviciului Imagine, dar nu avea dreptul de a semna contractele, ci doar de a ajuta funcționarii, la solicitarea sa”.
Edificator cu privire la modul în care primarul la acel moment se raporta la atribuțiile inculpatului în cadrul primăriei este declarația dată de acesta la 08.06.2022 în care, referindu-se la inculpat arată că „mă reprezenta peste tot, în sensul că avea un rol mai mult de decor, participând la evenimente mai puțin importante”, „inculpatul nu avea putere de decizie , ci doar transmitea ceea ce eu doream ... ca și consilier personal avea un rol de protocol, respectiv de a mă reprezenta fără puterea de a lua decizii”.
În realitate, activitatea Serviciului Imagine Imagine, relații internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt a fost coordonată de martora R.O., conform fișei postului aflată la fila 59 vol. III DUP, aspect confirmat direct și de aceasta cu ocazia audierii la 03.06.2025 (fila 130 vol I dosar apel). Conform relatărilor martorei, aceasta a avut relații de colaborare cu inculpatul L.F.N. în perioada de referiță, interacționând cu acesta așa cum o făcea cu oricare alt angajat, însă inculpatul nu coordona activitatea serviciului său. Colaborarea cu inculpatul viza în special problemele de presă, cele referitoare la imaginea primarului. Martora a arătat că a aflat cu ocazia audierii sale la Curtea de Apel că Primăria Mun. Craiova susține că serviciul pe care ea îl conducea s-ar fi aflat în coordonarea inculpatului în perioada 2008-2012, ea neavând nicio cunoștință despre o astfel de dispoziție și nici nu primea instrucțiuni de la inculpat.
Concluzia primei instanțe că în perioada 23.06.2008 - 21.06.2012, inculpatul a avut, printre atribuții, și coordonarea activității Serviciului de Imagine, Relații Internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt din cadrul Primăriei municipiului Craiova, deși aparent bazată pe conținutul adreselor nr. 58409/31.03.2016 a Primăriei mun. Craiova, completată cu adresa nr. 60190/30.03.2016 emisă de Serviciul resurse umane din cadrul aceleiași instituții, constituie în realitate o interpretare absolut distorsionată a celor două adrese, tributară concluziei procurorului în sensul că inculpatul ar fi avut astfel de atribuții (pag. 3 din rechizitoriu).
Nici Primăria Mun. Craiova, nici Serviciul resurse umane nu au indicat prin adresele de la filele 13-17 respectiv 46-47 vol III DUP că inculpatul ar fi avut atribuții de coordonare a serviciului sus menționat, limitându-se la a preciza fie că acesta avea atribuții privind activitatea serviciului conform dispoziției nr. 4/2008 (adresa 60190/30.03.2016 - paragraf ultim) sau că evenimentele culturale a căror organizare este investigată de DNA ar fi fost organizate de angajații serviciului și consilierul de imagine (adresa nr. 58409/31.03.2016 - par. 2, fila 2). Conjuncția „și” folosită în această ultimă adresă nu indică și nici măcar nu sugerează existența unor raporturi de coordonare între inculpat și angajații din Serviciul Imagine, Relații Internaționale, purtător de cuvânt.
În realitate, cele două adrese menționate nu fac altceva decât să trimită la conținutul deciziei nr. 4/2008 a Primarului Mun. Craiova prin care au fost stabilite atribuțiile inculpatului în cadrul primăriei, preluând integral prima din aceste atribuții - „exercită, la dispoziția primarului atribuții privind activitatea compartimentului imagine, relații internaționale, redacție ziar, purtător de cuvânt din Primăria Mun. Craiova”.
Or analiza acestei atribuții, astfel cum este prevăzută în decizia sus menționată nu poate conduce la concluzia că inculpatului i-ar fi fost conferite atribuții generale de coordonare a unui compartiment din cadrul Primăriei, ci mai degrabă, că în situații punctuale și doar în baza unei dispoziții exprese a primarului - „la dispoziția primarului”, acesta ar putea exercita anumite atribuții specifice angajatilor din această structură. O astfel de formulare a dispoziției care prevede formal atribuțiile de serviciu ale inculpatului nu susține în niciun caz concluzia la care a ajuns prima instanță în examinarea condiției privind săvârșirea faptei în legătură cu îndeplinirea unor atribuții de serviciu, fiind evazivă și mai degrabă condiționată de existența unui alt act de autoritate al primarului - dispoziție expresă a acestuia.
De altfel, în fapt, chiar așa au fost exercitate atribuțiile inculpatului, prin colaborări punctuale cu șeful Serviciului Imagine (declarația martorei R.O. ), participări informale la discuții și întâlniri cu angajații acestei structuri, în toate situațiile în care primarul îl însărcina să comunice ceva (declarațiile martorului S.A. precum și ale martorilor P.I. , G.M. , C.I.L. și G.L. - reprezentanți sau angajați ai firmelor care sponsorizat cele două evenimente muzicale).
Trecând mai departe cu analiza referitoare la contextul în care inculpatul a relaționat cu reprezentanți ai unor societăți în vederea obținerii de sponsorizări pentru cele două evenimente RMA, pentru a se stabili dacă aceste activități au fost efectuate în considerarea unor atribuții specifice postului pe care îl ocupa la acel moment sau dimpotrivă, în virtutea unor angajamente informale, luate în cadrul discuțiilor cu denunțătorul F.G.N. și primarul de la acel moment al Mun. Craiova - martorul S.A. , Curtea urmează să se raporteze la conținutul contractelor încheiate între Primăria Municipiului Craiova și S.C. NLM S.R.L. nr. 96411/05.07.2010 (filele 18-21 Vol. III DUP) respectiv nr. 57321/04.05.2012 (filele 41¬44 Vol. III DUP).
Potrivit acestor înscrisuri (acorduri de parteneriat în vederea organizării evenimentelor RMA în 2010 și 2012), Municipiul Craiova și-a asumat obligații limitate, constând în punerea la dispoziția organizatorului a spațiului necesar desfășurării evenimentului, asigurarea racordării în mod gratuit la rețeaua de energie electrică, asigurarea ordinii publice, asigurarea sprijinului necesar din partea Serviciului de ambulanță, Poliției Locale și Inspectoratului pentru Situații de Urgență, respectiv asigurarea salubrizării zonei (art. 5 din ambele contracte de asociere).
Întrucât Primăria Mun. Craiova (spre deosebire de evenimentul similar din 2009) nu mai asigura finanțarea evenimentelor muzicale din 2010 și 2012 din bugetul propriu - aspect confirmat direct de primarul A.S. , inculpat și denunțătorul F.G.M. , în ambele acorduri de parteneriat s-a menționat că S.C. NLM S.R.L. „asigură toate taxele evenimentului și nu implică financiar Primăria Municipiului Craiova în ceea ce privește costurile evenimentului” (același art. 5 - obligații ale organizatorului).
Nicio clauză din acordul încheiat între cele două părți nu cuprinde obligația Primăriei Mun. Craiova de a identifica și atrage sponsori, prin urmare, dacă însuși angajatorul inculpatului nu își asumase o asemenea obligație, nu se poate imagina exercitarea unor astfel de atribuții de serviciu de către inculpat. În realitate, așa cum rezultă din declarațiile martorului S.A. , ale inculpatului și denunțătorului F.G.M. , angajamentul privind aducerea de sponsori care să sprijine financiar organizarea acestor evenimente a fost luat de martorul A.S. împreună cu inculpatul L.F.N. în cadrul unor discuții informale cu denunțătorul, în afara cadrului contractual astfel cum a fost fixat prin acordurile de parteneriat și evident, fără nicio legătură directă cu atribuțiile specifice ale funcției de consilier al primarului.
Inculpatului nici nu îi puteau fi conferite atribuții legale de „identificare și atragere de sponsori” așa cum au reținut procurorul și prima instanță, întrucât o astfel de obligație nu fusese asumată de Primărie, nu avea corespondent în atribuțiile specifice ale nici unui angajat din aparatul primarului (consilieri ai primarului), fiind prevăzută doar tangențial în fișa postului martorei R.O. - înscris aflat la filele 59-61 Vol. III DUP, „se preocupă de asigurarea bugetului manifesărilor publice ținând legătura cu potențialii sponsori și promovează imaginea sponsorilor prin mijloace specifice, în conformitate cu contractul de sponsorizare”).
Chiar admițând că inculpatul, în baza unei dispoziții verbale a primarului, neconcretizată în scris, ar fi avut posibilitatea să coordoneze activitatea șefului Serviciului Imagine (martora sus menționată) - posibilitate negată vehement de martoră - și implicit să-și atragă atribuția din fișa postului acesteia (aceea de a se preocupa de asigurarea bugetului și de a ține legătura cu sponsorii), această atribuție nu putea viza decât contractele de sponsorizare încheiate direct cu Primăria Mun.
Craiova și nu contracte de sponsorizare față de care această instituție era terț, așa cum este cazul în prezentul dosar.
Or în cauză, așa cum rezultă din analiza contractelor încheiate de S.C. DELTA ACM, S.C. GCPC S.R.L, S.C. E S.R.L, S.C. ED S.R.L. cu scopul de a asigura plata unor sume de bani care să finanțeze evenimentul RMA din anul 2010, dar și din declarațiile martorilor P.I. , G.M. , C.I.L. și G.L. „sponsorizările” - unele dintre ele mascate sub forma unor contracte de prestări servicii publicitare - s-au concretizat în acorduri/contracte încheiate cu alte persoane juridice decât Primăria Mun. Craiova. Fără a examina toate contractele existente în vol IV DUP, Curtea reține cu titlu de exemplu că S.C. E S.R.L a plătit sume de bani în scopul organizării și finanțării evenimentului din 2010 mascându-le sub forma unor contracte de publicitate încheiate fie direct cu S.C. NLM S.R.L, fie intermediat, sponsorizând inițial Asociația Dialog Intercultural care ulterior a încheiat contracte de servicii publicitare cu S.C. NLM S.R.L (reprezentată de G.F. - filele 101-112). În mod similar a procedat și S.C. M reprezentată de martorul C.L., încheind contracte de vânzare cumpărare și prestări servicii cu S.C. NLM S.R.L (filele 186 și urm.) dar și S.C. R S.A. și S.C. SCT BUCUREȘTI.
În consecință, Primăria Mun. Craiova și implicit toți angajații săi, fiind străini de aceste contracte nu au putut dobândi drepturi sau obligații decurgând din încheierea/executarea respectivelor contracte de sponsorizare și nici atribuții de serviciu pentru executarea acestora.
În realitate, conform probelor evocate anterior și în special declarațiile reprezentanților legali ai societăților care au sponsorizat evenimentele, decizia de a contribui financiar, a intervenit pe fondul unor discuții informale purtate de aceștia cu primarul A.S. , acesta, în considerarea calității sale și a interesului propriu de a dobândi un beneficiu de imagine în considerarea alegerilor locale la care urma să candideze pentru obținerea unui nou mandat de primar, solicitându-le să sponsorizeze evenimentele, fără a le impune o anumită sumă. Faptul că au dat curs acestei solicitări a avut la bază interesul de a menține bune relații cu primarul A.S. , inculpatul acționând practic ca un interpus al acestuia, fără competențe legale sau atribuții în acest sens, ci în virtutea relației personale apropiate cu primarul.
Concluzionând, din această perspectivă, Curtea constată că nicio probă nu confirmă că inculpatul ar fi avut atribuții, competențe specifice postului ocupat care să-l oblige, în temeiul raporturilor de serviciu să facă demersuri pentru a găsi sponsori, să intermedieze relația dintre martorul F.G.N. și reprezentanții societăților comerciale care au contribuit la bugetul evenimentelor, demersurile sale în acest scop, demonstrate fără echivoc și recunoscute fără rezerve de către inculpat, fiind realizate în baza unor înțelegeri verbale, în considerarea relației de prietenie cu martorul denunțător și în același timp a relațiilor apropiate cu primarul de la acel moment, A.S. . Acțiunile inculpatului au fost unele de intermediere, realizate în mod evident în considerarea autorității exercitate de primar în raport cu societățile care au asigurat sponsorizarea, și nu a propriilor îndatoriri de serviciu sau a propriului statut în cadrul aparatului Primăriei.
Având în vedere toate aceste considerente, valabile în privința ambelor acte materiale ce formează unitatea legală a infracțiunii de luare de mită în formă continuată, Curtea reține că în cauză nu este îndeplinită cerința esențială atașată elementului material al infracțiunii, aceea ca pretinderea și primirea, de bani, bunuri sau alte valori să aibă legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale inculpatului, fapta acestuia în modalitatea relevată probator nefiind prevăzută de legea penală. În consecință, având în vedere disp. art. 17 alin. 2 Cpp rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I Cpp., se va dispune achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în forma continuată prev de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 35 Cp.. Drept consecință a soluției de achitare se va înlătura măsura confiscării speciale și va dispune ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra bunurilor inculpatului pentru garantarea acesteia.
În raport de soluția dispusă asupra acțiunii penale, Curtea constată că nu se mai impune o analiză distinctă a motivelor de apel al Parchetului ce vizează soluția de încetare a procesului penal ca efect al prescripției răspunderii penale, care de altfel, nu au mai fost susținute cu ocazia dezbaterilor în apel, apelul din urmând a fi respins ca nefondat, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) cpp.
Conform art. 421 pct. 2 lit.a) C.p.p. va admite apelul declarat de inculpatul L.F.N. , se va desființa în totalitate sentința, cauza urmând a fi rejudecată conform celor ce preced.
Văzând și disp. art. 275 alin. 3 și 5 C.p.p.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Craiova împotriva sentinței penale nr. 569 din 13.12.2024, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 3297/63/2018.
Admite apelul declarat împotriva aceleiași sentințe de inculpatul L.F.N. , fiul lui (...).
Desființează în totalitate sentința și rejudecând,
În baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p., achită inculpatul L.F.N. pentru infracțiunea de luare de mită în forma continuată prev. de art. 289 alin. 1 Cp. rap. art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 C.p.
Înlătură măsura de siguranță a confiscării speciale a autoturismului marca BMW X6, an fabricație 2009, serie șasiu (...), respectiv a sumei 214.880 lei, depusă de inculpat în contul nr. RO04 RZBR (...) la Raiffeisen Bank S.A. - Agenția Oltenia.
Ridică măsurile asigurătorii instituite prin ordonanța din data de 04.01.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție asupra autoturismului marca BMW X6, an fabricație 2009, serie șasiu (...), respectiv prin încheierea pronunțată la data de 28.04.2023, în dosarul nr.3297/63/2018/a7 asupra sumei de 214.880 lei depusă de inculpat în contul nr. RO04 (...) la Raiffeisen Bank S.A. - Agenția Oltenia.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei (urmărire penală, cameră preliminară, fond și apel) rămân în sarcina statului, inclusiv onorariul avocatului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea deciziei la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, azi, data de 30 iunie 2026.

Președinte,		Judecător,
(.................)		(..................)
	Grefier,
	(..................)

Red.jud.A(...)j.f. (...)
(...)30 iunie 2026