IMPARȚIALITATE·INTEGRITATE·EFICIENȚĂ
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2026:004.001176
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR. 27215/3/2021 (312/2025)
DECIZIA PENALĂ NR. 1176/A
Ședința publică din data de 30.06.2026
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: (.........................)
JUDECĂTOR: (.........................)
JUDECĂTOR: (.........................)
GREFIER: (.........................)
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție este reprezentat de procuror (.........................).
Pe rol se află cauza penală având ca obiect soluționarea apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și de inculpatul M.M.E. împotriva sentinței penale nr. 12/14.01.2025 pronunțate de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr. 27215/3/2021.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 05.05.2026 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a redacta hotărârea, Curtea - în temeiul art. 391 alin. 1 Cod de procedură penală - a stabilit pronunțarea la data de 08.06.2026 și ulterior a amânat pronunțarea la data de 30.06.2026, iar astăzi:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului care face obiectul prezentei cauze, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 12 din data de 14.01.2025 pronunțată în dosarul penal nr. 27215/3/2021, Tribunalul București - secția I penală, în baza art. 396 alin.(5) rap. la art. 16 alin.(1) lit. a) C.pr.pen. l-a achitat pe inculpatul M.M.E. (fiul lui (...)) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. prev. de art.289 alin.(1) C.pen. rap. la art.7 alin.(1) lit. c) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen. (două acte materiale din perioada octombrie 2018 - iunie 2019), întrucât fapta nu există.
În baza art. 396 alin.(5) rap. la art. 16 alin.(1) lit. b) teza I C.pr.pen. l-a achitat pe inculpatul M.M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art.12 lit. b) din Legea nr.78/2000 (fapta din perioada octombrie 2018 - iunie 2019), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 396 alin.(5) rap. la art. 16 alin.(1) lit. b) teza I C.pr.pen. l-a achitat pe inculpatul M.M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art.269 alin.(1) C.pen. (fapta din perioada octombrie 2018 - iunie 2019), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art.398 rap la art. 275 alin. (3) C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție nr. 93/P/2020 din data 15.09.2021, a fost trimis în judecată, sub măsura preventivă a controlului judiciar inculpatul M.M.E. pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată - prev. de art.289 alin.1 C.p. rap. la art.7 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C.p. (două acte materiale), folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art.12 lit. b din Legea nr.78/2000, favorizarea făptuitorului prev. de art.269 C.p., toate cu aplic. art.38 C.p.
În fapt s-a reținut în esență că faptele inc. M.M.E. - comisar șef, fost ofițer de poliție judiciară în cadrul DNA până în luna martie 2020 și ulterior șef serviciu în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice, constând în aceea că:
- în baza aceleiași rezoluții infracționale i-a pretins denunțătorului G.M. în perioada octombrie 2018 - iunie 2019, foloase necuvenite pentru altul constând în obținerea de contracte pentru firma SC DG SRP aparținând complicelui T.D.C. , mai precis contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma D.G. cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu SC ADP... SA, pentru ca ofițerul de poliție judiciară din cadrul DNA să furnizeze informații nedestinate publicității, directorului general al ADP ... , G.M. , mai precis date cu privire la activitățile de urmărire penală derulate în dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în condițiile în care ofițerul M.M.E. , a utilizat în perioada 2018 - 2020 autoturismul marca MERCEDES cu nr. (...), înregistrat pe persoană juridică - SC DG SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată - prev. de art.289 alin.1 C.p. rap. la art.7 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C.p. (două acte materiale corespunzătoare celor două contracte pretinse)
- în perioada octombrie 2018 - iunie 2019, ofițerul de poliție judiciară M.M.E. a furnizat informații nedestinate publicității din dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (existența dosarului 448/P/2018, procurorul care instrumentează dosarul, faptul că vor fi audiați martori și momentele când se va realiza această activitate, faptul că vor fi ridicate documente și momentele când se vor realiza aceste activități, faptul că s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice - aspectele prezentate și detaliate în cap din rechizitoriu), directorului
general al ADP ... , G.M. , în vederea obținerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul constând în obținerea de contracte pentru firma SC DG SRP aparținând complicelui T.D.C. , mai precis contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma DG cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu SC ADP... SA, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art.12 lit.b din Legea nr.78/2000
- în perioada octombrie 2018 -iunie 2019 a furnizat informații nedestinate publicității din dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (existența dosarului 448/P/2018, procurorul care instrumentează dosarul, faptul că vor fi audiați martori și momentele când se va realiza această activitate, faptul că vor fi ridicate documente și momentele când se vor realiza aceste activități, faptul că s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice - aspectele prezentate și detaliate în cap din rechizitoriu), directorului general al ADP ... , G.M. , în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în respectivele cauze penale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art.269 C.p.,toate infracțiunile cu aplic. art.38 C.p.
Situația de fapt mai sus menționată a fost susținută cu următoarele mijloace de probă ce au fost administrate în cursul urmăririi penale:
- Volumul 2
- denunț G.M. , filele 1 - 4;
- ordonanța nr. 627/P/2019 din 22.11.2019 de începerea urmăririi penale in rem, filele
5 — 9; ’ - ordonanța nr. 627/P/2019 din 22.11.2019 delegare ofițeri de poliție judiciară, filele 10
— 12; ’ ’ ’
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 30.09.2020 de efectuare în continuare a urmăririi penale față de suspecți, filele 13 — 28;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 — aducere la cunoștință a ordonanței prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de M.M.E. , filele 29 - 30; ’
- declarație suspect M.M.E. din data de 01.10.2020, filele 31 — 40;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 - aducere la cunoștință a ordonanței prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de T.D.C. , filele 41 — 42; ’
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 de punere în mișcare a acțiunii penale, filele
43 — 60; ’ ’
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 — aducere la cunoștință a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale față de M.M.E. , filele 61 — 62;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 — aducere la cunoștință a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale față de T.D.C. , filele 63 — 64;
- declarație inculpat T.D.C. din data de 01.10.2020, filele 65 — 69;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 — luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 60 zile, începând cu data 01.10.2020 față de T.D.C. , filele 70 — 88;
- adrese de comunicare a ordonanței din 01.10.2020 de luare a măsurii controlului judiciar față de T.D.C. , filele 89 — 91;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 — luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 zile, începând cu data de 01.10.2020 față de M.M.E. , filele 92 — 110; ’
- adrese de comunicare a ordonanței din 01.10.2020 de luare a măsurii controlului judiciar față de M.M.E. , filele 111 — 114;
- documente atașate la denunțul formulat de G.M. , filele 115 — 147;
- ordonanța nr. 627/P/2019 din 25.11.2019 privind autorizarea folosirii colaboratorului G.M. de la data de 25.11.2019 la data de 23.01.2020, filele 148 — 155;
- ordonanța nr. 627/P/2019 din 26.11.2019 de atașarea la dosarul cu nr. 627/P/2019 a unor înscrisuri din dosarul penal 85/P/2019, în copie conform cu originalul, filele 156 — 158;
- proces verbal Serviciul Tehnic DNA nr. 248/II-1/2019 din 26.11.2019 — conform cu originalul, filele 159-161;
- ordonanța nr. 85/P/2019 din 20.11.2019 de efectuare în continuare a urmăririi penale față de suspecții G.M. , M.M.E. și I.K. , CONFORM CU ORIGINALUL, filele 162 — 171;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 25.11.2019 verificări și planșe foto, flele 172 — 176;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 25.11.2019 verificare auto BDLX, fila 177;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 25.11.2019 verificare SC DG SRL , filele 178 — 179;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 25.11.2019, verificare SC GA SRL , filele 180 - 181;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 26.11.2019 verificare T.D.C. , fila 182;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 26.11.2019, verificare I.K. , filele 183 - 184;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 26.11.2019 identificare birou 218 A amplasat în sediul DNA șiu planșe foto aferente, filele 185 - 188;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 26.11.2019 identificare persoane, filele 189 - 190;
- ordonanța nr. 627/P/2019 din 12.12.2019 privind desemnarea unui traducător autorizat, filele 191 - 192;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 13.12.2019 cu privire la translatorul desemnat, fila 193;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 13.12.2019 aducere la cunoștință calitate de colaborator , fila 194;
- ordonanța nr. 627/P/2019 din 13.12.2019 autorizarea folosirii colaboratorului I.K. de la data de 13.12.2019 la data de 10.02.2020, filele 195-202;
- ordonanța nr. 627/P/2019 din 16.12.2019 privind plata serviciilor traducătorului autorizat, filele 203-2015;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 18.12.2019 conținând redarea rezumativă a convorbirilor rezultate în urma întâlnirii între G.M. și T.D.C. în data de 16.12.2019, filele 206-207;
- ordonanța nr. 627/P/2019 din 19.12.2019 de stabilire a consemnului, filele 208- 209;
- adresă Secția de combatere a corupției cu nr. 307/P/2019 către Serviciul tehnic DNA prin care se comunică schimbarea numărului dosarului 627/P/2019 în nr. 307/P/2019, fila 210;
- ordonanța nr. 307/P/2019 din 24.01.2020 de prelungire a autorizării colaboratorului G.M. de la data de 24.01.2020 la data 23.03.2020 , filele 211 - 219;
- ordonanța nr. 307/P/2019 din 10.02.2020 de prelungire a autorizării colaboratorului I.K. de la data de 11.02.2020 la data de 10.04.2020 ( 2 exemplare), filele 220 - 237;
- proces verbal nr. 307/P/2019 din 18.02.2020 privind corelarea celulelor telefonice din data de 11.02.2020 pentru T.D.C. și M.M.E. , din care reies similitudini privind pozițiile celor două persoane, filele 238 - 241;
- adresă SCIAC nr. 93/P/2020 către Serviciul tehnic al DNA prin care se comunică schimbarea numărului de înregistrare al dosarului nr. 307/P/2019 cu numărul 93/P/2020, fila 242;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 21.05.2020 de autorizare a folosirii colaboratorului G.M. începând cu data de 21.05.2020 până la data de 19.07.2020 ( 2 exemplare), filele 243-262;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 24.06.2020 de autorizare a folosirii colaboratorului I.K. de la data 24.06.2020 până la data de 22.08.2020, filele 263-268;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 24.06.2020 de investigații, filele 269-270;
- delegație apărător fila 271;
- declarație martor G.M. din data de 25.11.2019, filele 272-277;
- declarație martor G.M. din data de 06.12.2019, filele 278-282;
- declarație martor G.M. din data de 14.02.2020, filele 283-287;
- declarație martor G.M. din data de 21.05.2020, filele 288-291;
- declarație martor I.K. din data de 13.12.2019, filele 292-296;
- declarație martor G.M. din data de 28.08.2020, filele 297-302;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 10.06.2020 instruire a colaboratorului G.M. , fila 303;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 12.06.2020 de instruire a colaboratorului Marian
G.M. , fila 304;
- adresă SCIAC nr. 93/P/2020 către Serviciul Tehnic al DNA și ordonanță consemn, filele 305-306; ’
- adresă SCIAC nr. 93/P/2020 din 22.07.2020 către Serviciul Tehnic al DNA și ordonanță consemn, filele 307-308;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 20.07.2020 de prelungire a autorizării colaboratorului G.M. de la data de 20.07.2020 la data de 17.09.2020, filele 309-319;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din data de 29.07.2020 de amânare a efectuării informării în prezenta cauză, filele 320-329;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 21.08.2020 de prelungire a autorizării colaboratorului I.K. , de la data de 23.08.2020 la data de 21.10.2020, filele 330-340;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 18.09.2020 de prelungire a autorizării colaboratorului G.M. , de la data de 18.09.2020 la data de 16.11.2020, filele 341-351;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 25.09.2020 convorbiri WhatsApp, filele 352-359;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 02.11.2020 de punere la dispoziție în integralitate avocatului BC a dosarului de urmărire penală, fila 360;
- cerere apărător ales BC , fila 361;
- împuternicire avocațială apărător BC fila 362;
Volumul 3
- declarație inculpat T.D.C. din data de 19.11.2020, filele 1-9;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 26.11.2020 de prelungire a controlului judiciar față de inculpat T.D.C. , filele 10 - 30;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 26.11.2020 de prelungire a controlului judiciar față de inculpat M.M.E. , filele 31 - 52;
- declarație inculpat M.M.E. din data de 26.11.2020, filele 53-54;
- declarație inculpat T.D.C. din data de 26.11.2020, filele 55-56;
- ordonanța ordonanța nr. 93/P/2020 din 26.11.2020 de prelungire a controlului judiciar față de inculpat M.M.E. - exemplarul 2, filele 57-73;
- adrese comunicare prelungire ordonanță control judiciar inculpat M.M.E. , filele 79-97;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 26.11.2020 de prelungire a controlului judiciar față de inculpat T.D.C. - exemplarul 2, filele 98-118;
- adrese comunicare prelungire ordonanță control judiciar inculpat T.D.C. , filele 119-135;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 24.11.2020 prin care s-a comunicat avocatului BC faptul că în cauză urmează să se desfășoare activități de urmărire penală, fila 136; ’
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 26.11.2020 prin care se pune la dispoziția domnului avocat G.I. un suport optic cu actele dosarului, filele 137-139;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 26.11.2020 prin care se pune la dispoziția domnului avocat BC un suport optic cu actele dosarului, filele 140-142;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din data de 26.01.2021prin care s-a dispus prelungirea controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile față de inc. M.M.E. de la data de 29.01.2021 până la data de 29.03.2021, filele 143-168;
- proces verbal din data de 26.01.2021 de aducere la cunoștință a prelungirii măsurii controlului judiciar față de inc. M.M.E. , fila 169;
- adrese comunicare prelungire control judiciar față de inculpat M.M.E. , filele 170-173; ’
- ordonanța nr. 93/P/2020 din data de 25.03.2021prin care s-a dispus prelungirea controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile față de inc. M.M.E. de la data de 30.03.2021 până la data de 28.05.2021, filele 174 - 199;
- proces verbal din data de 25.03.2021 de aducere la cunoștință a prelungirii măsurii controlului judiciar față de inc. M.M.E. , fila 200;
- adrese comunicare prelungire control judiciar față de inculpat M.M.E. , filele 201-204; ’
- ordonanța nr. 93/P/2020 din data de 27.05.2021 prin care s-a dispus prelungirea controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile față de inc. M.M.E. de la data de 29.05.2021 până la data de 27.07.2021, filele 205-231;
- proces verbal din data de 27.05.2021 de aducere la cunoștință a prelungirii măsurii controlului judiciar față de inc. M.M.E. , fila 232;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din data de 22.07.2021 prin care s-a dispus prelungirea controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile față de inc. M.M.E. de la data de 28.07.2021 până la data de 25.09.2021, filele 233 -272;
- adrese comunicare prelungire control judiciar față de inculpat M.M.E. , filele 273-276; ’
- ordonanță nr. 93/P/2020 din 21.07.2021 de schimbare a încadrării juridice față de inculpatul M.M.E. , fila 277 - 315;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 22.07.2021 de aducere la cunoștință a schimbării încadrării juridice față de inculpat M.M.E. , filele 316-317;
- adrese corespondență cu Tribunalul București, filele 318 - 382.
Volumul 4
- adresa nr. 627/P/2019 din 29.11.2019 către Serviciul tehnic al DNA, fila 1;
- adresa Serviciul Tehnic din 03.12.2019 către SCIAC de redare a unor convorbiri, fila 2;
- proces verbal de redare din data de 03.12.2019, suport Th1 - convorbire din 28.11.2019, între G.M. și I.K. , filele 3 - 14;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 28.11.2019 de instruire a colaboratorului G.M. , filele 15-16;
- adresa nr. 627/P/2019 din 09.12.2019 către Serviciul Tehnic DNA, fila 17;
- adresa Serviciul Tehnic din 13.12.2019 către SCIAC de redare a unor convorbiri, fila 18;
- proces verbal de redare din data de 12.12.2019, suport Th2 - convorbire din 05.12.2019, dintre G.M. și I.K. , filele 19-42;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 05.12.2019 de instruire a colaboratorului G.M. , filele 43-44;
- adresa nr. 627/P/2019 din 09.12.2019 către Serviciul tehnic al DNA, fila 45;
- adresa Serviciul Tehnic din 12.12.2019 către SCIAC de redare a unor convorbiri, fila 46;
- proces verbal de redare din data de 11.12.2019, suport Th3 - convorbire din 06.12.2019, între G.M. și I.K. , filele 47 - 56;
- planșă fotografică cu principalele momente surprinse în timpul întâlnirii din data de 06.12.2019, dintre G.M. și I.K. , filele 57-61;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din data de 06.12.2019 de instruire a colaboratorului G.M. , fila 62;
- adresa nr. 627/P/2019 din 17.12.2019 către Serviciul tehnic al DNA, fila 63;
- adrese Serviciul Tehnic din 19.12.2019 și din data de 17.12.2019 către SCIAC de redare a unor convorbiri, filele 64-65;
- proces verbal al Serviciului tehnic din 17.12.2019 de descărcare și imprimare a convorbirilor înregistrate în mediul ambiental la data de 16.12.2019, filele 66-67;
- proces verbal de redare din data de 19.12.2019, suport Th4 - convorbire din 16.12.2019, între G.M. și T.D.C. , filele 68-74;
- proces verbal nr. 627/P/2019 din 13.12.2019 de instruire a colaboratorului G.M. , fila 75;
- adresa nr. 307/P/2019 din 22.01.2020 către Serviciul tehnic al DNA , fila 76;
- adresa nr. 307/P/2019 din 22.01.2020 către Serviciul tehnic al DNA , fila 77;
- proces verbal de redare din data de 27.01.2020, suport Th5 - convorbire din data de
21.01.2020, între G.M. și T.D.C. , filele 78-85;
- adresa Serviciului tehnic DNA din 22.01.2020 către SCC, fila 86;
- planșă fotografică cu momentele surprinse anterior întâlnirii de la Restaurantul Trattoria Piccola din data de 21.01.2020, dintre G.M. și T.D.C. , filele 87-91;
- adresa nr. 307/P/2019 din 12.02.2020 către Serviciul tehnic DNA, fila 92;
- adresa Serviciului Tehnic din 17.02.2020 către SCC, fila 93;
- adresa nr. 307/P/2019 din 12.02.2020 către Serviciul tehnic DNA, fila 94;
- proces verbal de redare din data de 17.02.2020, suport Th6 - convorbire din data de 11.02.2020, între G.M. și T.D.C. , filele 95-106;
- planșă fotografică privind principalele momente ale întâlnirii dintre T.D.C. și G.M. , filele 107 - 113;
- adresa nr. 93/P/2020 din 26.02.2020 către serviciul Tehnic DNA, fila 114;
- adresa nr. 93/P/2020 din 25.02.2020 către serviciul Tehnic DNA, fila 115;
- proces verbal de redare din data de 03.03.2020, suport Th7 - convorbire din data de 25.02.2020, între G.M. și T.D.C. , filele 116 - 137;
- adresa Serviciului Tehnic DNA din data de 28.02.2020, fila 138;
- planșă fotografică cu principalele momente ale întâlnirii dintre T.D.C. și G.M. , din data de 25.02.2020, în incinta Restaurantului Trattoria Piccola, filele 139-146;
- adresa nr. 93/P/2020 din 02.06.2020 către Serviciul tehnic al DNA, fila 147;
- adresa Serviciului Tehnic DNA din data de 23.06.2020, către SCIAC, fila 148;
- proces verbal al Serviciului Tehnic DNA din data de 02.06.2020, fila 149;
- proces verbal al Serviciului Tehnic DNA din data de 29.05.2020,filele 150-151;
- proces verbal de redare din data de 22.06.2020, suport Th8 - convorbire din data de 29.05.2020 între G.M. și T.D.C. , filele 152-167;
- planșă fotografică privind momentele surprinse anterior întâlnirii care a avut loc în data de 29.05.2020, între T.D.C. și G.M. , filele 168-173;
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 09.06.2020 către Serviciul Tehnic al DNA, fila 174;
- adresa Serviciului Tehnic al DNA din data de 23.06.2020 către SCIAC, fila 175;
- adresa Serviciului Tehnic al DNA din data de 09.06.2020 către SCIAC, fila 176;
- proces verbal al Serviciului Tehnic DNA din data de 05.06.2020, filele 177-178;
- proces verbal de redare din data de 15.06.2020, suport Th9 - convorbire din data de 05.06.2020, între G.M. și T.D.C. , filele 179-191;
- planșă fotografică cu momentele premergătoare întâlnirii din data de 05.06.2020 dintre G.M. și T.D.C. , filele 192-196;
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 16.06.2020 către Serviciul tehnic al DNA, fila 197;
- adresa Serviciului Tehnic DNA, din data de 29.06.2020, fila 198;
- adresa Serviciului Tehnic DNA din data de 16.06.2020, fila 199;
- proces verbal al Serviciului Tehnic DNA din data de 12.06.2020, filele 200 - 201;
- proces verbal de redare din data de 26.06.2020, suport Th10 - convorbire din data de 12.06.2020 între G.M. și T.D.C. , filele 202 - 230;
- planșă fotografică cu momente suprinse înainte și după întâlnirea din data de 12.06.2020, între T.D.C. și G.M. Dan Marian, filele 231 - 240;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din data de 12.06.2020 de instruire a colaboratorului G.M. , pentru a-i pune la dispoziție lui T.D.C. un set de documente reprezentat de articole jurnalistice, filele 241-250;
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 06.07.2020 către Serviciul tehnic DNA, fila 251;
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 08.07.2020 către Serviciul Tehnic al DNA, fila 252;
- adresa Serviciului Tehnic DNA din data de 10.07.2020 către SCIAC, fila 253;
- adresa Serviciului Tehnic DNA din data de 10.07.2020, fila 254;
- adresa Serviciului Tehnic DNA din data de 06.07.2020, fila 255;
- proces verbal al Serviciului Tehnic al DNA din data de 03.07.2020, filele 256-257;
- proces verbal de redare din data de 09.07.2020, suport Th11 - convorbire din data de 03.07.2020, între G.M. și T.D.C. , filele 258-267;
- planșă fotografică cu momentele întâlnirii din data de 03.07.2020 între T.D.C. și G.M. , filele 268 - 74;
- adresa nr. 93/P/2020 din 28.07.2020 către Serviciul Tehnic DNA, fila 275;
- adresa Serviciului Tehnic DNA din data de 31.07.2020, fila 276;
- adresa Serviciului Tehnic din data de 27.07.2020, fila 277;
- proces verbal al Serviciului Tehnic DNA din data de 27.07.2020, filele 278-279;
- proces verbal de redare din data de 31.07.2020, suport Th12 - convorbire din data de 25.07.2020, între G.M. și T.D.C. , filele 280-292.
Volumul 5
- încheierea din data de 30.09.2020 a Tribunalului București - Secția I penală, pronunțată în dosarul nr. 25543/3/2020, filele 1 - 13;
- referat nr. 93/P/2020 din 30.09.2020 cu propunere de încuviințarea efectuării unor percheziții domiciliare, filele 14 - 41;
- adresa nr. 93/P/2020 din 29.09.2020 către Serviciul Tehnic al DNA, fila 42;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 29.09.2020, filele 43 - 44;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din data de 29.09.2020, fila 45;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din data de 29.09.2020, fila 46;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 29.09.2020, fila 47;
- furnizare informații ONRC cu nr. 1724829, filele 48 - 57;
- furnizare informații ONRC cu nr. 315442, filele 58 - 66;
- furnizare informații ONRC cu nr. 1726534, filele 67 - 72;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 delegare ofițeri de poliție DNA pentru efectuare percheziții domiciliare, filele 73-89;
- adresa nr. 93/P/2020 din 25.06.2020 către Tribunalul București, fila 90;
- mandate de percheziție domiciliară emise în dosarul nr. 25543/3/2020 al tribunalului București, filele 91 - 96;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 percheziție domiciliară la inculpat M.M.E. , filele 97 - 103;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din data de 01.10.2020 percheziție autoturism inculpat M.M.E. , filele 104 - 105;
- mandat de percheziție domiciliară nr. 1588/30.09.2020, fila 106;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 percheziție domiciliară - birou utilizat de inculpat M.M.E. în cadrul IGPR, filele 107 - 109;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 01.10.2020, delegare ofițeri de poliție judiciară pentru efectuarea perchezițiilor domiciliare , filele 110 - 126;
- mandat de aducere nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 cu privire la M.M.E. , filele 127-128;
- adresa ANI cu nr. 25446/G/II/07.08.2020 către M.M.E. privind declanșarea evaluării averii, fila 129;
- raport din 19.05.2020 întocmit de M.M.E. , fila 130;
- adresa nr. 222091/11.05.2020 emisă de MAI Direcția Generală Management Resurse Umane, fila 131;
- duplicat convenție de remitere de datorie, filele 132 - 136;
- duplicat act adițional la contractul de ipotecă imobiliară aut.sub nr. 1119/06.12.2019 de BIN ACTUM , filele 137-138;
- contract de vânzare cumpărare încheiat între Kobayashi Elena și M.M.E. , filele 139 - 142;
- duplicat contract de ipotecă imobiliară, filele 143 - 145;
- duplicat contract de vânzare cumpărare încheiat între G.D. și M.M.E. , filele 146 - 152;
- duplicat contract de vânzare între M.M.E. și M.E.A. și
C.A.A. , filele 153 - 157;
- duplicat contract de vânzare cumpărare încheiat între M.M.E. și M.E.A. și C.C.M. , filele 158 - 160;
- extras de cont Vista Bank România , client M.T. , fila 161;
- extras de cont Vista Bank România, client M.E.A., fila 162;
- extras de cont Vista Bank România, client M.M.E. , fila 163;
- extras de cont Visa Bank România, client M.T. , fila 164;
- extras de cont Vista Bank România, client M.T. , fila 165;
- contract de închiriere din 31.07.2017, filele 166 - 168;
- copie xerox declarație martor B.R.N. din ședința publică din data de 09.11.2018 în dosar al Curții de Apel Timișoara nr. 34/35/2017, filele 169-171;
- copie anexa 3 Solicitarea Parchetului DNA ordonanță de ridicare de înscrisuri din 13.10.2016 și alte înscrisuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare la inculpat M.M.E. , filele 172 - 187;
- extrase de cont Banca Transilvania , client M.M.E., filele 188 - 335;
Volumul 6
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 percheziție domiciliară SC SC SRL și documente menționate în procesul verbal, filele 1 - 113;
- mandate de percheziție domiciliară nr. 1590 și nr. 1589 din 30.09.2020 emise în dosarul Tribunalului București nr. 25543/3/2020, fila 114;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 de percheziție domiciliară și percheziție auto inculpat T.D.C. , filele 116 - 119;
- împuternicire avocațială, fila 120;
- mandat de percheziție domiciliară nr. 1587 din 30.09.2020, emis de Tribunalul București, în dosarul nr. 25543/3/2020, fila 121;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 delegare ofițeri de poliției judiciară din cadrul DNA pentru efectuare percheziții domiciliare, filele 122 - 138;
- documente anexă la procesul verbal de percheziție la T.D.C. , filele 139 - 200. ’
Volumul 7
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 26.01.2021 de instituire a sechestrului și luarea inscripției ipotecare asupra cotei părți de 50% din bunul imobil aparținând inculpatului M.M.E. , filele 1-21;
- proces verbal din data de 26.01.2021 aducere la cunoștința inculpatului M.M.E. a instituirii sechestrului și luarea inscripției ipotecare asupra cotei părți de 50% din bunul imobil, fila 22;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 04.02.2021 prin care s-a admis cererea formulată la data de 28.01.2021 de inc. M.M.E. , ridicarea sechestrului și a inscripției ipotecare asupra cotei părți de 50% din bunul imobil și instituirea sechestrului și aplicarea popririi asupra contului cu nr. R095CECEB00008R0N1289270 deschis la CEC BANK, în care se află consemnată suma de 278.595,74 lei, filele 23-44;
- proces verbal din data de 04.02.2021de aducere la cunoștință a ridicarării sechestrului și a inscripției ipotecare asupra cotei părți de 50% din bunul imobil și instituirea sechestrului și aplicarea popririi asupra contului cu nr. R (...) deschis la CEC BANK, în care se află consemnată suma de 278.595,74 lei, fila 45;
- adresa nr. 93/P/2020 din 08.02.2021 către CEC BANK, fila 46;
- adresa CEC BANK nr. DO-SP/B-591/12.02.2021 comunicare instituire sechestru, fila 47;
- adresa nr. 2790/3/2021 a Tribunalului București din 27.04.2021 prin care se comunică admiterea contestației formulate de inc. M.M.E. împotriva ordonanței nr. 93/P/2020 din 26.01.2021 și împotriva ordonanței nr. 93/P/2020 din 04.02.2021, fila 48; ’
- email de la avocat BC din 28.01.2021 și cerere inculpat M.M.E. de înlocuire a obiectului sechestrului, filele 49 - 55;
- Email avocat IG din 28.01.2021 și cererea formulată de inc. M.M.E. privind eliberarea unui suport optic care să conțină agenda cu numerele de telefon din dispozitivul iPhoneX, filele 56-57;
- adrese de corespondență cu Tribunalul București, filele 58-65;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 20.01.2021 de percheziție în sistem informatic, filele 66-71; ’ - proces verbal nr. 93/P/2020 din 21.01.2021 de percheziție în sistem informatic, filele 72 - 75; ’
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 25.01.2021 de percheziție în sistem informatic, filele 76-78; ’
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 28.01.2021 de percheziție în sistem informatic, filele și rapoarte anexate, filele 79 - 103;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 29.01.2021 de percheziție în sistem informatic, filele 104 - 114; ’
- adresa nr. 93/P/2020 din 01.02.2021 către SICCDC, fila 115;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 11.05.2021 de admitere cerere formulată de avocat BC pentru inc. M.M.E. privind ascultarea/vizionarea materialelor rezultate în urma punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, filele 116 - 118;
- email de la avocat BC pentru inc.M.M.E. și cererea pentru eliberarea de copii scan din dosarul 93/P/2020, filele 119-121;
- cererea formulată de avocat BC pentru inc. M.M.E. din data de 27.04.2021 de eliberare în format electronic a întregului dosar de urmărire penală, fila 122;
- cererea formulată de inc. M.M.E. din data de 21.05.2021 pentru aprobarea ascultării/vizionării a interceptărilor/înregistrărilor realizate în dosar de către organele de urmărire penală și de către colaboratorii autorizați - 2 exemplare, filele 123-124
- procese verbale de punere la dispoziție a suporturilor digitale conținând interceptări/înregistrări din prezenta cauză inculpatului M.M.E. , în perioada 13.05.2021 - 28.06.2021, filele 125-146;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 01.03.2021 punere la dispoziție un DVD cu actele dosarului domnului avocat BC pentru inculpat M.M.E. , fila 148;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 14.06.2021 punere la dispoziție a unei copii a acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul T.D.C. domnului avocat BC pentru inculpat M.M.E. , fila 149;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din data de 16.04.2021, fila 150;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 27.11.2020 privind verificare în baza de date cu privire la calitatea inculpatului T.D.C. de proprietar de autoturism, fila 151;
- adresă răspuns Direcția Venituri Buget Local Sector 2, fila 152;
- adresă răspuns Vista Bank din nr. 470/ 24.11.2020 (2 exemplare), filele 153-154;
- adresa nr. 93/P/2020 din 06.10.2020 către SC AC ACM SRL și răspuns aferent, filele 155-273.
- olumul 8
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 06.10.2020 de predare înscrisuri 2 exemplare, filele 1-6;
- adresa nr. 93/P/2020 din 11.11.2020, fila 7;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 11.11.2020 de punere în executare a mandatelor de percheziție informatică, filele 8 - 17;
- mandate de percheziție informatică nr. 1830 și 1831, filele 18 - 21;
- adresa nr. 93/P/2020 din 10.11.2020 către Tribunalul București, fila 22;
- mandate de percheziție informatică nr. 1830 și 1831, filele 23-24;
- încheierea din data de 10.11.2020 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr. 30145/3/2020, filele 25 - 30;
- referat nr. 93/P/2020 din 10.11.2020 solicitare percheziție informatică asupra sistemelor informatice/mediilor de stocare, filele 31-51;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 12.11.2020 de percheziție în sistem informatic, filele 52 - 55; ’ - proces verbal nr. 93/P/2020 din 13.11.2020 de percheziție în sistem informatic, filele 56 - 58; ’
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 20.11.2020 predare înscrisuri - 2 exemplare, filele 59 - 64; ’
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 24.11.2020 și anexă, fila 65 - 66;
- adresă și încheiere de ședință din 13.10.2020, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. 25995/3/2020 respingere plângere formulată de inc. M.M.E. împotriva ordonanței DNA din 01.10.2020 de luarea măsurii preventive a controlului judiciar, filele 67 - 74;
- declarație inculpat T.D.C. din 21.10.2020, filele 75 - 86;
- cerere av BC substituire, fila 87;
- declarație martor V.C.L. din data de 27.10.2020, filele 88-92;
- declarație martor C.M. din data de 27.10.2020, filele 93 - 96;
- declarație martor F.I.L. din data de 28.10.2020, filele 97 - 101;
- declarație martor C.A.N. din data de 28.10.2020, filele 102 - 107;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 07.10.2020 de punere la dispoziția apărătorului ales a documentelor dosarului de urmărire penală în format electronic, fila 108;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 06.10.2020 de predare înscrisuri, filele 109 - 112;
- adresa nr. 93/P/2020 din 06.10.2020, fila 113;
- adresa nr. 448/P/2018 din 12.10.2020, fila 114 ;
- comunicare minută penală din 13.10.2020 nr. 25995/3/2020 a Tribunalului București, filele 115 - 116;
- adresa Poliției Sector 3 - Secția 10 - Biroul de investigații criminale nr. 3129070/BIC/SJ/DE/02.10.2020, fila 117;’ ’ - adresa Poliției Sectorului 3, Secția 10 nr. 3129071/02.10.2020 și anexe, filele 118¬120; ’ ’
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 21.10.2020, filele 121 - 123;
- fax adresa Poliției Sectorului 3, Secția 10 nr. 3129071/02.10.2020 și anexe, filele 124-126; ’ ’
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 07.10.2020 de punere la dispoziția apărătorului ales GI a actelor dosarului de urmărire penală în format electronic, fila 127;
- adresa nr. 93/P/2020 din 06.10.2020 către Tribunalul București, fila 128;
- adresa nr. 25995/3/2020 a Tribunalului București din 09.10.2020, fila 129;
- cerere formulată de inc. T.D.C. aprobare consultare și fotocopiere dosar , fila 130;
- dovezi transmitere faxuri la instituțiile abilitate cu punerea în executare a ordonanțelor de control judiciar, filele 131 - 157;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 privind luarea măsurii controlului judiciar față de T.D.C. pentru o perioada de 60 zile, începând cu data de 01.10.2020 până la data de 29.11.2020, filele 158-176;
- ordonanța nr. 93/P/2020 din 01.10.2020 privind luarea măsurii controlului judiciar față de M.M.E. pentru o perioada de 60 zile, începând cu data de 01.10.2020 până la data de 29.11.2020, filele 177 - 195;
- adresa nr. 93/P/2020 din 04.11.2020 către Tribunalul București, fila 196;
- adresă comunicare încheiere finală dezinvestire și încheiere din 13.10.2020 pronunțată în dosarul nr. 25995/3/2020, filele 198 - 205;
- adresa nr. 93/P/2020 din 07.10.2020 către ANI , filele 206-207;
- adresa ANI nr. 40655/G/II/20.10.2020, fila 208;
- adrese nr. 93/P/2020 către ONPCSB , filele 209 - 201;
- adresa ONPCSB nr. C/XX/15477 din 30.10.2020, filele 213 - 215;
- adresa nr. 93/P/2020 din 09.10.2020 către MERCEDES-BENZ , fila 216;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 14.10.2020de primire a documentelor solicitate de la Mercedes- Benz Financial România și documente anexă, filele 217-258;
- adrese nr. 93/P/2020 din 20.10.2020 către Direcțiile Generale de Impozite și Taxe Locale sectoarele 1-6, și răspunsurile aferente filele 259-284;
- olumul 9
- adresa serviciului Tehnic DNA din data de 05.10.2020 și planșe fotografice perchiziții domiciliare inculpați M.M.E. și T.D.C. , filele 1 - 80; ’
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 18.11.2020 către Serviciul Tehnic DNA, fila 81;
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 17.11.2020 către Serviciul Tehnic al DNA, fila 82;
- adresa Serviciului Tehnic DNA din data de 02.12.2020 și planșe foto anexă, filele 83 - 211.
- Volumul 10
- adresă nr. 307/P/2019 din 22.01.2020 către Tribunalul București, fila 1;
- adresă nr. 627/P/2019 din 27.11.2019 către Tribunalul București, fila 2;
- referat nr. 627/P/2019 din 26.11.2019 privind încuviințarea măsurilor de supraveghere tehnică, filele 3 - 21;
- adresa nr. 627/P/2019 din 27.11.2019 către Serviciul tehnic DNA, fila 22;
- încheiere Tribunalul București din 27.11.2019, pronunțată în dosarul nr. 35690/3/2019 și mandate de supraveghere tehnică, filele 23-39;
- adresa nr. 627/P/2019 din 19.12.2019 către Tribunalul București, fila 40;
- referat nr. 627/P/2019 din 19.12.2019 de prelungire a încuviințării măsurilor de supraveghere, filele 41-64;
- adresa nr. 327/P/2019 din 19.12.2019 către Serviciul Tehnic al DNA, fila 65;
- încheiere Tribunalul București din 19.12.2019, pronunțată în dosarul nr. 38371/3/2019, filele 66 - 72; ’
- referat nr. 307/P/2019 din 22.01.2020 de prelungire a încuviințării măsurilor de supraveghere tehnică, filele 73-98;
- adresa nr. 307/P/2019 din 23.01.2020 către Serviciul tehnic al DNA, fila 99;
- încheiere Tribunalul București din 22.01.2020 pronunțată în dosar nr. 1764/3/2020 de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică, filele 100-108;
- adresa nr. 93/P/2020 din 20.02.2020 către Tribunalul București, fila 109;
- referat nr. 93/P/2020 din 20.02.2020 de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică, filele 110 - 137;
- adresa nr. 93/P/2020 din 20.02.2020 către Serviciul tehnic al DNA, fila 138;
- încheiere Tribunalul București din 20.02.2020 pronunțată în dosarul 4754/3/2020 de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică, filele 139-146;
- adresa nr. 93/P/2020 din 28.05.2020 către Tribunalul București, fila 147;
- referat nr. 93/P/2020 din 27.05.2020 de încuviințare a unor măsuri de supraveghere tehnic, filele 148-193;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 25.05.2020 de investigații, fila 194;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 25.05.2020 de investigații, fila 195;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 24.03.2020 privind starea sănătății G.M. pe perioada stării de urgență, fila 196;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 16.03.2020 privind conversații pe platforma WhatsApp între T.D.C. și G.M. , filele 197-199;
- adresa nr. 93/P/2020 din 28.05.2020 către Serviciul Tehnic al DNA , fila 200;
- încheiere Tribunalul București din 28.05.2020, pronunțată în dosarul nr. 11793/3/2020 privind încuviințare măsuri de supraveghere tehnic și mandate de supraveghere tehnică, filele 201 - 217;
- adresa nr. 93/P/2020 din 25.06.2020 către Tribunalul București, fila 218;
- referat nr. 93/P/2020 din 25.06.2020 prelungire măsuri de supraveghere tehnică, filele 219 - 268;
- adresa nr. 93/P/2020 din 25.06.2020 către Serviciul Tehnic al DNA, fila 269
- încheiere Tribunalul București din 25.06.2020, pronunțată în dosarul nr. 14683/3/2020, prelungire măsuri supraveghere tehnică, filele 270 - 282.
Volumul 11
- copie xerox referat nr. 499/P/2020 cu propunere de încheiere , în cursul urmăririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției și a stabilirii limitelor acestuia din data de 10.12.2020 cu privire la inculpat T.D.C. , filele 1 - 74;
- copie xerox acord de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 15.12.2020 cu inculpatul T.D.C. , filele 75 - 149;
- comunicare minută penală nr. 120/2021 din data de 05.02.2021 admitere a acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul T.D.C. , filele 150-153;
- copie ordonanța nr. 93/P/2020 din data de 09.12.2020, privind disjungerea cauzei cu privire la inculpatul T.D.C. în vederea încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției, filele 154 - 173.
Volumul 12
- adresă nr. 93/P/2020 din 06.10.2020 către SC AMENAJAREA DOMENIULUI PUBLIC (...) SA , fila 1;
- adresă de răspuns din data de 16.10.2020 de la SC AMENAJAREA DOMENIULUI PUBLIC (...) SA (TOTUL VERDE SA ) și documentele aferente, filele 2-379.
Volumul 13
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 27.10.2020 către Vista Bank și răspuns aferent, filele 1 - 38;
- adresa nr. 93/P/2020 din 16.11.2020 către Vista Bank și răspuns aferent, filele 39 - 40;
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 04.11.2020 către Autoklass București Sud și răspuns aferent, filele 41-98;
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 27.10.2020 către ANCPI și răspuns aferent, filele 99-107;
- adresa nr. 93/P/2020 din data de 09,10,2020 către ANCPI și răspuns aferent, filele 108 - 263.
Volumul 14
Procese verbale inscripționare suporți optici în baza mandatelor de supraveghere tehnică, filele 1 - 322;
Volumul 15
- ordonanța nr. 93/P/2020 din data de 13.09.2021, prin care s-a dispus în temeiul art.303 C.p.p. și art.142 alin.5 C.p.p. rap.la art.139 alin.2 C.p.p., atașarea la dosarul nr. 93/P/ 2020, a unor înscrisuri din dosarul cu numărul 94/P/2020 ( fost 85/P/2019), respectiv dosarul 106/P/2021 ( disjuns din dosarul 94/P/2020), în copie conform cu originalul, mai precis ordonanța nr. 85/P/2019 din 20.11.2019 de continuare a urmăririi penale față de suspecți cât și acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu G.M. în dosarul 106/P/2021, filele 1-2;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 14.09.2021 de punere la dispoziție a avocatului BC, apărător al inculpatului M.M.E. ,unui set de documente în fotocopie conformă cu originalul, fila 3;
- proces verbal nr. 93/P/2020 din 13.09.2020 de atașare a unor înscrisuri conform ordonanței nr. 93/P/2020 din data de 13.09.2021, fila 4;
- ordonanța nr. 85/P/2019 din data de 20.11.2020 - conform cu originalul - filele 5 - 14; ’
- copie hotărâre penală nr. 595/2021- conform cu originalul - pronunțată la data de 14.05.2021 în dosarul nr. 10517/3/2021 al Tribunalului București, Secția I Penală, admitere acord încheiat cu inculpatul G.M. , filele 15 - 36;
- acord de recunoaștere a vinovăției nr. 106/P/2021 din data de 31.03.2021 încheiat cu inculpatul G.M. - conform cu originalul, filele 37 - 126.
Inculpatului i s-a comunicat copia a rechizitoriului (f. -dosar asociat), iar în conformitate cu dispozițiile art. 344 alin. (2) C.pr.pen., i s-a pus în vedere că are dreptul de a formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor, precum și a efectuării actelor de urmărire penală în termen de 20 de zile de la comunicare, aducându-i-se la cunoștință și că are dreptul de a-și angaja un apărător. Inculpatul a formulat cereri și a invocat excepții în procedura camerei preliminare.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 11.04.2022 au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpatul M.M.E., ca neîntemeiate.
Prin aceeași încheiere s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 93/ P/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor de corupție, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală., dispunându-se începerea judecății.
Încheierea judecătorului de cameră preliminară a rămas definitivă prin încheierea completului competent din cadrul Curții de Apel București cu nr. 325/CO-CP din 05.07.2022. ’ ’
La primele termene de judecată, respectiv la data de 12.09.2022 și la data de 10.10.2022 cauza a fost amânată în vederea respectării principiului continuității completului de judecată.
La termenul de judecată din data de 07.11.2022, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a încunoștințat inculpatul referitor la dispozițiile art. 374 alin. (4) rap. la art. 375 și art. 396 alin. (10) Cod procedură penală, privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că nu solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prev. de art. 374 alin. (4) Cod procedură penală.
La același termen de judecată, având în vedere poziția procesuală a inculpatului, s-a dispus readministrarea probelor din cursul urmăririi penale.
La termenul de judecată din data de 16.01.2023 s-a procedat la audierea inculpatului M.M.E. , declarația acestuia fiind consemnată în scris, semnată și atașată dosarului cauzei. De asemenea, s-a prorogat cererea inculpatului de atașare a dosarului de urmărire penal 85/P/2019 al DNA, fiind respinsă cererea apărării de emitere a unei adrese către DNA, în vederea comunicării dacă în dosarul 448/P/2018, s-a dispus realizarea unei verificări de către Direcția Generală de Antifraudă Fiscală la societățile aflate în relații comerciale cu ADP (...) La termenul de judecată din data de 13.02.2023, s-a procedat la audierea martorului G.M. și Vasilescu Cristian-Liviu, fiind dispusă emiterea unei adrese către DNA cu mențiunea de a preciza dacă s-au efectuat măsuri de supraveghere video a inculpatului M.M.E. în prezentul dosar sau într-un alt dosar de urmărire penală. De asemenea, a fost respinsă solicitarea apărării apreciind că sunt administrate suficiente probe, nefiind necesară atașarea la dosarul cauzei a citațiilor și adreselor emise în dosarul de urmărire penală 448/P/2018, având în vedere poziția reprezentantului Ministerului Public în sensul că nu sunt alte probe care să susțină acuzația adusă.
La termenul de judecată din data de 13.03.2023 s-a procedat la audierea martorilor F.I.L. , C.M. și I.K. . A încuviințat pentru inculpat suplimentarea probatoriului cu depoziția martorului T.D.C. .
La termenul de judecată din data de 24.04.2023 a fost audiat martorul T.D.C. și a fost încuviințată pentru inculpat proba cu înscrisuri din care rezulta situația financiară a societății DG , extrase din articole de presă, știri din anul 2010 și redarea în scris a audierii martorului T.D.C. în cursul urmăririi penale.
La termenul de judecată din data de 23.05.2023 s-a procedat la audierea martorei C.A.N., fiind încuviințat apoi cererea inculpatului de amânare a judecății cauzei pentru pregătirea apărării.
La termenul de judecată din data de 27.06.2023 cauza a fost amânată în raport cu formele de protest adoptate de Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului București prin hotărârea r. 4/20.06.2023.
La termenul de judecată din data de 26.09.2023 cauza a fost amânată în vederea comunicării către inculpat a unei copii a înregistrărilor ambientale efectuate în cursul urmăririi penale.
La termenul de judecată din data de 07.11.2023, având în vedere modificarea componenței completului de judecată, s-a dispus readministrarea probatoriului din cursul urmăririi penale.
La termenul de judecată din data de 04.12.2023 instanța a procedat la amânarea cauzei având în vedere că inculpatul a solicitat ca la audiere să participe un interpret de limba turcă.
La termenul de judecată din data de 15.01.2024 au fost audiați martorii V.C.L. și G.M. , fiind prorogată discutarea cererii inculpatului de emitere a unei adrese către DNA pentru a se comunica dacă în dosarul penal nr. 448/P/2018 au fost efectuate percheziții domiciliare la sediul ADP ... și la domiciliul lui G.M. .
La termenul de judecată din data de 13.03.2024 au fost audiați martorii I.K. , C.M. si F.I.A. .
La termenul de judecată din data de 26.04.2024 s-a procedat la ascultarea în ședință publică a audierii martorului I.K. , în cursul urmăririi penale, fiind reaudiat martorul I.K. .
La termenul de judecată din data de 07.06.2024 a fost încuviințată pentru inculpat proba cu înscrisuri apreciind-o utilă soluționării cauzei pe care a și administrat-o prin atașarea acestora la dosar. În temeiul disp. art.100 C. pr. pen. a dispus emiterea unei adrese către DNA pentru a înainta la dosarul cauzei discuțiile ambientale purtate de către cms. M.M.E. și cms. B.C. însoțite de către procesul verbal de transcriere a acestora în dosarul nr. 94/P/2019 (fost 85/P/2018), înregistrarea declarației dată în calitate de suspect de G.M. în același dosar la momentul la care i-a fost adusă la cunoștință calitatea de suspect și atașarea citațiilor emise în dosarul nr.448/P/2019 cu privire la audierea martorilor pentru datele din 22.10.2018, 05.11.2018, 21.11.2018, 05.12.2018, 06.12.2018, 07.12.2018, 08.05.2019, 09.05.2019, 10.05.2019, 13.05.2019, 14.05.2019, 15.05.2019, 17.05.2019, 30.05.2019, 21.05.2019, 22.05.2019, 23.05.2019, 05.06.2019, 17.07.2019, 24.07. 2019, indicate la fila 33 rechizitoriu. De asemenea, a solicitat atașarea adreselor menționate în rechizitoriu la fila 33, ca fiind emise în dosarul 448/P/2019, la datele indicate la fila 33.
La termenul de judecată din data de 26.08.2024 a fost amânată cauza pentru a oferi posibilitatea apărătorilor inculpatului de a obține copiile suporților optici depuși la dosar și pentru atașarea dosarului penal nr. 10517/3/2021.
La termenul din data de 27.09.2024 a fost încuviințată proba cu înscrisuri pentru inculpatul M.M.E. , referitoare la redarea convorbirilor ambientale din 26.08.2019
Prin încheierea din data de 02.10.2024, în baza art. 281 alin.(1) lit. b) C.pr.pen., a fost respinsă excepția nulității absolute a înregistrărilor ambientale realizate de colaboratorul G.M. cu martorii T.D.C. și I.K. , invocată de inculpatul M.M.E. , ca neîntemeiată, motivarea fiind consemnată în considerentele respectivei încheieri.
În ceea ce privește măsurile preventive dispuse în cauză, se reține că față de inculpatul M.M.E. a fost dispusă măsura controlului judiciar în faza urmăririi penale prin ordonanța procurorului, la data de 01.10.2020, pe o durată de 60 de zile, până la 29.11.2020.
Măsura preventivă a fost prelungită, iar mai apoi menținută succesiv până la data de 09.11.2022, când a fost revocată prin încheierea completului competent din cadrul Curții de Apel București prin decizia nr. 402/CO din data de 09.11.2022.
În privința măsurilor asiguratorii, prin ordonanța din 26.01.2021 s-a dispus instituirea sechestrului și luarea inscripției ipotecare asupra cotei părți de 50% din bunul imobil - clădire și teren, amplasat la adresa București, (...), compus din teren în suprafață de 212 mp cu număr cadastral 202956 (nr.cadastral vechi (...) /10 și construcția C1 cu număr cadastral (...) - C1, cu regim de înălțime D+P+lE+mansardă (etaj2), în suprafață construită la sol de 108 mp (ambele cu număr cadastral vechi 2755/2), preț de achiziție de 1.528.448 lei echivalentul a 320.000 euro, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr.1118 din 06.12.2019 de către Biroul Individual Notarial ACTUM, aparținând inculpatului M.M.E. , fiul lui (...), până la concurența sumei de 278.584,04 lei ( volumul 7, filele 1¬55).
La data de 04.02.2021 prin ordonanță s-au dispus ridicarea sechestrului și a inscripției ipotecare asupra cotei părți de 50% din bunul imobil - clădire și teren, amplasat la adresa București, (...), compus din teren în suprafață de 212 mp cu număr cadastral 202956 (nr.cadastral vechi (...) /10 și construcția C1 cu număr cadastral (...) - C1, cu regim de înalțime D+P+1E+mansardă (etaj2), în suprafață construită la sol de 108 mp (ambele cu număr cadastral vechi 2755/2), preț de achiziție de 1.528.448 lei echivalentul a 320.000 euro, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr.1118 din 06.12.2019 de către Biroul Individual Notarial ACTUM, aparținând inculpatului M.M.E. , (...) și instituirea sechestrului și aplicarea popririi asupra contului cu nr.RO (...) ,3 deschis la CEC Bank Sucursala Alba Iulia pe numele M.M.E. cont în care se află consemnată suma de 278.595,74 lei.
Prin încheierea din 27.04.2021 în dosarul cu nr.2790/3/2021, Tribunalul București - Secția I Penală - 2 - Drepturi și Libertăți, a dispus în baza art.250 alin.4 C.p.p., admiterea contestației formulate de inc.M.M.E. și ridicarea sechestrului asigurator și a popririi.
Analizând materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situația de fapt:
În fapt, Tribunalul a constatat că prin actul de inculpare, respectiv prin rechizitoriu, în sarcina inculpatului M.M.E. , procurorul a reținut următoarele acuzații:
”În toamna anului 2018, în contextul în care la nivelul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost înregistrat în luna august 2018, dosarul cu nr.448/P/2018, inc. M.M.E. i¬a solicitat martorului I.K. să îi faciliteze o întâlnire cu directorul ADP (...) , G.M. , motivând necesitatea dar și urgența acestei întâlniri prin faptul că G.M. are niște probleme la nivelul Direcției Naționale Anticorupție.
Prin intermediul martorului I.K. , inc.M.M.E. l-a cunoscut pe martorul denunțător G.M. , undeva în cursul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie 2018.
Cu ocazia primei întâlniri/primelor întâlniri ce a avut loc la punctul de lucru - atelierul auto aparținând martorului I.K. , amplasat pe str.Turnu Măgurele, ... , inc. îl încunoștințează pe martorul denunțător G.M. că la nivelul DNA — Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, se află în lucru un dosar în care se efectuează cercetări în privința sa, mai precis că sunt verificate achizițiile publice realizate de ADPS 4 și își oferă serviciile în sensul că pe viitor va încerca să îl țină la curent pe martorul denunțător G.M. cu privire la activitățile de urmărire penală ce se vor desfășura în dosarul de la nivelul DNA.
Este totodată și momentul în care inc.M.M.E. îi solicită martorului denunțător G.M. să îl ajute să obțină contracte pentru firma DG aparținând inc.T.D.C. .
Aceste prime întâlniri reprezintă și momentul realizării primei activități infracționale, pe de-o parte inc. M.M.E. divulgă informații nedestinate publicității — existența unui dosar la nivelul DNA și își prezintă oferta de a divulga asemenea date nepublice și pentru viitor, iar pe de altă parte același inculpat solicită în contra partidă de la G.M. , realizarea de demersuri pentru ca firma inc.T.D.C. să obțină contracte cu autoritățile locale ale Sectorului 4 București.
Din momentul stabilirii înțelegerii infracționale, inc.M.M.E. și-a încălcat atribuțiile de serviciu stabilite în mod explicit atât prin Legea 306/2002 privind statutul polițistului cât și în Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, instituție în cadrul căreia activa în calitate de ofițer de poliție judiciară.”
După ce a indicat prevederile legale încălcate de inculpatul M.M.E. , procurorul a continuat expunând ca situație de fapt, următoarele:
”Este greu de stabilit care a fost motivația interioară care l-a determinat pe inc.M.M.E. să îi ceară lui G.M. obținerea de foloase necuvenite pentru altul - contracte pentru firma DG aparținând inc.T.D.C. , însă este plauzibilă ipoteza potrivit căreia inc.M.M.E. având cunoștință de problemele întâmpinate de inc.T.D.C. în desfășurarea activităților și necesitatea obținerii de contracte pe de-o parte iar pe de altă parte având în vedere faptul că folosea gratuit autoturismele MERCEDES ale firmei DG , a decis să îl ajute în acestfel, prin divulgarea de informații nedestinate publicității din dosarele DNA.
După momentul inițial al stabilirii coordonatelor relaționării dintre inc.M.M.E. și martorul denunțător G.M. , în sensul celor precizate anterior (informații din dosarele DNA contra contracte pentru firma DG ), între inc.M.M.E. și martorul G.M. au avut loc mai multe întâlniri în perioada septembrie/octombrie 2018 - octombrie 2019.
Aceste întâlniri au avut loc în cele mai multe situații la punctul de lucru - Service auto aparținând martorului I.K. , amplasat pe str.Turnu Măgurele, ... , dar au fost și câteva întâlniri la diferite restaurante, unul fiind Trattoria Picolla din Parcul Copiilor, ... , locație folosită frecvent de martorul denunțător.
De asemenea, trebuie precizat că deși la aceste întâlniri au participat ocazional și inc.T.D.C. sau martorul Isisk Kakac, discuțiile pe problematică critică - situația dosarului/dosarelor de la nivelul DNA în care se efectuau cercetări față de activitatea ADP ... , se purtau doar de inc.M.M.E. cu martorul G.M. , păstrând o anumită discreție având în vedere caracterul infracțional al dialogurilor.
Cu ocazia acestor întâlniri dintre inc. M.M.E. și martorul G.M. , ofițerul de poliție judiciară din cadrul DNA, îl informa pe directorul ADP ... cu privire la activitățile de urmărire penală efectuate în dosarul nr.448/P/2018 aflat în lucru la dna procuror B.I..
Este greu de stabilit cu precizie datele exacte ale livrării de informații nedestinate publicității întrucât între cei doi, polițist și directorul ADP, au fost multe întâlniri care aveau în plus și un caracter conspirativ, astfel că este de înțeles dificultatea martorului G.M. de a-și aminti cu precizie un amănunt de genul: - la data de X mi-a spus că urmează să fie audiat Y sau ridicate documentele Z.
Ceea ce reprezintă însă o certitudine, potrivit relatărilor martorilor G.M. , I.K. dar și a inc.T.D.C. , prin raportare la datele concrete evidențiate în registrele DNA, este că ofițerul de poliție judiciară M.M.E. i-a furnizat directorul ADP ... următoarele informații nedestinate publicității din activitatea de urmărire penală a DNA, în perioada octombrie 2018 — vara anului 2019:
-Existența la nivelul DNA a dosarului 448/P/2018 în care se fac cercetări privind activitatea ADP ... , iar ulterior faptul că există și alte dosare.
Aceste date divulgate de inc.M.M.E. sunt reale întrucât la nivelul DNA a fost înregistrat la data de 20.08.2020 dosarul cu nr.448/P/2018. Ulterior la nivelul DNA a fost înregistrat și un alt dosar cu nr. 396/P/2019 aflat în instrumentarea procurorului B.M. (aspecte ce fac obiectul investigațiilor în celălalt dosar cu nr.94/P/2020 fost 85/P/2019).
-Faptul că în dosarul nr.448/P/2018 urmează să fie ridicate documente de la ADP ... și de la firme care au încheiat contracte cu această instituție publică.
Aceste date divulgate de inc.M.M.E. sunt reale întrucât în dosarul cu nr.448/P/2018 au fost solicitate documente și relații la următoarele date: 29.10.2018, 30.10.2018, 08.02.2019, 18.04.2019, 07.05.2019, 30.05.2019, 10.06.2019.
-Faptul că urmează să fie audiați martori în dosarul 448/P/2018.
Aceste date divulgate de inc.M.M.E. sunt reale întrucât în dosarul cu nr.448/P/2018 au fost realizate audieri de martori la următoarele date: 22.10.2018, 05.11.2018, 21.11.2018, 05.12.2018, 06.12.2018, 07.12.2018, 08.05.2019, 09.05.2019, 10.05.2019, 13.05.2019, 14.05.2019, 15.05.2019, 17.05.2019, 30.05.2019, 21.05.2019, 22.05.2019, 23.05.2019, 05.06.2019, 17.07.2019, 24.07.2019.
-Faptul că în dosarul cu nr.448/P/2018 s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice de către Serviciul Specialiști din cadrul DNA.
Aceste date divulgate de inc.M.M.E. sunt reale întrucât în dosarul cu nr.448/P/2018 s-a dispus la data de 30.10.2018 efectuarea unei constatări tehnico - științifice.”
S-a reținut în continuare că ”prin raportare la obiectul urmăririi penale și condiția expresă a nepublicității urmăririi penale, datele divulgate de inc.M.M.E. reprezintă fără echivoc date nepublice, informații ce nu sunt destinate publicității.
Datele nepublice din activitatea DNA privind existența dosarului 448/P/2018 precum și actele de urmărire penală efectuate în acest dosar, au fost obținute de inc.M.M.E. în virtutea funcției sale, acesta având acces la biroul procurorului de caz, B.I. , prin faptul că era ofițer de poliție judiciară delegat să efectueze acte de urmărire penală în dosarele procurorului Irina Constantin, colegul de birou al procurorului B.I. .
Concomitent cu divulgarea datelor nepublice privind activitățile din dosarele DNA, inc.M.M.E. îl sfătuia pe martorul G.M. cu privire la ce anume ar trebui să facă pentru îngreunarea cercetărilor, sugerându-i că ar trebui să facă o plângere penală împotriva procurorului de caz, doamna procuror B.I. , pe care să o adreseze Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție. Motivația acestei sugestii a inc.M.M.E. fiind aceea că în urma verificărilor realizate de el ar fi stabilit că soțul procurorului de caz s-ar afla în relații de afaceri cu un anume Puiu Florian, fost consilier local la Sectorul 4 și care ar fi dorit să îi facă rău în acest fel lui G.M. .
Pe parcursul relaționării cu martorul G.M. , inc.M.M.E. i-a indus acestuia în mod constant o stare de alarmare prin afirmații de genul că o să fie arestat, că procurorul de caz are ceva personal cu el. Această strategie de alarmare a martorului denunțător G.M. , coroborată cu datele/informațiile reale din activitatea DNA în dosarul 448/P/2018 pe care ofițerul de poliție judiciară i le comunica, aveau menirea să îi inducă acestuia ideea că relaționarea cu inc.M.M.E. era opțiunea cea mai bună și totodată să îl determine să dea curs solicitărilor acestuia în vederea obținerii de foloase necuvenite.
Foloasele necuvenite așa cum s-a reținut pe parcursul urmăririi penale au fost cuantificate prin obținerea de către firma complicelui, inc.T.D.C. , SC DG SRL a două contracte de lucrări pe raza sectorului 4.
Inculpatul T.D.C. , patronul firmei DG GRUP, a cunoscut despre existența înțelegerii infracționale dintre inc.M.M.E. și martorul denunțător G.M. , acceptând să obțină contractele prin intermediul ofițerului de poliție judiciară. Chiar dacă nu a cunoscut mai multe amănunte ale discuțiilor dintre inc.M.M.E. și directorul ADP ... , G.M. , inc.T.D.C. a cunoscut că înțelegerea între primii doi viza divulgarea de date nepublice din activitatea DNA și a sprijinit această activitate infracțională acceptând primirea celor două contracte prin mijlocirea inc.M.M.E. .
Astfel, urmare a pretinderii din partea inc.M.M.E. , martorul denunțător G.M. a facilitat obținerea de contracte pentru firma SC DG SRP aparținând complicelui T.D.C. , mai precis contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma DG cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu SC ADP... SA.
Prin raportare la situația de fapt reținută în sarcina inculpaților M.M.E. și T.D.C. , și probele administrate (documentele obținute de la SC AC - filele 155-273, volumul 7- și SC ADP ... - volumul 12 integral), mita remisă constă în profitul realizat din sumele de bani pe care SC DG controlată de inc.T.D.C. , le-a obținut efectiv în baza contractelor încheiate cu cele două entități economice amintite ca urmare a facilitării inc.M.M.E. care a promis în schimb celui de la care a pretins obținerea contractelor, divulgarea de informații nedestinate publicității din dosarele DNA, în vederea obținerii unor foloase necuvenite.
În concret, din derularea celor două contracte menționate, SC DG SRL a încasat suma totală de 2.158.261,87 lei, defalcată astfel:
- 2.058.829,56 lei încasați de la SC AC ACM SRL în perioada 14.05.2019 - 20.12.2019
- 99.432,31 lei încasați de la SC ADP ... (TOTUL VERDE) în perioada 11.11.2019 -18.02.2020.[..’.]
În acest context trebuie precizat că pe parcursul relaționării cu martorul denunțător G.M. , inc.M.M.E. a încercat să îi sugereze acestuia că ar dori obținerea și a altor beneficii din partea acestuia, cum ar fi angajarea soției întrucât la prezentul loc de muncă muncește mult și câștigă puțin, sau realizarea unor intervenții de natură politică pentru obținerea unei funcții de conducere la nivelul IGPR, solicitări care nu au îmbrăcat forma unor cereri explicite ci fiind doar subiecte pe care inculpatul M.M.E. i le-a adus în discuție martorului G.M. cu scopul de a-i capacita acestuia disponibilitatea în vederea rezolvării acestor probleme personale ale ofițerului de poliție judiciară.”
Sumarizând, în sarcina inculpatului M.M.E. , procurorul a reținut că faptele acestuia - comisar șef, fost ofițer de poliție judiciară în cadrul DNA până în luna martie 2020 și ulterior șef serviciu în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice, constând în aceea că:
- în baza aceleiași rezoluții infracționale i-a pretins denunțătorului G.M. în perioada octombrie 2018 - iunie 2019, foloase necuvenite pentru altul constând în obținerea de contracte pentru firma SC DG SRP aparținând complicelui T.D.C. , mai precis contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma DG cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu SC ADP... SA, pentru ca ofițerul de poliție judiciară din cadrul DNA să furnizeze informații nedestinate publicității, directorului general al ADP ... , G.M. , mai precis date cu privire la activitățile de urmărire penală derulate în dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în condițiile în care ofițerul M.M.E. , a utilizat în perioada 2018 - 2020 autoturismul marca MERCEDES cu nr. (...), înregistrat pe persoană juridică - SC DG SRL;
- în perioada octombrie 2018 - iunie 2019, ofițerul de poliție judiciară M.M.E. a furnizat informații nedestinate publicității din dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (existența dosarului 448/P/2018, procurorul care instrumentează dosarul, faptul că vor fi audiați martori și momentele când se va realiza această activitate, faptul că vor fi ridicate documente și momentele când se vor realiza aceste activități, faptul că s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice - aspectele prezentate și detaliate în cap din rechizitoriu), directorului
general al ADP ... , G.M. , în vederea obținerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul constând în obținerea de contracte pentru firma SC DG SRP aparținând complicelui T.D.C. , mai precis contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma DG cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu SC ADP... SA
- în perioada octombrie 2018 -iunie 2019 a furnizat informații nedestinate publicității din dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (existența dosarului 448/P/2018, procurorul care instrumentează dosarul, faptul că vor fi audiați martori și momentele când se va realiza această activitate, faptul că vor fi ridicate documente și momentele când se vor realiza aceste activități, faptul că s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice - aspectele prezentate și detaliate în cap din rechizitoriu), directorului general al ADP ... , G.M. , în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în respectivele cauze penale.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, judecătorul fondului a constatat că situația de fapt, fie a fost reținută în mod greșit de către procuror, din pricina unei interpretări greșite a materialului probator, fie a suferit modificări semnificative pe parcursul cercetării judecătorești, în urma readministrării probatoriului și a administrării probelor noi, astfel cum se va arată pe mai departe.
A reținut instanța că inculpatul M.M.E. și-a desfășurat activitatea în cadrul DNA în perioada 2016-martie 2020, în funcția de ofițer de poliție judiciară, deținând gradul profesional de comisar șef de poliție, ulterior fiind transferat în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice.
Coroborând declarațiile inculpatului M.M.E. cu declarațiile martorului- denunțător G.M. și cele ale martorilor I.K. și T.D.C. , s-a constatat că inculpatul M.M.E., în perioada respectivă era prieten atât cu I.K. , persoană ce era administratorului unui service auto și a unei spălătorii auto, situate în București, str. (...), cât și cu martorul T.D.C. , ce era administratorul societății SC DG SRL, ce avea ca obiect de activitate, activități de construcții.
Coroborând declarațiile martorilor I.K. și G.M. , s-a reținut că cei doi martori erau prieteni apropiați, martorul I.K. adresându-i-se numitului G.M. cu apelativul ”tata”. În plus, cei doi se aflau în relații comerciale, terenul pe care funcționau service-ul auto și spălătoria auto, ambele administrate de martorul I.K. , era închiriat de la martorul denunțător G.M. .
Tot din cuprinsul acestor mijloace de probă a rezultat faptul că inculpatul M.M.E. și T.D.C. se cunosc din anul 2010, fiind buni prieteni și prieteni de familie.
A observat instanța că în contextul în care inculpatul M.M.E. se deplasa la spălătoria deținută de martorul I.K. , acesta l-a cunoscut personal pe martorul denunțător G.M. , cea din urmă persoană fiindu-i prezentată de I.K. . Cel mai probabil, cei doi au interacționat prima dată în ultimul trimestru al anului 2018, fără să poată să fie stabilită cu exactitate data.
A constatat instanța că în cursul lunii august 2018 a fost format la nivelul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție dosarul de urmărire penală cu nr.448/P/2018, în care se investiga suspiciunea comiterii unor infracțiuni de către numitul G.M. , director al ADP ... și numitul Băluță Daniel, primar al sectorului. Concret, în cadrul dosarului de urmărire penală se verificau unele proceduri de achiziție publică derulate de Administrația Domeniului Public ... București, societate comercială aflată în subordinea Consiliului Local ... București și condusă în calitate de director general de martorul denunțător G.M. .
În ceea ce îl privește pe inculpatul M.M.E. , instanța a reținut că în perioada 2018 - 2020, acesta, în calitatea sa de ofițer de poliție judiciară, a fost repartizat să lucreze în echipă cu procurorul I.C.C. , procuror care își desfășoară activitatea în biroul cu numărul (...), amplasat la etajul 2, birou în care își desfășura activitatea și procuror B.I. , cea din urmă instrumentând dosarul de urmărire penală nr. 448/P/2018.
În cuprinsul și în legătură cu denunțul formulat și înregistrat în evidențele D.N.A. la data de 22.11.2019, martorul G.M. a declarat pe parcursul urmăririi penale că l-a cunoscut pe inculpatul M.M.E. prin intermediul martorului I.K. , arătând că cel din urmă i-a solicitat să se prezinte la locația service-ului său, ocazie cu care a constatat că acolo se afla și inculpatul, care i-a precizat că la nivelul parchetului în care își desfășura activitatea exista un dosar ce îl viza, fără a-i oferi precizări, ulterior, cu ocazia unei alte întâlniri, comunicându-i că ”nu e o glumă”, urmând a fi chemat la DNA în dosarul penal nr. 448/P/2018.
A menționat martorul că ziua următoare, la sediul ADP ... s-a prezentat o echipă de ofițeri din cadrul DNA care a solicitat mai multe documente referitoare la activitatea instituției pe care o conducea, iar când a studiat adresa prin care i s-au solicitat documentele a constatat că este vorba de spre dosarul cu numărul 448/P/2018, la care făcuse referire inculpatul M.M.E.. A precizat martorul că această din urmă activitate a avut loc la începutul anului 2019.
A precizat în continuare că ulterior i-a solicitat o întâlnire inculpatului, acesta acceptând, întâlnirea având loc tot la service-ul auto al martorului I.K. , din București, str. (...). La această întâlnire, după ce i-a relatat inculpatului anumite aspecte pe care le auzise despre procurorul de caz(fără a preciza ce anume), inculpatul i-a comunicat că lucrează în același birou cu procurorul B.I., ce instrumenta dosarul.
Martorul a arătat apoi că a urmat o altă întâlnire în aceeași locație, ocazie cu care i-a spus că are anumite probleme în familie, referitor la faptul că soția sa lucrează foarte mult, însă atunci când s-a oferit să îi ofere posibilitatea să se prezinte la un interviu în cadrul DGASPC, inculpatul a declinat oferta. Martorul a precizat că în continuare că inculpatul i-a spus că dacă dorește să îl ajute, ar putea să facă demersuri pentru ca o societate, pe care nu i¬a indicat-o, să lucreze cu una dintre firmele autorizate să realizeze lucrări de anvelopare pe raza sectorului 4. Totodată, inculpatul M.M.E. i-a spus că în dosarul nr. 448/P/2018 urmează să fie emise citații pentru audierea persoanelor ce dețineau firmele care lucrau cu ADP ... .
În cuprinsul denunțului și al primei declarații, martorul denunțător a arătat că în primăvara anului 2019, la câteva zile de la una dintre întâlnirile avute, a fost contactat de martorul T.D.C. , ce i-a spus că vine din partea inculpatului M.M.E. , persoană ce i-a transmis că dorește obținerea contractului de prestări servicii ce fusese solicitat de inculpat.
A menționat martorul că în urma discuției purtate cu inculpatul, le-a solicitat reprezentanților societăților AC și C (cărora le-a expus situația), rugându-i să verifice disponibilitatea colaborării cu societatea DG , în calitate de subcontractor. Potrivit declarației martorului, societatea DG a primit ulterior lucrări de anvelopare de la AC ACM.
În continuare, a relatat martorul că la următoarea întâlnire, inculpatul M.M.E. i-a spus că în dosarul penal nr. 448/P/2018 procurorul de caz a dispus efectuarea unei constatări sau expertize prin care să fie verificate tranzacțiile firmelor din dosar, precizându-i că procurorul manifestă exces de zel, că nu se va lăsa până el nu va fi arestat, sfătuindu-l să formuleze o plângere penală împotriva acestuia.
Tot martorul denunțător a precizat că ulterior, aflând că societatea DG nu respectă termenele de efectuare a lucrărilor, l-a chemat pe martorul T.D.C. , administratorul societății DG , căruia i-a reproșat aceste probleme, iar ulterior, i-a fost solicitată o întâlnire din partea inculpatului M.M.E., aceasta având loc în Parcul Lumea Copiilor, în apropierea Restaurantului Picolla.
Cu ocazia întâlnirii, potrivit mărturiei, M.M.E. i-a spus că DNA efectuează cercetări și în dosarul penal nr. 396/P/2019 ce ar avea ca obiect achiziția de utilaje din Germania de către societatea administrată de I.K. , utilaje ce ar fi fost achiziționate de ADP ... fără organizarea unei licitații. Tot în această împrejurare, inculpatul i-ar fi spus că a discutat cu T.D.C. , iar în situația în care firma administrată de acesta nu își respectă angajamentul, să nu fie plătită.
A mai expus că după aproximativ o lună, a fost contactat de I.K. , care i-a spus că a fost sunat de patronul de la societatea DG să îl roage să îl întrebe despre suma de bani pe care o avea de primit de la Primăria Sectorului (...), ocazie cu care martorul denunțător G.M. i-a transmis că ”nu îl interesează li că decizia îi aparține primăriei”
Instanța a apreciat că declarația dată în cauză de martorul-denunțător este în mare parte nesinceră, iar procurorul i-a dat o valență probatorie superioară, acuzația fiind centrată în majoritate pe această depoziție și denunțul formulat. Instanța a ajuns la această concluzie întrucât pe de o parte nu se coroborează cu celelalte declarații date în cauză de martori, iar pe de altă parte cuprinde aspecte ce par fi scoase din context de către martor, sau cu privire la care nu a oferit explicații plauzibile. De altfel, în opinia judecătorului, declarația martorului G.M. a fost dată în contextul în care procurorii din cadrul DNA efectuau urmărirea penală în dosare care îl vizau, urmărind ușurarea situației sale juridice în acel context.
După cum a rezultat din actele și lucrările dosarului cauzei, martorul denunțător G.M. a fost cercetat în dosarul de urmărire penală nr. 85/P/2019 sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de dare de mită și instigare la săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, reținându-se în sarcina acestuia că:
- în baza aceleiași rezoluții infracționale i-a remis investigatorului S.C., comisar șef în cadrul DNA - Serviciul tehnic, suma de 700 euro, în două tranșe, respectiv 200 euro la data de 07.06.2019 și 500 de euro la data de 15.07.2019, pentru ca acesta să îndeplinească acte contrare atribuțiilor sale de serviciu, respective să verifice în evidențele Serviciului Tehnic al DNA și să îi transmită dacă există puse în aplicare mandate de supraveghere tehnică, telefonice și ambientale, în privința persoanei sale și a locației controlate de acesta, precum și să obțină date despre dosarele înregistrate la DNA care îl priveau.
- în perioada octombrie - noiembrie 2019 a promis suma de 1.000 euro, pe care a și remis-o efectiv la data de 13.11.2019, investigatorului S.C. , pentru ca acesta la rândul lui să o remită ofițerului de poliție judiciară P., în legătură cu îndeplinirea de către acesta din urmă, a atribuțiilor de serviciu, de ofițer delegat în dosarul cu nr.247/P/2018 al Secției de combatere a corupției din DNA
- în perioada mai - noiembrie 2019, a solicitat investigatorului S.C. să îi comunice date nepublice din următoarele dosare: dosarul cu nr.448/P/2018 al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, dosarul cu nr.247/P/2018 al Secției de combatere a infracțiunilor de corupție și dosarul cu nr.396/P/2019 al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în vederea obținerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.
A mai reținut judecătorul cauzei că inculpatul G.M. a încheiat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției în ceea ce privește acuzațiile indicate în precedent, fiind admis la data de 14.05.2021 acordul încheiat și pronunțată sentința penală nr. 595/14.05.2021 a Tribunalului București.
Din cuprinsul sentinței penale a rezultat faptul că inculpatul G.M. i-a solicitat și investigatorului cu identitate reală S.C. să afle date despre dosarul cu nr. 448/P/2018, instrumentat de procurorul B.I. și de ofițerii de poliție G.M. și C.A., dar și în alte dosare de urmărire penală.
În aceste condiții, judecătorul a opinat că pare evident interesul manifestat de către inculpatul G.M. de afla date despre toate dosarele ce sunt instrumentate de această unitate de parchet, constatându-se că el este cel ce a inițiat discuțiile cu investigatorul folosit în cauză, care avea calitatea de ofițer de poliție.
Revenind la cauza de fată, în ceea ce privește aspectul referitor la informarea martorului G.M. de către inculpatul M.M.E. cu privire la existența dosarului penal nr. 448/P/ 2018, ce îl viza și în care erau efectuate cercetări, judecătorul a arătat că după cum rezultă din cuprinsul declarațiilor martorei C.A.N. , aceasta avea calitatea de ofițer de poliție și își desfășura activitatea în aceeași secție cu inculpatul M.M.E. , aceasta fiind repartizată să lucreze cu doamna procuror B.I. , martora și inculpatul având birouri diferite.
Din cuprinsul depoziției martorei, date în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că inculpatul a instalat un espressor de cafea în biroul procurorilor, inculpatul având acces zilnic în această încăpere.
Martora a indicat în cuprinsul fiecărei declarații din cursul cercetării judecătorești că nu au existat situații în care inculpatul M.M.E. să o fi întrebat vreo dată cu privire la date concrete despre dosarele de urmărire penală instrumentate de procurorul împreună cu care lucra, însă a expus în cursul urmăririi penale că ar exista posibilitatea ca inculpatul să o fi întrebat în privința dosarului nr. 448/P/4018 dacă s-a dispus vreo constatare tehnico- științifică ori dacă a ridicat documente de la ADP ... .
Având în vedere aspectele relatate de martora C.A.N. , judecătorul fondului nu a împărtășit opinia procurorului conform căreia s-ar confirma ipotezele investigative referitoare la modalitatea prin care M.M.E. ar fi reușit să acceseze datele nedestinate publicității din dosarul instrumentat de doamna procuror B.I. .
Așadar, judecătorul a constatat că niciun moment martora nu a indicat cu certitudine faptul că inculpatul M.M.E. a întrebat-o date concrete cu privire la activitățile investigative și de urmărire penală ce se efectuau sau care urmau să se efectueze în legătură cu dosarul de urmărire penală nr. 448/P/2018, concluzia procurorului fiind întemeiată pe prezumții, iar nu pe probe. Instanța a apreciat că declarația dată în cursul urmăririi penale de către martoră nu poate conduce la concluzia că inculpatul M.M.E. a făcut demersuri pe lângă martoră pentru aflarea de date din ancheta penală aflată în curs de desfășurare.
Pe de altă parte, judecătorul fondului a constatat că martorul denunțător nu a expus în niciun moment care era obiectul dosarului de urmărire penală menționat de inculpat, ce aspecte erau vizate de anchetă și ce urmăreau procurorii să probeze în cauză, motiv pentru care s-a confirmat ipoteza conform căreia, chiar dacă inculpatul M.M.E. l-ar fi abordat în această modalitate pe G.M. , nu i-a fost comunicată vreo informație despre obiectul dosarului.
În ceea ce privește informațiile pe care inculpatul M.M.E. i le-ar fi dat martorului denunțător referitor la activitățile de urmărire penală ce se efectuau în cauză, instanța a notat în primul rând că cele menționate de martor, ce sunt în sensul că organele de urmărire penală urmăreau identificarea contractelor încheiate de ADP ... , nu reprezintă un aspect pe care inculpatul M.M.E. i l-ar fi furnizat martorului denunțător G.M. , astfel cum procurorul a reținut în cuprinsul actului de sesizare al instanței.
Judecătorul a reținut astfel că nu rezultă din niciun mijloc de probă aceste elemente factuale reținute de procuror în cuprinsul rechizitoriului. Chiar din cuprinsul denunțului și a declarației martorului denunțător G.M. a reieșit faptul că în ziua următoare aflării numărului dosarului penal instrumentat de DNA, la sediul ADP ... s-a prezentat o echipă de polițiști care a ridicat unele documente. De asemenea, în cuprinsul declarației date în fața instanței cu ocazie reaudierii sale, martorul G.M. a arătat că de fapt inițial, DNA a solicitat ADP ... să comunice datele de identificare ale subcontractanților ADP ... . În concluzie, se constată că acesta este momentul în care G.M. putea deduce obiectul cauzei penale instrumentate de procurori prin prisma documentelor ce îi fuseseră solicitate. Chiar martorul denunțător G.M. a arătat în cursul cercetării judecătorești că i-a prezentat inculpatului o ordonanță prin care procurorul dispunea ridicarea de înscrisuri, iar ulterior acestui moment, M.M.E. i-a spus că urmează să fie dispusă efectuarea unei expertize.
A mai constatat judecătorul fondului că susținerile martorului denunțător G.M. referitoare la modalitatea în care inculpatul M.M.E. i-a cerut să îi acorde contracte societății DG , administrate de T.D.C., nu se coroborează cu cele menționate de martorul I.K. în cursul urmăririi penale.
Astfel, instanța a constatat că în timp ce martorul G.M. a precizat faptul că după ce a avut întâlnirea cu inculpatul, la sediul ADP ... s-a prezentat martorul T.D.C., care a spus că venea din partea inculpatului, martorul I.K. relatând faptul că în anul 2018, inculpatul i-a solicitat lui I.K. să îl cheme pe G.M. la un restaurant cu specific pescăresc din centrul Capitalei, la întâlnire inculpatul prezentându-se însoțit de T.D.C. , pe care l-a prezentat ca fiind ”patronul firmei DG ”. Martorul I.K. a precizat că acela este momentul în care M.M.E. i-a cerut martorului denunțător să îi acorde contracte firmei DG .
În condițiile în care declarația martorului I.K. se coroborează parțial cu susținerile inculpatului referitoare la această întâlnire, dar și cu declarația martorului T.D.C. , rezultând, așadar, că inculpatul G.M. l-a cunoscut pe T.D.C. în acel moment, instanța a apreciat că au devenit lipsite de credibilitate afirmațiile numitului G.M. referitoare la solicitările inculpatului M.M.E. . Astfel, din analiza acestor mijloace de probă a rezultat faptul că discuțiile despre activitatea lui T.D.C. în domeniul construcțiilor s-au purtat cu ocazia acestei întâlniri, ocazie cu care inculpatul i l-a prezentat pe martorul T.D.C. lui G.M. . Așadar, referitor la afirmațiile martorului denunțător cu privire la faptul că a fost căutat ulterior de T.D.C. la sediul ADP, ocazie cu care acesta i-ar fi spus că vine din partea inculpatului M.M.E. , nu au putut fi considerate adevărate.
Pe de altă parte, tot referitor la aceste aspecte, judecătorul fondului a constatat că deși la momentul respectiv inculpatul M.M.E. i l-a prezentat pe T.D.C. , discuțiile referitoare la acordarea de lucrări din partea ADP ... către societatea DG nu au mers în direcția prezentată de martorul denunțător.
Din cuprinsul depozițiilor martorului T.D.C. , date în prezentul dosar, ce sunt susținute de declarația dată de același martor, în calitate de inculpat, respectiv martor în cadrul dosarului cu nr.93/P/2020(01.10.2020) finalizat cu încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției în ceea ce îl privește (dosarul penal nr. 499/P/2020), s-a constatat că în acele împrejurări, inculpatul i l-a prezentat pe martorul T.D.C. ca fiind administratorul unei firme de construcții, ce este o persoană ”serioasă” în activitatea sa profesională, inculpatul indicându-i martorului G.M. că îi poate folosi serviciile dacă va avea nevoie.
Cu privire la modalitatea de obținere de către SC DG a primului contract, instanța a reținut că aspectele învederate de martorul T.D.C. , ce vin în susținerea declarației inculpatului M.M.E. , se coroborează cu depozițiile martorului V.C.L. , acesta precizând că în toamna anului 2018, atât societatea AC, al cărei administrator era, cât și alte societăți care prestau lucrări pentru ADP ... , se aflau în dificultate în privința respectării termenelor de realizare a lucrărilor, iar în acest context, G.M. i-a prezentat ca soluție pentru terminarea mai rapidă a lucrărilor, încheierea unui contract cu societatea DG , administrată de T.D.C. . Fiind de acord cu sugestia martorului denunțător, a fost încheiat contractul nr. 54/12.10.2018, între societățile AC și DG , neexistând vreo negociere între cele două societăți, contractul fiind unul standard. Martorul a mai precizat că deși a încheiat mai multe contracte ce vizau subcontractarea lucrărilor pentru a căror realizare se angajase societatea AC față de ADP ... , pentru niciunul dintre acestea G.M. nu i-a indicat subcontractori, contractele fiind încheiate din proprie inițiativă.
Deși martorul V.C.L. a menționat că numitul G.M. i-a indicat societatea DG ca o posibilitate de preluare a unei părți a lucrărilor pe care AC le avea de executat pe raza Sectorului 4, aceasta nu poate susține acuzația în condițiile în care societatea a subcontractat mai multe lucrări către multiple alte societăți din pricina dificultăților pe care le-a întâmpina pe parcursul derulării contractului încheiat cu ADP ... .
În ceea ce privește cel de-al doilea contract încheiat de această dată între SC DG și ADP ... , depoziția martorului T.D.C. s-a apreciat că se coroborează cu declarația martorului F.I.L. , venind în susținerea apărării inculpatului M.M.E. , ce este în sensul că nu a cunoscut despre încheierea acestui contract.
Astfel, s-a constatat că atât martorul T.D.C. , cât și martorul F.I.L. au arătat că acest contract a fost acordat societății DG în contextul în care ADP ... , în vara anului 2019, a primit un calup de lucrări ce nu puteau fi realizate de Compartimentul Producție al ADP ... , motiv pentru care s-a impus subcontractarea acestora, contractul fiind atribuit în urma analizării ofertei de către o comisie de evaluare a lucrărilor, fără a purta vreo discuție cu G.M. pe perioada procedurii de atribuire a lucrărilor. Martorul F.I.L. a expus că după încheierea contractului cadru i-a fost prezentat de către martorul G.M. numitul T.D.C. , ca fiind administratorul societății DG , ocazie cu care G.M. i-a solicitat să îi atribuie acestei societăți lucrările primite de la Primărie, lucru ce s-a și întâmplat.
A constatat judecătorul că la momentul respectiv, martorul G.M. îl cunoștea deja pe martorul T.D.C. , între aceștia având loc întâlniri multiple. În contextul în care martorul denunțător cunoștea deja la acest moment și faptul că este vizat de unele anchete ale DNA, dar și faptul că T.D.C. este prieten bun cu inculpatul M.M.E. (persoană de la care spera să obțină informații din ancheta DNA), a devenit extrem de plauzibilă ipoteza conform căreia G.M. să fi dorit să păstreze legătura cu T.D.C. pentru a-l putea chestiona cu privire la discuțiile pe care acesta din urmă le-ar putea avea cu M.M.E. despre dosarul în care este anchetat.
Drept urmare, instanța a arătat că susținerile inculpatului M.M.E. referitoare la faptul că nu avea cunoștință despre încheierea acestui contract cu ADP la momentul încheierii lui sunt întemeiate, fiind confirmate de mijloacele de probă indicate în precedent, cu atât mai mult cu cât în perioada următoare au avut loc întâlnirile dintre T.D.C. și G.M. , întâlniri ce erau supravegheate de organele de urmărire penală.
Aceste probe s-a considerat că se coroborează și cu declarațiile martorului C.M. , inginer în cadrul societății DG , ce a relatat că în vara anului 2019, la solicitarea lui T.D.C. , a întocmit documentația necesară pentru a participa la procedura de atribuire a unor contracte de prestări servicii(efectuare de lucrări de construcție) ce fusese publicată pe site-ul ADP ... , iar în urma depunerii documentației a fost sunat de o persoană din cadrul ADP ... care l-a anunțat că trebuie să se prezinte la sediul instituției pentru a încheia contractul. A menționat martorul că T.D.C. nu i-a spus că l-ar cunoaște pe G.M. .
A notat instanța că aspectele învederate de martorul T.D.C. cu ocazia audierii sale la data de 21.10.2020, referitor la modalitatea în care a obținut primul contract încheiat cu AC nu se coroborează nici cu declarația dată în cursul cercetării judecătorești și nici cu declarațiile date de G.M. . Astfel, în timp ce martorul a afirmat în cuprinsul depoziției sale că după întâlnirea la care a fost prezentat lui G.M. , spre finalul anului 2018, inculpatul i-ar fi spus că ”îi poate pune o vorbă bună” la G.M. pentru obținerea unor lucrări, fiind chemat de G.M. la Primărie, în timp ce G.M. a expus în cuprinsul denunțului faptul că la câteva zile distanță de la întâlnirea avută de M.M.E. cu G.M. (întâlnire ce ar fi avut loc, însă, la service-ul lui I.K. ) a fost căutat de T.D.C. care i-a spus că ”dorește să obțină contractul de lucrări solicitat anterior de M.M.E. ”.
În consecință, analizând coroborat aceste mijloace de probă a fost apreciată eronată susținerea reprezentantului Ministerului Public conform căreia inculpatul ar fi condiționat furnizarea către G.M. de informații din dosarul 448/P/2018 al DNA în vederea obținerii unui folos necuvenit pentru altul, constând în obținerea de contracte pentru firma SC DG SRP aparținând complicelui T.D.C. , mai precis contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma DG cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu SC ADP... SA.
Faptul că numitul T.D.C. i-a fost prezentat de către inculpat lui G.M. , în calitatea acestuia de administrator al unei firme de construcții, nu a putut conduce la concluzia că acordarea celor două contracte a fost realizată la solicitarea inculpatului și pentru ca inculpatul să îl informeze pe martorul denunțător despre activitățile de urmărire penală efectuate în cauză de către procurorul DNA.
În continuare, analizând declarațiile martorului T.D.C. și cele ale martorului I.K. , instanța a constatat că există o discrepanță vădită între cele susținute în cursul urmăririi penale, pe care și-a întemeiat procurorul soluția de trimitere în judecată și cele date în fața judecătorilor fondului.
Așadar, s-a constatat că procurorul a reținut că I.K. a confirmat ipoteza investigativă principală în sensul că în anul 2018, fără să poată preciza exact data sau anotimpul, M.M.E. l-a chestionat în legătură cu G.M. , despre situația acestuia și dacă este de încredere pentru ca ulterior să îi spună că G.M. ar avea o problemă la DNA iar el, fiind ofițer la această unitate de parchet, dorește să îl ajute, solicitându-i lui I.K. să îi faciliteze o întâlnire.
În cursul judecății, martorul a declarat că nu știe ca vreunul dintre cei doi să îi fi cerut să se cunoască, indicând faptul că nu își mai amintește cu exactitate cu s-a întâmplat din pricina trecerii timpului, ulterior (în cuprinsul declarației date cu ocazia reaudierii) menționând faptul că pentru că ambele persoane veneau la spălătoria sa, le-a făcut cunoștință numiților M.M.E. și G.M. , precizând că niciodată M.M.E. nu i-a spus că numitul G.M. ar fi avut la momentul respectiv probleme cu legea.
Revenind la situația de fapt reținută de Parchet, coroborând declarațiile martorilor I.K. și G.M. cu cele ale inculpatului M.M.E., a rezultat faptul că în perioada 2018-2019, la spălătoria auto administrată de inculpatul I.K. au avut loc mai multe întâlniri între inculpatul M.M.E. și martorul G.M. , întâlniri la care martorul I.K. nu a participat.
Susținerile martorului I.K. referitoare la ștergerea mesajelor de pe aplicația WhatsApp de către inculpatul M.M.E. , aspecte relatate în cursul urmăririi penale s-a apreciat că nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză. Mai mult, cu toate că terminalele mobile ridicate de la locuința inculpatului M.M.E. au fost percheziționate, din cuprinsul rezultatelor perchezițiilor informatice nu au rezultat aspectele susținute de martor și preluate de procuror în cuprinsul actului de sesizare a instanței, referitoare la ștergerea acestor mesaje. Așadar, referitor la acest aspect, singurele mijloace de probă ce ar veni în susținerea celor indicate de procuror s-a considerat că ar fi declarația martorului I.K. din cursul urmăririi penale și declarația martorului denunțător G.M. , probele ce rezultă din acestea fiind obținute în contextul în care inculpatul G.M. dorea ușurarea situației sale juridice în dosarul penal ce îl viza, iar inculpatul I.K. era în relații de prietenie cu martorul denunțător, dar și în relații comerciale, motiv pentru care s-a ajuns la concluzia că declarația sa este nesinceră, cu atât mai mult în contextul în care nu a mai fost susținută pe parcursul cercetării judecătorești.
Cu toate că în temeiul mărturiei numitului I.K. procurorul a reținut faptul că în perioada 2018 - 2019, au avut loc mai multe întâlniri la atelierul său auto, între G.M. și M.M.E. , pentru a se discuta despre așa zisa problemă a lui G.M. de la DNA, martorul confirmând și faptul că M.M.E. a venit cu T.D.C. la o întâlnire cu G.M. , ocazie cu care i-a solicitat acestuia obținerea de contracte pe raza sectorului 4, fără însă ca martorul I.K. să cunoască concret termenii înțelegerii dintre G.M. și M.M.E. , instanța constată că depoziția martorului din cursul urmăririi penale nu a mai fost susținută de acesta pe parcursul cercetării judecătorești, expunând faptul că a fost presat de organele de anchetă la momentul la care i s-a solicitat să declare cu privire la aspectele respective.
Deși judecătorul fondului s-a îndoit de veridicitatea afirmațiilor martorului I.K. referitor la presupusele amenințări exercitate de organele de anchetă asupra sa, neexistând la dosarul cauzei vreo probă care să conducă la această concluzie, instanța a arătat că depoziția acestuia a fost dată în contextul unei relații de prietenie și de colaborare cu martorul denunțător G.M. . În ceea ce privește nesinceritatea declarației martorului I.K. , dată în cursul urmăririi penale, instanța a avut în vedere relația foarte apropiată a martorului I.K. de martorul denunțător (martorul adresându-i-se lui G.M. cu apelativul ”tată”), faptul că punctele de lucru ale societății martorului I.K. erau deschise în spațiul martorului denunțător de la care fusese închiriat, existând așadar, pe lângă relația de prietenie și o relație comercială între aceștia.
În plus, instanța a avut în vedere faptul că susținerea martorului I.K. din cursul urmăririi penale nu se coroborează cu declarațiile martorului T.D.C. , acestea din urmă coroborându-se parțial cu declarația inculpatului și cu declarațiile date de martorul I.K. în cursul cercetării judecătorești.
Astfel, deși este adevărat că cei patru (I.K. , K., T.D.C. , M.M.E. și G.M. ) s-au întâlnit, nu s-a putut reține faptul că în afară de a i-l prezenta pe T.D.C. ca fiind un constructor în care poate avea încredere, inculpatul M.M.E. i-ar fi solicitat martorului denunțător atribuirea de contracte societății administrate de martorul T.D.C. în schimbul furnizării de informații din activitatea de urmărire penală desfășurată în legătură cu dosarul de urmărire penală nr. 448/P/2018.
Atât în cursul cercetării judecătorești, cât și în cursul urmăririi penale, la momentul în care martorul T.D.C. a fost audiat în prezența apărătorului ales (la data de 01.10.2020), acesta a arătat că în cadrul discuțiilor purtate, G.M. l-a întrebat dacă este constructor și dacă poate realiza lucrări de anvelopare a clădirilor, precizând că inculpatul M.M.E. niciodată nu i-a spus martorului G.M. să îi atribuie lucrări.
Instanța a apreciat ca fiind sincere declarațiile martorului T.D.C. date în cursul cercetării judecătorești și în cursul urmăririi penale, numai la data de 01.10.2020, fiind plauzibilă explicația martorului referitor la nesinceritatea sa în cuprinsul declarațiilor din datele de 21.10.2020 și 19.11.2020, în condițiile în care era vizat de ancheta penală în curs, dorind să își ușureze situația juridică prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.
În ceea ce privește netemeinicia susținerii procurorului referitor la scopul pentru care ar fi fost atribuite cele două contracte societății DG , judecătorul cauzei a constatat că după atribuirea contractelor a existat o perioadă în care societatea DG era în urmă cu efectuarea lucrărilor, martorul T.D.C. , administratorul firmei ce trebuia să își respecte angajamentele contractuale, invocând faptul că nu este plătit de către Primăria Sectorului (...) București pentru lucrările deja efectuate.
În acest context, din inițiativa martorului a avut loc o întâlnire la care au participat G.M. , T.D.C. și M.M.E. , în Parcul Lumea Copiilor, ocazie cu care inculpatul M.M.E. i-a spus numitului G.M. că în situația în care societatea administrată de T.D.C. nu își respectă angajamentele, să nu fie plătită.
Or, instanța a arătat că este absurd ca inculpatul să fi pretins mită pentru altul (mita fiind reprezentată de profitul realizat de societatea DG în urma încheierii celor două contracte, primul cu Art Construct, iar cel de-al doilea cu ADP ... ), însă în momentul în care Primăria ar fi trebuit să realizeze plata pentru respectivele lucrări, același inculpat să sugereze ca mita (suma de bani aferentă lucrărilor deja prestate) să nu fie plătită.
În ceea ce privește aspectele reținute de acuzare privitor la informațiile pe care inculpatul M.M.E. i le-ar fi furnizat martorului denunțător G.M. cu privire la activitățile de urmărire penală efectuate de procurorul DNA în legătură cu dosarul penal nr. 448/P/2018, judecătorul a constatat că din probatoriul administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești nu rezultă faptul că inculpatul i-ar fi furnizat martorului denunțător informații nedestinate publicității.
A constatat instanța că martorul denunțător a expus procurorului în cuprinsul depozițiilor sale faptul că M.M.E. i-ar fi comunicat faptul că vor fi audiate persoanele ce administrau societățile cu care ADP ... avea încheiate contracte, că vor fi audiați martori și că va fi dispusă efectuarea unei expertize sau constatări contabile.
Judecătorul fondului a arătat în primul rând că niciuna dintre probele administrate în cauză nu conduc la concluzia la care a ajuns procurorul, respectiv aceea că inculpatul l-ar fi informat pe martorul denunțător cu privire la existența dosarului nr. 448/P/2018, martorul T.D.C. arătând că a avut discuții cu inculpatul numai referitor la dosarul ce viza diplomele false folosite de G.M. , necunoscând detalii despre ancheta ce viza contractele ADP ... , iar martorul I.K. precizând că nu a participat la întâlniri și nu cunoștea ce se discuta de cei doi.
În plus, niciuna dintre probele administrate în cauză nu a relevat faptul că inculpatul M.M.E. , chiar dacă i-ar fi comunicat martorului denunțător că este vizat de o anchetă penală a DNA, i-ar fi spus care este obiectul dosarului. Din punctul de vedere al instanței, martorul G.M. a aflat fie pe alte căi, fie a dedus că este vorba despre contractele încheiate de societatea al cărei director general era, în urma lecturării adresei comunicate de către DNA, referitoare la ridicarea unor documente.
Or, după cum a rezultat chiar din depoziția martorului denunțător, în ziua următoare discuției avute cu inculpatul M.M.E. , la sediul ADP ... s-au prezentat ofițerii DNA ce au ridicat documente.
S-a considerat că este plauzibilă, astfel, explicația inculpatului care a menționat că i-a răspuns martorului denunțător cu prilejul unei întâlniri, doar la vederea adresei/ordonanței prezentate de G.M. , că în cauză se va dispune efectuarea unei expertize contabile, având în vedere specificul documentelor ridicate. Tot astfel, la fel de plauzibil s-a considerat că este și faptul că inculpatul i-a comunicat martorului, cu titlu general, numai faptul că vor fi audiați martori în cauză, toate aceste elemente fiind logice, în contextul derulării unei anchete penale de către o structură de parchet.
Astfel, instanța a apreciat că cele pretins comunicate de către inculpatul M.M.E. martorului denunțător G.M. , nu reprezintă decât niște aspecte generale referitoare la modalitatea în care se efectuează o anchetă penală în orice cauză, putând fi echivalată cu o consultație juridică acordată fără drept de către inculpat, dar care, în lipsa indicării cu certitudine a datelor din dosarul instrumentat de procurorul B.I., a martorilor ce urmează să fie audiați, a obiectivelor expertizei (la care oricum martorul denunțător ar fi trebuit să aibă acces dacă dobândea calitatea de suspect) sau alte detalii concrete din activitatea de urmărire penală realizată strict în respectivul dosar ori cu privire la datele la care vor fi efectuate activitățile, nu s-a putut reține că aceste pretinse date generale ce ar fi fost furnizate de inculpat, ar avea caracterul nepublic.
În plus, contrar celor reținute de procuror, judecătorul a constatat că martorul- denunțător este cel care a încercat să îl abordeze pe inculpatul M.M.E. , cel puțin prin intermediari, pentru a obține informații cu privire la anchetele penale derulate de DNA împotriva sa, aspecte care au rezultat din cuprinsul depoziției martorului T.D.C. .
Depoziția martorului T.D.C. a fost susținută de rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică dispuse în cauză din cuprinsul cărora a rezultat cu evidență faptul că cel care insista în cadrul discuțiilor purtate referitor la stabilirea unor întâlniri cu inculpatul M.M.E. , ori referitor la transmiterea de informații din dosarul 448/P/2018 este chiar martorul denunțător (”Bun! MARIUS, la ultima discuție, când am vorbit cu tine și cu el la masă, mi-a zis că să renunți. Ți-aduci aminte, că eram acolo, da? Să-ți dau ce am de dat banii și să renunțăm. Păi, acuma, întrebarea mea este: „Păi, tu mai vorbești cu MARIUS sau nu mai vorbești cu MARIUS?”, Frate, încerc să ne-nțelegem românește... Deci, noi doi n-avem nicio... chestie. Noi am bătut palma datorită lu’ MARIUS, El mi-a promis și a zis că mă ajută în unele probleme. Bă. eu m-am ținut de cuvânt! El, mai puțin! În rest, noi n- avem ce să comunicăm mai departe., Relația. este bazată pe. un schimb de., Eu te-am ținut în brațe. pentru MARIUS, te-am ținut în brațe. E corect?, noi am vorbit... MARIUS m-a rugat..., ...să te bag în cărți, să-ți dau lucrări, că el m-ajută, da? M-a ajutat parțial, mi¬a zis două-trei vorbe, două trăncănituri, că-s adevărate, că nu-s adevărate ...[expresie obscenă]... da’ ăștia mă torpilează pe toate direcțiile, deci mă torpilează, din peisaj a dispărut..., Păi, și el n-a văzut că... am venit p-acolo? Că m-a chemat ăia!? .). Judecătorul, analizând procesele-verbale de redare a măsurilor de supraveghere tehnică a constatat faptul că martorul T.D.C. nu avea nici cea mai mică idee despre ce activități se desfășoară în dosarul cu nr. 448/P/2018, neexistând date care să confirme că inculpatul M.M.E. i-ar fi comunicat acestuia informații din dosarul penal ce îl viza pe G.M. .
A arătat instanța că este relevantă și data la care au loc aceste discuții dintre martorul T.D.C. și martorul denunțător G.M. , respectiv începând cu luna februarie 2020, în condițiile în care T.D.C. avea de încasat sume de bani pentru lucrările deja executate.
În opinia instanței, având în vedere probele ce rezultă din convorbirile înregistrate în mediul ambiental, singurul lucru pe care îl urmărea martorul T.D.C. a fost reprezentat de recuperarea sumelor de bani datorate de Primărie pentru lucrările deja prestate, acesta fiind și motivul pentru care T.D.C. se întâlnea cu G.M. , aspecte care au rezultat și din cuprinsul depozițiilor martorului ce a afirmat că privitor la contractele încheiate discuta foarte puțin cu G.M. , cel din urmă ducând discuția în mare parte spre obținerea de informații referitor la dosarele penale ce îl vizau.
Instanța nu a dat valența probatorie atribuită de procuror depozițiilor martorului T.D.C. prin care a afirmat că inculpatul M.M.E. i-a furnizat martorului denunțător informații din dosarul nr. 448/P/2018, apreciind că declarația din data de 21.10.2020 a fost dată de acesta numai pentru a beneficia de încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției.
Audiind înregistrarea declarației din data de 01.10.2020 și înregistrarea declarației din 21.10.2020, Tribunalul a constatat că inculpatul T.D.C. a făcut susținerile pe care acuzarea și-a bazat trimiterea în judecată a inculpatului M.M.E. numai pentru a beneficia de încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției, în dosarul penal nr. 499/P/2020, disjuns ca urmare a solicitării de încheiere a unui acord de recunoaștere a vinovăției, formulată de martorul T.D.C. și finalizat în această modalitate.
Judecătorul a observat faptul că martorul T.D.C. a arătat la data de 01.10.2020 că nu s-a întâmplat să discute aspecte concrete cu inculpatul M.M.E. referitor la dosarele ce îl vizau pe G.M. , menționând chiar că deși i-a transmis solicitările lui G.M. , ce erau în sensul furnizării de informații, inculpatul i-ar fi spus că nu are cum/cu ce să îl ajute. Observă judecătorul cauzei că în niciun moment martorul T.D.C. nu a afirmat că inculpatul M.M.E. ar fi fost de acord să îi furnizeze informații din dosar lui G.M. dacă îi vor fi atribuite societății pe care o administrează contracte de lucrări din partea ADP ... .
Mai mult, din cuprinsul transcriptului depus de apărare și din audierea înregistrării audio-video a declarației numitului T.D.C. , a rezultat faptul că atât procurorul, ofițerul de poliție, cât și avocatul lui T.D.C. au insistat în recunoașterea situației de fapt reținute de procuror în ceea ce îl privește, fiind solicitate multiple pauze de consultare din partea avocatului ce îl asista, însă cu toate acestea, T.D.C. nu a revenit asupra poziției sale procesuale cu ocazia respectivei audieri.
Deși procurorul a consemnat că martorul T.D.C. , inculpat în dosar la acel moment, a refuzat să continue audierea din pricina oboselii, instanța a arătat că audierea nu a mai continuat din cauză că cel în cauză nu relata evenimentele așa cum își doreau organele de urmărire penală, iar avocatul ”nu îl pregătise” pe inculpat cu privire la aspectele ce trebuie declarate pentru a beneficia de încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției.
În aceste sens, instanța a notat că avocatul i-a comunicat în timpul audierii lui T.D.C. că situația de fapt a fost reținută în respectiva modalitate pe baza aspectelor ce rezultau din alte probe deja administrate, aspect ce este aprobat verbal de organele de urmărire penală ce participau la audiere, iar procurorul a afirmat în mod repetat că cele menționate de T.D.C. ”nu reprezintă o recunoaștere”, că ”minte”, că ”l-a prins cu minciuna” fapt ce l-a determinat pe acesta să afirme că în acest caz va ”spune” așa cum zice procurorul. Or, martorul a menționat în mod repetat că nu cunoaște aspectele cu privire la care era întrebat.
Aspectele relatate de martorul T.D.C. , referitoare la faptul că la una dintre întâlniri s-a prezentat cu un bilet pe care își scrisese numărul unui nou dosar de urmărire penală în care era vizat G.M. (cu referire la dosarul 396/P/2019), pe lângă faptul că nu face obiectul acuzației penale imputate inculpatului, în cuprinsul declarației date la momentul primei încercări de a obține încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției a precizat că nu erau date comunicate de către inculpat, ci culese din mediul online. Aceste aspecte s-a apreciat că se coroborează cu articolele de presă atașate dosarului cauzei de către apărare, din cuprinsul cărora rezultă faptul că încă din anul 2010 exista suspiciunea că inculpatul G.M. ar fi deținut și folosit unele diplome ce atestau în mod fals absolvirea unor studii. Martorul nu a precizat niciun moment că acest dosar viza achiziția unor utilaje din Germania prin intermediul societății lui I.K. .
A arătat procurorul că ”aspectele relatate de inc.M.M.E. referitoare la discuțiile cu un coleg despre documentele ridicate în dosarul cu nr.396/P/2019 (aflat la acel moment în instrumentarea procurorului B.M.) de la firma lui I.K. precum și cu acesta din urmă despre cercetările efectuate în dosarul privind firma cetățeanului turc și ADP ... , fac obiectul unui alt dosar de urmărire penală cu nr.94/P/2020 (fost 85/P/2019), astfel că aceste aspecte referitoare la implicarea inc.M.M.E. sunt circumstanțiale, nu reprezintă o probă directă referitoare la o acuzație reținută în acest dosar și trebuiesc interpretate doar din perspectiva disponibilității inculpatului M.M.E. de a se implica în problemele penale ale cunoscuților săi și ai sprijini așa cum afirmă chiar el cu sfaturi.”
Contrar susținerilor procurorului, analizând înregistrările realizate în mediul ambiental, în biroul în care inculpatul își desfășura activitatea, dar și transcriptul acestora, s-a constatat că deși a aflat despre existența dosarului ce îl vizează în mod direct pe numitul I.K. , inculpatul M.M.E. nu a întreprins vreo acțiune contrară atribuțiilor sale de serviciu, discuțiile purtate de inculpat cu colegul său de birou nefiind apte să conducă la concluzia că inculpatul ar fi manifestat vreun interes deosebit în legătură cu acest dosar, chiar dacă îl viza pe unul dintre prietenii săi pe care îl cunoștea de foarte mulți ani. În plus, s¬a constatat că inculpatul M.M.E. i-a comunicat polițistului delegat de procuror să efectueze acte de urmărire penală în respectiva cauză că îl cunoaște pe cel bănuit de comiterea presupuselor infracțiuni investigate (”am văzut un nume pe adresa aia a ta, eu îl știu pe ală”; ”Aha! Îl știu pe ăla, i-am vândut un apartament ...[expresie vulgară]... mi-e tovarăș”).
Astfel, s-a constatat în cadrul acestui dosar de urmărire penală (85/P/2019) că măsurile de supraveghere tehnică erau puse în executare la 26.08.2019.
Deși nu face obiectul acuzației penale, instanța a constatat că inculpatul M.M.E. nu a manifestat niciun interes față de cercetările ce se efectuau în cauza care îl viza pe I.K. , acesta reprezentând un argument în plus ce vine în susținerea apărării formulate de inculpat.
A mai observat instanța că deși în cauză erau autorizate măsuri de supraveghere tehnică, atât G.M. , cât și I.K. fiind introduși în cauză în calitate de colaboratori, nu a rezultat vreo probă directă care să confirme susținerile acuzării referitor la activitățile infracționale imputate inculpatului M.M.E. .
Așadar, în perioada 27.11.2019 - 23.03.2020, respectiv 21.05.2020 - 26.07.2020 s-a apreciat că au fost administrate probe constând în procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, procese-verbale de redare rezumativă și alte procese-verbale de redare a măsurilor de supraveghere tehnică, fără a fi surprinsă vreo întâlnire a inculpatului cu G.M. , întâlnirile având loc numai între I.K. și G.M. . Nu poate fi reținută teza acuzării și nici nu pot conduce la susținerea acuzației aspectele precizate de martorul I.K. în prezența lui G.M. , referitoare la acordarea contractelor firmei DG , sau la furnizarea oricărei informații de către inculpat lui G.M. , în condițiile în care este cert că martorul I.K. nu a participat la vreo discuție în cadrul căreia să audă aceste aspecte discutate, cât timp s-a argumentat deja faptul că la singura întâlnire la care a participat și I.K. inculpatul numai i l-a prezentat pe T.D.C. lui G.M. .
În atare condiții, contrar susținerilor acuzării, probele nu au conturat situația de fapt imputată, respectiv că inculpatul i-ar fi comunicat lui G.M. că se efectuează cercetări față de el în dosarul penal nr. 448/P/2018, aspectele care vizau acest dosar(obiectul cauzei), că vor fi solicitate documente, indicate fiind datele 29.10.2018, 30.10.2018, 08.02.2019, 18.04.2019, 07.05.2019, 30.05.2019, 10.06.2019, că vor fi audiați martori, fiind indicate datele 22.10.2018, 05.11.2018, 21.11.2018, 05.12.2018, 06.12.2018, 07.12.2018, 08.05.2019, 09.05.2019, 10.05.2019, 13.05.2019, 14.05.2019, 15.05.2019, 17.05.2019, 30.05.2019, 21.05.2019, 22.05.2019, 23.05.2019, 05.06.2019, 17.07.2019, 24.07.2019, care este identitatea martorilor, aspecte cu privire la care pot fi aceștia întrebați etc., probatoriul constând în declarațiile date de G.M. , T.D.C. și I.K. nefiind apte să conducă la acea certitudine menționată de procuror cu privire la existența acuzației penale.
În consecință, având în vedere întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, Tribunalul a ajuns la concluzia că nu confirmă situația de fapt reținută de procuror în cuprinsul actului de sesizare.
În drept, instanța a constatat că procurorul a reținut în sarcina inculpatului M.M.E. săvârșirea următoarelor fapte:
Inculpatul, comisar șef, fost ofițer de poliție judiciară în cadrul DNA până în luna martie 2020 și ulterior șef serviciu în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigare a Criminalității Economice:
- în baza aceleiași rezoluții infracționale i-a pretins denunțătorului G.M. în perioada octombrie 2018 - iunie 2019, foloase necuvenite pentru altul constând în obținerea de contracte pentru firma SC DG SRP aparținând complicelui T.D.C. , mai precis contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma DG cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu SC ADP... SA, pentru ca ofițerul de poliție judiciară din cadrul DNA să furnizeze informații nedestinate publicității, directorului general al ADP ... , G.M. , mai precis date cu privire la activitățile de urmărire penală derulate în dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în condițiile în care ofițerul M.M.E. , a utilizat în perioada 2018 - 2020 autoturismul marca MERCEDES cu nr. (...), înregistrat pe persoană juridică - SC DG SRL,
- în perioada octombrie 2018 - iunie 2019, ofițerul de poliție judiciară M.M.E. a furnizat informații nedestinate publicității din dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (existența dosarului 448/P/2018, procurorul care instrumentează dosarul, faptul că vor fi audiați martori și momentele când se va realiza această activitate, faptul că vor fi ridicate documente și momentele când se vor realiza aceste activități, faptul că s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice - aspectele prezentate și detaliate în cap din rechizitoriu), directorului general al ADP ... , G.M. , în vederea obținerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul constând în obținerea de contracte pentru firma SC DG SRP aparținând complicelui T.D.C. , mai precis contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma DG cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu SC ADP... SA;
- în perioada octombrie 2018 -iunie 2019 a furnizat informații nedestinate publicității din dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (existența dosarului 448/P/2018, procurorul care instrumentează dosarul, faptul că vor fi audiați martori și momentele când se va realiza această activitate, faptul că vor fi ridicate documente și momentele când se vor realiza aceste activități, faptul că s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice - aspectele prezentate și detaliate în cap din rechizitoriu), directorului general al ADP ... , G.M. , în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în respectivele cauze penale.
A apreciat procurorul că aceste fapte întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, prev. de art.289 alin.(1) C.p. rap. la art.7 alin.(1) lit. c) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C.pen. (două acte materiale corespunzătoare celor două contracte pretinse), folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art.12 lit. b) din Legea nr.78/2000 și favorizarea făptuitorului prev. de art.269 C.pen., toate infracțiunile cu aplic. art.38 C.pen.
În legătură cu acuzația penală imputată inculpatului M.M.E. , instanța a arătat că potrivit art. 4 alin. (1) C.pr.pen., „orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre judecătorească definitivă”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, „după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului”.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., acțiunea penală nu mai poate fi pusă în mișcare, iar dacă a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă fapta cu care instanța de judecată a fost sesizată nu există, în acest caz, potrivit art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală, dispunându-se achitarea.
Pentru a garanta respectarea principiului prezumției de nevinovăție și, implicit, respectarea legalității procesului penal, s-a arătat că instanța nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate și apte de a forma convingerea acesteia dincolo de orice dubiu rezonabil, pentru ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Referitor la regula in dubio pro reo instanța a precizat că aceasta constituie un complement al prezumției de nevinovăție, principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului se regăsește în materia probațiunii. Deopotrivă, a rețiut instanța că regula in dubio pro reo, înainte de a fi o problemă de drept, este o problemă de fapt, iar înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile, pe care urmează să le pronunțe, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete și sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă, dedusă judecății.
Așadar, având în vedere că, la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe, iar în prezenta cauză probatoriul deși este complet, acesta lasă loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, motiv pentru care instanța a dat eficiență regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului”.
Prezumția de nevinovăție s-a apreciat că este o garanție pe care o implică dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. 3 Constituție și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit jurisprudenței organelor de la Strasbourg, această prezumție are consecințe asupra sarcinii probei: aceasta revine Ministerului Public, iar îndoiala profită persoanei acuzate (cauza Austria c. Italiei, CEDO), fiind inadmisibil ca dintr-un fapt obiectiv să se deducă o prezumție de vinovăție (cauza Salabiaku c. Franței, CEDO). În materie
penală, statele membre au obligația de a nu depăși un anumit prag la evaluarea probelor și a concluziilor care pot fi trase din aceste prezumții (cauza Anghel c. României, CEDO).
S—a mai punctat că jurisprudența organelor de la Strasbourg nu se opune instituirii unor prezumții de drept sau de fapt atât timp cât se ține cont de gravitatea consecințelor ce pot decurge pentru acuzat și nu se aduce atingere drepturilor apărării (Pham Hoang c. Franței, CEDO), însă condamnarea inculpatului în lipsa unor dovezi convingătoare de vinovăție este de natură să atragă constatarea încălcării art. 6 paragraf 2 din Convenție (cauza Telfner c. Austriei, CEDO). Prezumția de nevinovăție este încălcată dacă sarcina probei este inversată și trece de la acuzare la apărare (cauza John Murray c. Marii Britanii, CEDO).
Instanța a constatat că, în cauză, faptele obiective dovedite au dat naștere la o prezumție simplă care nu se coroborează cu alte mijloace de probă care să confirme faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea de luare de mită.
A notat judecătorul că infracțiunea de luare de mită constă în fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
Elementul material al acestei infracțiuni se realizează în trei modalități alternative, și anume: pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase. Pretinderea înseamnă formularea unei cereri (de bani sau alte foloase), inițiativa aparținând funcționarului. Primirea înseamnă luarea în posesie, în stăpânire (bani sau alte foloase), inițiativa aparținând mituitorului. Acceptarea promisiunii înseamnă exprimarea acordului cu privire la promisiunea făcută de mituitor.
Pentru existența infracțiunii, s-a arătat că este necesar ca fapta să se refere la bani sau alte foloase care nu se cuvin funcționarului, iar folosul să reprezinte o plată pentru un act determinat, care intră în competența funcționarului. În măsura în care folosul nu reprezintă prețul unui act de serviciu, ci are o altă destinație, nu este realizată condiția normei incriminatoare. Cerința ca actul să intre în competența funcționarului este îndeplinită, chiar dacă funcționarul are atribuții limitate în legătură cu îndeplinirea actului. Actul pentru care se remite folosul poate viza îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
Folosul poate fi cerut pentru sine sau pentru altul, fiind necesar ca folosul necuvenit să fie acceptat, pretins sau primit de funcționar.
O altă cerință subliniată în doctrina juridică s-a indicat că ar consta în necesitatea existenței unei proporții între importanta actului îndeplinit de funcționar și valoarea folosului necuvenit pretins ori primit de acesta, nefiind un act de luare de mită un dar ocazional de valoare redusă, deoarece în cazul unei disproporții semnificative între valoarea actului de serviciu și valoarea folosului necuvenit, nu se mai poate considera că acesta din urmă reprezintă preț al actului de serviciu.
Sub aspectul laturii subiective, s-a arătat că infracțiunea de luare de mită se comite cu intenție directă, în scopul ca funcționarul să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu ori în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
Ținând seama de aceste considerații teoretice privind infracțiunea de luare de mită, judecătorul a constatat că procurorul a reținut în sarcina inculpatul faptul că în calitatea de ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, i-a pretins martorului denunțător G.M. foloase necuvenite pentru altul (SC DG ), în schimbul furnizării acestuia de informații nedestinate publicității, respectiv date cu privire la activitățile de urmărire penală derulate în dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
În raport cu apărările formulate de către inculpat pe fondul cauzei prin concluziile scrise, contrar argumentelor acestuia, judecătorul fondului a constatat că în calitatea sa de polițist, avea ca obligații de serviciu să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora, să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea sa oficială(art. 42 lit. a) și b) din Legea 360/2002 privind statutul polițistului), să păstreze secretul profesional și confidențialitatea lucrărilor (art. 84 din Regulamentul de ordine interioară al DNA), iar potrivit art. 7 alin.(2) lit. c) și d) din Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici, fiindu-i interzis să dezvăluie informații cu caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege ori să dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea funcției publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici, precum și ale persoanelor fizice sau juridice. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că potrivit art. 285 alin.(2) C.pr.pen. urmărirea penală este nepublică.
În ipoteza în care s-ar fi confirmat susținerile procurorului în urma administrării întregului probatoriu în cauza de față, în raport cu situația de fapt reținută în cauză, s-a apreciat că fapta inculpatului ar fi constituit infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin.(1) C.pen. cu aplic. art. 7 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.
A mai arătat instanța că deși apărarea încearcă să scoată în evidență faptul că inculpatul nu avea atribuții de serviciu efectuarea urmăririi penale în cauza nr. 448/P/2018, nefiind delegat să efectueze acte de urmărire penală de procurorul B.I., în raport cu situația de fapt reținută s-a apreciat că este indiferent acest aspect.
Așadar, judecătorul fondului a constatat că inculpatul avea obligația păstrării secretului profesional, reglementat de dispozițiile legale și regulamentare indicate în precedent, motiv pentru care îi era interzis să disemineze către terțe persoane informații din dosarele de urmărire penală de care lua cunoștință tocmai prin prisma calității sale de ofițer de poliție în cadrul DNA.
A reținut Tribunalul că pentru existența infracțiunii de luare de mită nu prezintă niciun fel de relevanță dacă actul funcționarului public în vederea căruia se dă mita privește o îndatorire de serviciu specifică (așa cum este cea de organ de cercetare penală într-o cauză anume) ori generală (cum este în situația de față), legea având în vedere actul funcționarului public privitor la îndatoririle sale de serviciu, în general. Or, furnizarea de informații dintr¬-un dosar de urmărire penală către o terță persoană, de către un ofițer de poliție care a luat cunoștință de respectivele informații în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, reprezintă un act contrar atribuțiilor sale de serviciu.
Nu a putut fi reținută în cauză nici apărarea conform căreia infracțiunea de luare de mită este identică sub aspectul conținutului cu infracțiunea de furnizarea de informații nedestinate publicității, în condițiile în care, așa cum este reținută de procuror situația de fapt, cele două infracțiuni ar fi fost comise prin acțiuni infracționale distincte.
Așadar, pe de o parte s-a reținut faptul că inițial, inculpatul ar fi pretins cu titlu de mită de la martorul denunțător G.M. , foloase materiale pentru altul, respectiv atribuirea unor lucrări societății DG , administrate de martorul T.D.C. , în schimbul furnizării de informații nedestinate publicității din dosarul penal nr. 448/P/2018, instrumentat de unul dintre procurorii secției, mita fiind primită în contextul în care societatea DG a obținut lucrări de construcție (anvelopare, reabilitare) de la societatea AC ACM, executant principal al lucrărilor atribuite de ADP ... , respectiv de la ADP ... prin participarea cu o ofertă ca urmare a anunțului publicat pe site-ul instituției, iar pe de altă parte, prin cu totul altă acțiune, ar fi furnizat informații nedestinate publicității din 34 dosarul de urmărire penală nr. 448/P/2018 în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru societatea DG .
Astfel, s-a constatat că infracțiunea de luare de mită presupus comisă de inculpatul M.M.E. s-ar fi consumat încă de la momentul pretinderii foloaselor necuvenite, în timp ce infracțiunea de folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității, s-ar fi consumat la momentul furnizării efective de informații din respectivul dosar de urmărire penală. Așadar, pretinderea foloaselor necunvenite și folosirea fără drept a informațiilor nedestinate publicității s-a considerat că nu pot fi realizate printr-o unică activitate infracțională.
Nici apărările referitoare la lipsa capacității mituitorului G.M. de a remite folosul necuvenit ori la inexistența folosului necuvenit primit de societatea administrată de T.D.C. nu au putut fi primite, cât timp, pe de o parte martorul denunțător era directorul general al ADP ... , societatea care atribuia lucrările către subcontractori, iar în această calitate putea să indice subalternilor/comisiei în ce modalitate pot fi atribuite aceste lucrări, iar pe de altă parte este evident că societatea a realizat un profit în urma acordării lucrărilor, profitul realizat reprezentând obiectul mitei.
Trecând peste aceste apărări invocate de către inculpat prin intermediul avocaților aleși, instanța a constatat că din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză nu rezultă că inculpatul M.M.E. a condiționat furnizarea de informații din dosarul penal nr. 448/P/2018 de acordarea celor două contracte societății DG , administrate de martorul T.D.C. .
Astfel, după cum s-a argumentat în cuprinsul capitolului destinat analizei probatoriului și reținerii situației de fapt, din coroborarea declarațiilor martorului T.D.C. (din cursul cercetării judecătorești și transcriptul înregistrării declarației din data de 01.10.2020), cu declarația martorului I.K. din cursul cercetării judecătorești și cu declarația inculpatului M.M.E. , a rezultat faptul că singurul demers întreprins de inculpat pentru a-l ajuta pe T.D.C. în vederea unei eventuale redresări a situației financiare a SC DG a fost să i-l prezinte martorului denunțător G.M. ca fiind administratorul unei firme serioase.
După cum s-a argumentat în precedent, judecătorul a apreciat nesincere declarațiile date de T.D.C. în cursul urmăririi penale și pe cele ale martorului denunțător, ambii având interesul de a obține o situație juridică favorabilă, respectiv încheierea de acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorul în legătură cu infracțiunile ce îi vizau, iar în ceea ce privește declarația martorului I.K. din cursul urmăririi penale, în afara întâlnirii de la restaurant, acesta nu a participat la vreo discuție a inculpatului cu G.M. și nu avea cum să cunoască dacă inculpatul i-a solicitat sau nu martorului denunțător aceste foloase pretins necuvenite.
În plus, judecătorul cauzei a constatat că audiat fiind în cursul cercetării judecătorești (13.02.2023), martorul G.M. a declarat că în urmă cu câteva luni anterior întâlnirii cu inculpatul a aflat de la o persoană despre existența unui dosar format la DNA ca urmare a unui denunț, întrebându-l pe inculpat dacă avea cunoștință despre acest aspect, inculpatul răspunzându-i afirmativ. A arătat că M.M.E. i l-a prezentat pe patronul firmei DG și l-a întrebat dacă poate face o colaborare cu acesta, fiind vorba despre o societate de construcții, lucru cu care a fost de acord, ”pentru ca inculpatul M.M.E. să îi spună ce se întâmplă la DNA, în legătură cu dosarul în care era vizat”. S-a constatat că martorul a arătat o atitudine oscilantă în declarație, precizând că ”nu a fost o exprimare directă a inculpatului” în sensul acordării de lucrări societății DG în schimbul informațiilor, ”dar nici o deducere a sa”, indicând faptul că ”așa au stabilit”.
În aceste condiții, instanța a constatat că nu există la dosarul cauzei probe care să dovedească dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul M.M.E. a pretins de la martorul denunțător foloasele necuvenite pentru altul, respectiv atribuirea contractul de lucrări nr.54/12.10.2018 încheiat de firma DG SRL cu societatea AC ACM SRL și contractul de prestări servicii cu nr.108 din 12.06.2019 încheiat de firma DG cu ADP ... , motiv pentru care s-a constatat că fapta, astfel cum a fost reținută de reprezentantul Ministerului Public în sarcina inculpatului nu există, fiind incidentă cauza care împiedică exercitarea acțiunii penale prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen.
În continuare, în ceea ce privește infracțiunea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, instanța a arătat că elementul material al laturii obiective se realizează în două modalități alternative, activitatea infracțională realizându-se fie prin folosirea, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, fie prin permiterea accesului altei persoane la astfel de informații, cu scopul obținerii unor bani, bunuri sau foloase necuvenite, pentru sine ori pentru altul.
După cum a rezultat din cuprinsul acuzației penale imputate inculpatului M.M.E. , procurorul a reținut în sarcina sa comiterea acestei infracțiuni în varianta folosirii informațiilor nedestinate publicității.
În ceea ce privește noțiunea de informații nedestinate publicității, prin expresia folosită sunt avute în vedere pe de o parte informațiile clasificate, adică acele informații ce intră sub incidența Legii nr. 182/2002, iar pe de altă parte informațiile confidențiale, acesta fiind reprezentate de acele informații care, fără a avea caracter clasificat, s-a arătat că acestea sunt supuse unui regim restrictiv de circulație, unor limitări sau îngrădiri legale, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp.
Pentru verificarea îndeplinirii acestei cerințe legale s-a punctat că este implicată analiza tipului de informație ce a fost avut în vedere de legiuitor, precum și stabilirea faptului ca respectiva informație să fi fost obținută în virtutea funcției, atribuției ori însărcinării autorului, precum și dacă respectiva informația a fost folosită pentru a se urmări obținerea de bani, bunuri ori foloase necuvenite.
S-a indicat că sintagma a fost analizată de Curtea Constituțională a României în multiple decizii, între care este de menționat Decizia nr. 50 din 2 februarie 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g) și art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și ale art. 91A2 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală din 1968 (publicată în M.Of. al României nr. 308/28.04.2017), instanța de contencios constituțional arătând că aceasta are în vedere toate acele informații nepublice care pot fi de două categorii, și anume, informații clasificate care intră sub incidența Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, și informații confidențiale pentru care există obligativitatea păstrării acestui caracter.
După ce a analizat informațiile clasificate drept secret de stat și secret de serviciu, cu privire la informațiile confidențiale, a constatat, în primul rând, că, potrivit art. 2 din Legea nr. 78/2000, persoanele prevăzute la art. 1 sunt obligate să îndeplinească îndatoririle ce le revin din exercitarea funcțiilor, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate, cu respectarea strictă a legilor și a normelor de conduită profesională, și să asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor, fără să se folosească de funcțiile, atribuțiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Drept urmare, ținând seama de natura și diversitatea informațiilor confidențiale ce pot fi deținute de subiectul activ al infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, Curtea a reținut că legiuitorul nu avea cum să prevadă în textul criticat toată paleta de informații, motiv pentru care identificarea ori individualizarea lor se va face în funcție de domeniul specific prevăzut în legile speciale, regulamente ori convenții sau angajamente ale subiectului activ [a se vedea art. 26 alin. (1) referitor la clauza de confidențialitate și art. 32 alin. (2) lit. f) referitor la obligația salariatului de a respecta secretul de serviciu din Codul muncii, art. 113 referitor la obligația de păstrare a secretului profesional în domeniul bancar și următoarele din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, art. 21 referitor la dreptul la confidențialitatea informațiilor și viața privată a pacientului din Legea nr. 46/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, și altele].
După ce a analizat obligația avocatului de a păstra secretul profesional, Curtea a menționat că în sfera informațiilor confidențiale intră acele informații care, fără a avea caracter clasificat, sunt supuse unui regim restrictiv de circulație, unor limitări și îngrădiri legale, impuse de interese sociale superioare.
A argumentat în continuare că ”aceasta nu înseamnă că orice diseminare de informații confidențiale intră în sfera de aplicare a textului legal criticat, întrucât cerința esențială instituită de legiuitor pentru existența infracțiunii nu este aceea a nerespectării unei clauze de confidențialitate ori a unor norme legale, regulamentare, statutare etc., ci aceea ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informațiile nedestinate publicității ori folosirea, în orice mod, direct sau indirect de astfel de informații obținute în virtutea funcției, atribuțiilor sau însărcinărilor încredințate să fie realizată în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
36. De altfel, informațiile dintr-un dosar penal aflat în faza de urmărire penală pot fi fie informații clasificate ce intră sub incidența Legii nr. 182/2002, fiind informații ce pot intra în clasele de secretizare secret de stat ori secret de serviciu, fie informații confidențiale. În acest sens, coroborând dispozițiile art. 285 alin. (2) din actualul Cod de procedură penală, potrivit căruia „Procedura în cursul urmăririi penale este nepublică“, cu caracterul cel puțin confidențial al informațiilor dintr-un dosar penal, doctrina și jurisprudența în materie au acceptat în mod unanim faptul că urmărirea penală are caracter nepublic. Această concluzie își găsea rațiunea sub vechea reglementare - și care subzistă și sub cea actuală - în faptul că unele activități cum sunt: strângerea probelor în vederea stabilirii vinovăției făptuitorului, conservarea unor urme care să ajute la aflarea adevărului, dejucarea unor planuri ale făptuitorilor care încearcă să denatureze sau să ascundă probe pentru a se sustrage răspunderii penale, luarea măsurilor preventive etc., ar fi mult îngreunate, iar unele chiar imposibil de realizat dacă persoanele cu interes direct în cauză, și nu numai acestea, ar cunoaște în amănunt întreaga strategie de cercetare a organelor de urmărire penală sau ar lua cunoștință de întregul material probator înainte de terminarea urmăririi penale. Cu toate acestea, unele elemente de publicitate erau totuși admise la efectuarea unor acte de cercetare penală ca, de exemplu, prezența unor martori asistenți la efectuarea cercetării la fața locului, la percheziții ori existența publicului ocazional la investigațiile făcute cu ocazia unui accident de circulație, inculpatul, eventual asistat de un apărător, avea dreptul să cunoască conținutul dosarului cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală (art. 250 din Codul de procedură penală din 1968), expertul putea să ia cunoștință, cu încuviințarea organului de urmărire penală, de materialele dosarului necesare expertizei (art. 121 din Codul de procedură penală din 1968).
37. De asemenea, potrivit art. 12 lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare.”(paragr. 33¬37)
Așadar, s-a arătat că există consens în doctrină și în practica judiciară în sensul că informațiile dintr-un dosar penal, aflat în cursul urmăririi penale, sunt informații confidențiale din pricina caracterului nepublic al urmăririi penale, după cum a rezultat în mod expres din cuprinsul art. 285 C.pr.pen.(cu titlu exemplificativ Decizia ÎCCJ nr. 277/29.10.2018)
În ceea ce privește subiectul activ al acestei infracțiuni, s-a arăta că acesta este unul calificat, fiind indicat în cuprinsul dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 78/2000, dacă respectiva persoană are acces la informații nedestinate publicității.
Or, inculpatul M.M.E. , s-a apreciat că poate fi subiect activ al acestei infracțiuni, având calitatea de ofițer de poliție - organ de cercetare penală al poliției judiciare în cadrul DNA. Tot astfel, s-a considerat că este îndeplinită condiția referitoare la caracterul nepublic al urmăririi penale, astfel că furnizarea de informații referitoare la activitatea de urmărire penală poate constitui elementul material al acestei infracțiuni.
Cu toate acestea, având în vedere cele constatate în precedent, judecătorul fondului a constatat pe de o parte că informațiile pretins furnizate de către inculpat, referitoare la existența unui dosar penal la nivelul DNA, audierea de martori, ridicare de înscrisuri, efectuarea unei expertize contabile, în modalitatea în care a fost diseminată respectiva informație de către M.M.E. , nu poate constitui elementul material al laturii obiective al acestei infracțiuni, iar pe de altă parte, nu este probată condiția esențială atașată elementului material al laturii obiective al infracțiuni, respectiv scopul dobândirii unui folos necuvenit pentru altul.
Astfel, instanța a constatat că așa cum s-a arătat pe larg în precedent, că probele nu conturează situația de fapt imputată, respectiv că inculpatul i-ar fi comunicat lui G.M. că se efectuează cercetări față de el în dosarul penal nr. 448/P/2018, respectiv aspectele care vizau acest dosar(obiectul cauzei), că vor fi solicitate documente, indicate fiind datele 29.10.2018,
30.10.2018, 08.02.2019, 18.04.2019, 07.05.2019, 30.05.2019,
10.06.2019, că vor fi audiați martori, fiind indicate datele 22.10.2018, 05.11.2018,
21.11.2018, 05.12.2018, 06.12.2018, 07.12.2018, 08.05.2019, 09.05.2019, 10.05.2019,
13.05.2019, 14.05.2019, 15.05.2019, 17.05.2019, 30.05.2019, 21.05.2019, 22.05.2019,
23.05.2019, 05.06.2019, 17.07.2019, 24.07.2019, care este identitatea martorilor, aspecte cu privire la care pot fi aceștia întrebați etc., numai în această modalitate putând fi îndeplinită condiția elementului material al laturii obiective al infracțiunii.
A reiterat judecătorul că probele conturează numai faptul că inculpatul M.M.E. a comunicat aspecte generale ce vizează administrarea probatoriului în orice cauză penală, neexistând probe care să conducă la concluzia că inculpatul M.M.E. ar fi avut acces la informații exacte/concrete ce viza activitatea de urmărire penală în dosarul penal nr. 448/P/2018, că ar fi cules asemenea informații de la colegi, procuror sau din studiul dosarului, informații pe care i le-ar fi comunicat martorului denunțător G.M. .
În atare condiții, instanța a apreciat că aspectele comunicate de inculpat martorului denunțător au natura unei consultații juridice pe care ofițerul de poliție i-a acordat-o martorului denunțător G.M. , informațiile furnizate, având caracter general, neavând aptitudinea să îngreuneze efectuarea cercetărilor în cauza ce îl viza pe G.M. .
În final, instanța a constatat că nu este îndeplinită nici condiția esențială atașată elementului material, aceea ca inculpatul să fi urmărit prin comunicarea informațiilor indicate în precedent un folos material necuvenit, folos ce consta în acordarea de lucrări societății DG , administrate de T.D.C. , neexistând probe care să conducă dincolo de orice dubiu rezonabil la concluzia că prin comunicare respectivelor date, inculpatul a urmărit aceasta.
Drept urmare, în cauză s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă a infracțiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, motiv pentru care s-a constatat că fapta nu este prevăzută de legea penală, în condițiile art. 16 alin.(1) lit. b) teza I C.pr.pen.
În ceea ce privește cea din urmă infracțiune imputată inculpatului M.M.E. , respectiv infracțiunea de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 260 C.pen., procurorul a reținut că inculpatul M.M.E. i-a acordat ajutor martorului denunțător G.M. prin aceea că în perioada octombrie 2018 -iunie 2019 a furnizat informații nedestinate publicității din dosarul cu nr.448/P/2018 al DNA - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție (existența dosarului 448/P/2018, procurorul care instrumentează dosarul, faptul că vor fi audiați martori și momentele când se va realiza această activitate, faptul că vor fi ridicate documente și momentele când se vor realiza aceste activități, faptul că s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico - științifice - aspectele prezentate și detaliate în cap.... din rechizitoriu), în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în respectivele cauze penale.
Elementul material al infracțiunii în cauza de față s-a apreciat că nu este îndeplinit, întrucât aspectele comunicate martorului denunțător de către inculpat, așa cum s-a reținut în prezenta cauză nu erau apte să îngreuneze cercetările ori să împiedice efectuarea urmăririi penale în dosarul penal nr. 448/P/2018.
Fără a mai relua argumentele precedente, instanța a arătat că nu există probe care să conducă la concluzia că inculpatul i-a comunicat martorul denunțător pentru ce anume este cercetat de către DNA, restul informațiilor, astfel cum s-a argumentat, nu aveau aptitudinea de a-l ajuta în vreun fel pe G.M. .
În ceea ce privește susținerea apărării, ce este în sensul că infracțiunea de luare de mită, respectiv cea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității nu poate fi reținută în concurs cu infracțiunea de favorizarea făptuitorului, instanța a apreciat-o neîntemeiată, având în vedere în primul rând obiectul juridic diferit al acestora.
Astfel, dacă infracțiunea de luare de mită și cea de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității au în vedere relațiile sociale a căror normală formare, desfășurare și dezvoltare nu ar fi posibile fără a asigura exercitarea cu probitate de către funcționari a atribuțiilor de serviciu ce le-au fost încredințate, infracțiunea de favorizarea făptuitorului s-a arătat că vizează apărarea activității de înfăptuire a justiției penale împotriva acțiunilor de natură să îl ajute pe cel ce a comis o infracțiune.
Pe de altă parte, pentru a discuta de o eventuală absorbție a infracțiunii de favorizarea făptuitorului în infracțiunea de luare de mită ori cea de folosire a informațiilor nedestinate publicității s-a apreciat că este necesar ca acțiunea ce constituie elementul material al infracțiunii absorbite să fie inclusă ca element constitutiv în celelalte infracțiuni. Or, în cauză s-a reținut că inculpatul ar fi comis un act ilicit, respectiv divulgarea de informații nepublice ce vize o anchetă penală în curs, aspect care reprezintă pe de o parte o cerință esențială a infracțiunii de luare de mită- efectuarea unui act contrar atribuțiilor sale de serviciu, iar pe de altă parte elementul material al infracțiunii de favorizarea făptuitorului, aflându-ne în prezența unui concurs real de infracțiuni, acțiunile ce reprezintă elementele materiale ale infracțiunilor fiind realizate prin acte distincte.
În consecință, față de argumentele prezentate, instanța a constatat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de favorizarea făptuitorului, fapta imputată inculpatului nefiind prevăzută de legea penală, în condițiile art. 16 alin.(1) lit. b) C.pr.pen.
Având în vedere toate considerentele în fapt și în drept menționate în precedent, instanța a apreciat că nu s-a dovedit în mod neîndoielnic că fapta imputată inculpatului există și că a fost săvârșită de acesta, motiv pentru care în baza art. 396 alin. (1) și (5) raportat la art.16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., îl va achita pe inculpatul M.M.E. , sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, prev. de art. prev. de art.289 alin.(1) C.pen. rap. la art.7 alin.(1) lit. c) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen. (două acte materiale din perioada octombrie 2018 - iunie 2019), întrucât fapta nu există.
De asemenea, față de argumentele inserate în cuprinsul prezentei sentințe penale, în baza art. 396 alin. (1) și (5) raportat la art.16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., instanța l-a pe inculpatul M.M.E. , sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art.12 lit. b) din Legea nr.78/2000 (fapta din perioada octombrie 2018 - iunie 2019), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În final, în baza art. 396 alin. (1) și (5) raportat la art.16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., l-a achita pe inculpatul M.M.E. , sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art.269 alin.(1) C.pen. (fapta din perioada octombrie 2018 - iunie 2019), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Având în vedere soluțiile ce urmează a fi pronunțate, în baza art.398 rap la art. 275 alin. (3) C.pr.pen. s-a dispus ca cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și inculpatul M.M.E. , cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a II-apenală la data de 29.01.2025 sub nr. 27215/3/2021 (312/2025).
Pe parcursul cercetării judecătorești în fața instanței de apel a fost administrată proba testimonială constând în audierea martorilor indicați în citativul rechizitoriului și audiați în fața instanței de fond, respectiv martorii G.M., I.K. , V.C.L. , C.M. , F.I.L. și C.A.N. .
La termenul din 10.02.2026, Curtea a acordat cuvântul în dezbateri, iar ulterior a amânat succesiv pronunțarea pentru datele de 18.03.2026 și 17.04.2026.
La termenul din 17.04.2026, în baza art.395 alin.1 Cpp, Curtea a repus cauza pe rol, pentru soluționarea cauzei în complet de divergență.
În susținerea apelului declarat, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, prin motivele scrise depuse (f. 16 - 19, d/a) dar și prin concluziile formulate oral de reprezentantul Ministerului Public, la termenul de judecată din data de 05.05.2026, termen la care s-a acordat cuvântul în dezbateri, în primul rând, au fost aduse critici referitoare la netemeinicia soluției de achitare a inculpatului M.M.E. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 Cod penal (două acte materiale).
Parchetul a considerat că soluția de achitare pronunțate de prima instanță de judecată sub aspectul săvârșirii acestei infracțiuni este rezultatul unei greșite aprecieri a probelor administrate în cauză.
Contrar celor reținute de către instanța de judecată, potrivit căreia, singurul demers întreprins de către inculpat pentru a-1 ajuta pe T.D.C. în vederea unei eventuale redresări a situației financiare a SC DG SRL a fost să i-l prezinte martorului denuntător G.M. ca fiind administratorul unei firme serioase, Ministerul Public a apreciat că în cauză există probe care dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă acuzația penală așa cum aceasta a fost formulată prin rechizitoriu.
Astfel, din declarațiile martorului denunțător G.M. date atât în cursul urmăririi penale, cât si al judecății, s-a apreciat că rezultă fără echivoc faptul că acesta a fost de acord cu încheierea celor două contracte de prestări servicii cu SC DG SRL, tocmai pentru ca inculpatul M.M.E. —ofițer DNA în acea perioadă, să-i furnizeze date despre dosarul penal de care martorul era vizat, respectiv dosarul nr. 448/p/2018 instrumentat de către Direcția Națională Anticorupție.
De asemenea, a indicat parchetul că din declarația martorului I.K. dată în cursul urmăririi penale rezultă faptul că la solicitarea inculpatului M.M.E. i-a facilitat acestuia o întâlnire cu martorul denunțător G.M. despre care i-a relatat că avea o problemă la DNA și, ulterior, în perioada 2018-2019 la atelierul său auto, au avut loc mai multe întâlniri între cei doi pentru a discuta „problema lui G.M. de la DNA”. Potrivit relatărilor martorului, la una dintre întâlniri, inculpatul a venit însoțit de către T.D.C. si i-a solicitat lui G.M. obținerea de contracte pentru acesta pe raza Sectorului 4 Bucuresti.
De asemenea, din declarația martorului V.C.L. —administrator al SC AC ACM SRL, societate care avea în derulare contracte de anvelopare blocuri încheiate cu ADP ... al cărui director era martorul denunțător G.M. , ar rezulta faptul că subcontractarea unor lucrări pe raza sectorului către SC DG SRL s-a realizat ca urmare a intervenției martorului denunțător, care i-a sugerat încheierea contractului de prestări servicii nr. 54/12.10.2018.
Contrar celor reținute de către judecătorul fondului, s-a apreciat de procuror că și cel de-al doilea contract, cu nr. 108/12.06.2019, dintre SC DG SRL si Administrația Domeniului Public ... , a fost încheiat tot ca urmare a intervenției si demersului efectuat de G.M. , în baza înțelegerii inițiale avute cu inculpatul M.M.E. , nefiind identificat de altfel niciun alt motiv pentru care martorul să facă acest demers.
Astfel, din declarația martorului F.I.L. -director executiv în cadrul Administrației Domeniului Public ... , ar rezulta că în vara anului 2019, martorul G.M. i l-a prezentat pe T.D.C. ca fiind „patronul firmei DG ” și i-a solicitat să-i atribuie lucrările pe care le primise de la primărie.
Contrar celor reținute de instanță, cu privire la caracterul parțial nesincer al declarației martorului denunțător, Ministerul Public a apreciat, și prin raportare la contextul în care denunțul acestuia a fost făcut pentru a-și ușura situația juridică în dosarele care îl vizau și în care procurori din cadrul DNA efectuau urmărirea penală, că declarațiile martorului denunțător se coroborează cu celelalte declarații date în cauză de martori cu privire la aspectele esențiale, respectiv faptul că T.D.C. i-a fost prezentat martorului G.M. de către inculpat, fiind astfel create premisele încheierii celor două contracte de prestări servicii cu SC DG SRL, în schimbul furnizării de informații nedestinate publicității,
De asemenea, s-a considerat că instanța pleacă în mod eronat de la premisa că legiuitorul instituie o forță inferioară declarațiilor martorului denunțător, iar pe de altă parte, sesizând săvârșirea unei infracțiuni nereale sau relatarea unor aspecte nesincere sau contrare situației de fapt îl expune pe martorul denunțător la săvârșirea infracțiunii de inducerea în eroare a organelor judiciare. Astfel, s-a arătat că articolul 19 din Legea 682/2002 instituie un beneficiu legal de reducere a pedepsei și nu conduce din start la aprecierea că declarația martorului denunțător este inferioară celorlalte mijloace de probă.
În acest context, evaluând întreg materialul probator, Ministerul Public a apreciat că declarațiile martorului denunțător sunt apte să confirme acuzația adusă inculpatului, acestea coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză.
În cronologia faptelor, parchetul a apreciat ca fiind lipsite de relevanță aspectele reținute de către judecătorul fondului cu privire la neconcordanțele rezultate din declarațiile martorului T.D.C. si ale martorului denunțător G.M. în legătură cu modalitatea în care a fost obținut primul contract cu SC AC ACM SRL (T.D.C. s-a prezentat la sediul ADP ... sau acesta a fost chemat de G.M. ), relevant fiind faptul că cei doi s-au întâlnit în vederea obținerii unor lucrări de către SC DG SRL ca urmare a demersurilor efectuate de inculpatul M.M.E. .
De asemenea, în interpretarea probatoriului, s-a apreciat că judecătorul fondului, în mod eronat, a considerat ca fiind sincere declarațiile martorului T.D.C. date în cursul cercetării judecătorești si în cursul urmăririi penale, numai la data de 01.10.2020, apreciind ca fiind plauzibilă explicația martorului referitor la nesinceritatea sa în cuprinsul declarațiilor din datele de 21.10,2020 și 19.11.2020, în condițiile în care era vizat de ancheta penală în curs, dorind să-și ușureze situația juridică prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.
În acest context, s-a arătată că, pe de o parte, în situația în care martorul T.D.C. s-ar fi considerat nevinovat în legătură cu acuzațiile penale ce i-au fost aduse (complicitate la luare de mită, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect de date care nu sunt destinate publicității ori permiterea unor persoane neautorizate la aceste informații, complicitate la favorizarea făptuitorului), nu ar fi încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției din data de 15.12.2020, în dosarul nr. 499/P/2020, ci ar fi lăsat dosarul să-și urmeze cursul pentru a-și dovedi nevinovăția în fata instanței de judecată.
Pe de altă parte, depoziția martorului T.D.C. din cursul judecății s-a apreciat că trebuie analizată și în raport de calitatea sa de participant la comiterea infracțiunilor, care a fost judecat separat de ceilalți participanți, acesta neputând avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 Cod penal, conform Deciziei nr. 10/2019 a Înaltei Curți de Casație si Justiție.
Drept urmare, în dezacord cu judecătorul fondului, Ministerul Public a apreciat că tocmai în cele două declarații din datele de 21.10.2020 si 19.11.2020, martorul T.D.C. a relatat adevărul, fapt ce a constituit temelia acordului de recunoaștere a vinovăției astfel încheiat, acceptarea unei opinii contrare putând crea o aparentă de nelegalitate a acordului astfel încheiat, prin prisma consimțământului exprimat de inculpat.
Aspectele evidențiate de către judecătorul fondului privind modalitatea concretă în care s-a desfășurat audierea martorului T.D.C. cu ocazia încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției (rezultată din înregistrarea audio-video a declarației), s-a considerat că nu sunt apte să afecteze veridicitatea declarațiilor date, aprecierea că audierea nu a mai continuat, nu din pricina oboselii, ci datorită faptului că cel în cauză nu ar fi relatat evenimentele așa cum își doreau organele de urmărire penală, nefiind sustenabilă.
În acest sens, a fost evidențiat faptul că acordul de recunoaștere a vinovăției a fost admis prin sentința penală nr. 120/05.02.2021 în dosarul nr. 34578/3/2020, al Tribunalului Bucuresti-Secția I Penală, instanța evaluând astfel inclusiv legalitatea urmăririi penale.
De asemenea, săvârșirea infracțiunilor de către inculpatul M.M.E. s-a apreciat că este dovedită si de probele rezultate în urma punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică.
În acest sens, au fost exemplificate procesele verbale de redare a discuțiilor purtate între martorul denunțător G.M. cu martorul I.K. , cu ocazia celor trei întâlniri care au avut loc în datele de 28.11.2019 si 05.12.2019, din care rezultă faptul că inculpatul M.M.E. s-a întâlnit de mai multe ori cu G.M. la atelierul auto (aparținând martorului I.K. ) situat în mun. Bucuresti, pe str. Măgurele, că SC DG SRL a primit contractele ca urmare a intervenției inculpatului.
Acest ultim aspect s-a apreciat de procuror că ar rezulta și din procesele verbale de redare a conținutului discuțiilor purtate de martorul denunțător cu T.D.C. , discuții din care rezultă faptul că inculpatul M.M.E. se interesa de situația dosarelor penale în care era vizat martorul denunțător în vederea informării acestuia (întâlnirea din data de 25.02.2020).
În opinia parchetului, toate aceste probe au aptitudinea de a crea convingerea, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul M.M.E. a săvârșit infracțiunea de luare de mită în formă continuată.
Referitor la netemeinicia soluției de achitare a inculpatului M.M.E. pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 și favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 Cod penal, contrar celor reținute de către instanța de judecată, Ministerul Public a apreciat că informațiile comunicate de inculpat, nu pot fi apreciate ca fiind generale, în condițiile în care, așa cum s-a reținut în rechizitoriu, inculpatul a furnizat următoarele date: existența dosarului 448/P/2018, procurorul care instrumentează dosarul, faptul că vor fi audiați martori și momentele când se va realiza această activitate, faptul că vor fi ridicate documente și momentele când se vor realiza aceste activități, faptul că s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico — științifice (aspectele prezentate și detaliate la pct. II. 1 din rechizitoriu).
Mai mult decât atât, chiar și în situația în care ar fi acceptată opinia instanței, parchetul a arătat că activitățile cu titlu general nu se regăsesc în mod obligatoriu în orice dosar penal. În plus, s-a punctat că inculpatul nu a oferit acele informații ca fiind activități care în general se pot efectua în dosarele penale, ci a particularizat informațiile furnizate, în sensul că acele activități urmau să se desfășoare în dosarul penal nr. 448,0/2018, în care era cercetat denunțătorul G.M. .
În aceste condiții, nu s-a putut aprecia că aspectele comunicate de inculpat martorului denunțător au natura unei consultații juridice pe care ofițerul de poliție i-a acordat-o acestuia. De asemenea, toate aceste date, în opinia parchetului, au aptitudinea de a îngreuna efectuarea cercetărilor în cauza care îl viza pe G.M. , informațiile divulgate fiind suficiente pentru stabilirea potențialilor martori, martori care, cel mai probabil, făceau parte din instituția în care își desfășura activitatea denunțătorul (având în vedere obiectul dosarului 448/P/2018 privind contractele încheiate de AI)P ... ), existând astfel posibilitatea reală de influențare a acestora de către denunțător prin prisma ascendentului funcției pe care o avea în cadrul instituției-director general adjunct.
Contrar celor reținute de către judecătorul fondului, având în vedere aspectele mai sus menționate, s-a apreciat că sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale celor două infracțiuni.
Cu toate acestea, s-a arătat că termenul general de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 (5 ani) și pentru infracțiunea de favorizare a făptuitorului prev. de art. 269 Cod penal (5 ani) s-a împlinit în cursul lunii iunie 2024, reținându-se ca lege penală mai favorabilă Codul penal actual în forma aflată în vigoare în intervalul iunie 2018-mai 2022, când potrivit Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și 358/2022, nu a existat nicio dispoziție legală în temeiul căreia să fie întrerupt termenul de prescripție a răspunderii penale, precum și Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în care este prevăzută pedeapsa de până la 5 ani închisoare.
Pentru aceste motive, s-a considerat că soluția legală și temeinică cu privire la aceste infracțiuni este încetarea procesului penal, conform art. 396 alin. (1) și (6) C.od procedură penală, raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală. și art. 154 alin. (l) lit. c) Cod penal, cu referire la Deciziile Curții Constituționale nr. 297 din 26.04.2018 și 358 din 26.05.2022. ’ ’ ’
Raportat la acuzațiile aduse inculpatului, s- solicitat să se constatate existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor acestuia, lipsind o condiție esențială pentru exercitarea acestor drepturi, respectiv probitatea profesională.
Raportat la funcția deținută de inculpat, la modalitatea în care se reține săvârșirea faptelor, Ministerul Public a considerat că se impune interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1, lit. (a), (b) și (g) Cod penal, cu titlu de pedeapsă complementară, precum și interzicerea exercitării acelorași drepturi, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În acest sens, s-a indicat că prezintă relevanță faptul că inculpatul era un organ al statului, un cunoscător al dreptului, și în ciuda acestor aspecte, a transformat activitatea desfășurată în mediul judiciar într-o sursă de obținere a unor sume ilicite prin compromiterea activităților instituției în care funcționa, și chiar a unei anchete penale în desfășurare.
Având în vedere ca în sarcina inculpatului M.M.E. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de mita si folosire in orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, ambele în vederea obținerii de foloase necuvenite pentru altul, în temeiul art. 397 alin. 4 Cod procedură penală cu referire la art. 112 alin. l, lit. e) Cod penal, s-a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru dispunerea măsurii de siguranță a confiscării de Ia inculpatul M.M.E. în echivalent, a sumei de 278.584,04 lei, potrivit art. 404 alin. 4, lit. d) Cpp și art. 289 alin. 3 Cod penal, sumă de bani reprezentând profitul obținut de SC DG SRL în baza contractelor încheiate cu SC AC ACM SRL si SC ADP ... și considerată ca reprezentând bun dobândit prin săvârșirea infracțiunii.
În raport de cele expuse anterior, Ministerul Public a solicitat admiterea prezentului apel, desființarea sentinței penale nr. 12 pronunțată la data de 14.01.2025 de Tribunalul București — Secția I Penală, în dosarul penal nr. 27215/3/2021, privind pe inculpatul M.M.E. , iar în rejudecare, să se dispună condamnarea inculpatului M.M.E. la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, aplicarea alături de pedeapsa principală a pedepsei complementare 43 constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b si g C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, dreptul de a exercita profesia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66, alin. 1, lit. a, b si g C pen., confiscarea de la inculpatul M.M.E. , în echivalent, a sumei de 278.584,04 lei, încetarea procesului penal față de inculpatul M.M.E. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, încetarea procesului penal față de inculpatul M.M.E. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 Cod penal și obligarea inculpatului M.M.E. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În susținerea apelului declarat, inculpatul M.M.E. , prin motivele scrise depuse (f. 22 - 46, d/a) dar și prin concluziile formulate oral de apărătorii aleși, la termenul de judecată din data de 05.05.2026, termen la care s-a acordat cuvântul în dezbateri, a solicitat admiterea apelului declarat, desființarea în parte a sentinței penale apelate și pronunțând o nouă hotărâre, schimbarea temeiului de achitare din art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. în art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen - fapta nu există, pentru fapta prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 și pentru fapta prev. de art. 269 C.pen.
De asemenea, a solicitat inculpatul desființarea încheierii penale din 2 octombrie 2024 a Tribunalului Bucuresti data in dosarul nr. 27215/3/2021 si în baza art. 281 alin. 1 lit. b combinat cu disp. art. 102 alin. 3 Cod pr. penala ,art. 139 Cod pr. penala, art. 148 alin 3 si 10 Cod pr. penala admiterea excepției privind nulitatea absoluta a înregistrărilor ambientale realizate de colaboratorul G.M. cu martorii T.D.C. si Isic Kakac.
În susținerea primului motiv de apel, apărarea a considerat că, în ceea ce privește infracțiunea de folosire de informații ce nu sunt destinate publicității prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, că din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă că nu există informații nepublice, din dosarul nr. 448/P/2018, care să fi fost cunoscute sau la care să fi avut acces inc. M.M.E. , nu există niciun fel de probă care să confirme că inc. M.M.E. ar fi cules sau măcar că ar fi urmărit să afle informații nepublice de la colegi, procuror sau din studiul dosarului, nu există informații nepublice pe care inc. M.M.E. să i le fi comunicat martorului denunțător G.M. , inc. M.M.E. a discutat cu G.M. aspecte generale ce vizează administrarea probatoriului în orice cauză penală, fără vreo legătură cu noțiunea de informație nepublică din dosarul penal nr. 448/P/2018, aceste discuții generale neavând aptitudinea să îngreuneze efectuarea cercetărilor în cauza ce îl viza pe G.M. și nu există scopul dobândirii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, nefiind îndeplinită nici condiția esențială atașată elementului material, aceea ca inculpatul să fi urmărit prin comunicarea informațiilor indicate în precedent un folos material necuvenit.
Astfel, s-a arătat că inc. M.M.E. nu a manifestat nici cel mai mic interes în a divulga informații către G.M. , exprimându-și această poziție foarte clar față de T.D.C. care încerca să fie în grațiile lui G.M. , lăsându-i acestuia impresia că discută cu M.M.E. despre dosarele sale de la nivelul DNA.
Totodată, apărarea a considerat că nu există o rezoluție infracțională a inc. M.M.E. de furnizare de informații lui G.M. întrucât există dovada certă, prin raportare la dosarul nr. 396/P/2019, supravegherea ambientală fiind depusă la dosar abia în faza de fond, la cererea și insistențele apărării. Astfel, s-a arătat că M.M.E. nu a manifestat nici cel mai mic interes în a prelua informații din dosarul nr. 396/P/2019, dosar care se afla la el în birou și care îl privea tot pe G.M. și, în plus, pe I.K.
S-a mai punctat că, subsecvent posibilității de a accesa informații din dosarul 448/P/2018, trebuie să se facă dovada că M.M.E. a avut informații din dosarul 448/P/2018, înainte de a discuta despre vreo divulgare. Dovada că inc. M.M.E. a avut informații din dosarul nr. 448/P/2018 trebuie să fie probată, neechivocă și să nu se bazeze pe presupuneri/scenarii ale organului de urmărire penală.
Apărarea a mai învederat că martorul G.M. a declarat în mod constant că a aflat despre dosar de la o altă persoană, nu de la inc. M.M.E. și, totodată, nu este indicat vreun nume de martor sau vreo dată de audiere, care să fi fost cunoscute și divulgate de către inc. M.M.E. . Presupusa discuție ”că vor fi audiați martori” s-a arătat că este specifică oricărui dosar de urmărire penală, nefiind necesară cunoașterea vreunor informații specifice din dosar. De altfel, nici nu se face referire la vreun martor sau la vreo dată de audiere. În același context, inculpatul a relevat că nu este indicată vreo adresă emisă de DNA, ce ar fi fost cunoscută și divulgată de inc. M.M.E. ori o discuție specifică, legată de vreo adresă anume.
Referitor la divulgarea unui raport de constatare, s-a arătat că inc. M.M.E. nu a avut o asemenea informație. A fost o discuția/opinia exprimată în legătură cu dispunerea unei expertize, nu a unui raport, iar discuția a avut loc în februarie 2019, după ce G.M. i-a arătat ordonanța lui M.M.E. ordonanța de ridicare de înscrisuri (fiind pentru prima dată când discutau în concret despre dosar). În aceeași împrejurare, inc. M.M.E. a răspuns la întrebarea lui G.M. , ”ce face procurorul cu un camion de documente?”, M.M.E. răspunzându-i că unde există volum mare de documente contabile, procurorul dispune expertiză, nu se uită el pe volume întregi de acte contabile, fiind doar o opinie că, în viitor, după ridicarea documentelor, se va dispune o expertiză. De asemenea, s-a relevat că raportul constatare era deja dispus cu 5 luni în urmă neexistând vreo discuție, legată de un raport de constatare deja dispus.
În continuare, inculpatul a arătat că DNA nu a făcut dovada existenței acestor acte de urmărire penală pretins divulgate (acuzația fiind în forma simplă, nefiind în formă continuată), înscrisurile depuse de DNA, la solicitarea instanței de fond, neconfirmând existența datelor și actelor indicate în rechizitoriu ca pretins divulgate.
Referitor la folosul necuvenit, apărarea a apreciat că acesta nu există în condițiile în care societatea DG a încasat de la AC ACM, respectiv de la ADP (...) , strict contravaloarea propriilor prestații. Totodată, a indicat că respectivul contract de lucrări nr. 54/12.10.2018, încheiat între AC și DG este un contract între 2 societăți private, liber negociat între reprezentanții societăților, M.M.E. nu a fost implicat în negocierile privind încheierea contractului și nici în activitățile prestate de DG pentru AC iar DG a fost plătită strict pentru prestațiile realizate. În ceea ce privește contractul de prestări servicii cu nr. 108 din 12.06.2019, apărarea a arătat că M.M.E. nu a avut nicio legătură cu încheierea acestui contract, aici neputând fi vorba nici măcar de vreo recomandare făcută denunțătorului, cu privire la seriozitatea societății DG , contractul a fost atribuit societății DG în urma unei proceduri de selecție publică, neconstatându-se vreo nelegalitate în cadrul acestei proceduri.
Inculpatul a apreciat că nu există legătură de cauzalitate între acțiunile inculpatului și atribuirea/semnarea contractelor în condițiile în care realizarea unei recomandări cu privire la seriozitatea constructorului DG nu poate echivala cu o înțelegere de condiționare a divulgării de informații nepublice în schimbul încheierii contractelor, M.M.E. nu a solicitat încheierea/atribuirea vreunui contract, AC căuta societăți cu care să colaboreze și a fost o simplă recomandare iar contractul cu ADP (...) a fost încheiat în procedură publică, fără nicio implicare a inc. M.M.E. , acesta trebuind să fie judecat prin prisma propriilor acțiuni și nu prin alăturarea cu T.D.C. Dan, persoană care a încercat să se apropie de G.M. folosindu-se de numele comisarului M.M.E. , așa cum rezultă cu claritate din convorbirile dintre T.D.C. și G.M. , înregistrate ambiental.
S-a mai arătat că inc. M.M.E. nu a pretins nimic pentru sine sau pentru altul și nu a condiționat divulgarea vreunei informații nepublice, din orice dosar al DNA - nu doar din 448/P/2018, de acordarea vreunui contract către societatea DG având în vedere că a avut dosarul nr. 396/P/2019 la el în birou, pe masa colegului de birou și nu a manifestat nici cel mai mic interes în a accesa informații din acel dosar - nu s-a apropiat de dosar (au fost multe ore în care a fost singur în birou). Mai mult, l-a anunțat pe cms. B., care avea dosarul în lucru, că îl știe bine pe I.K. (se și oferă să îl ajute cu date și informații), informațiile aprecindu-se că sunt certe dat fiind faptul că biroul era supravegheat audio - video. Totodată, s-a arătat că inculpatul a avut dosarul nr. 508/P/2018 la el în lucru, nedivulgând nimic din acest dosar către G.M. sau către vreo altă persoană, acest dosar nefiind nici măcar menționat de către organul de urmărire penală.
Prin urmare, apărarea a considerat că este dovedit, fără îndoială, că inc. M.M.E. nu a accesat și nu a divulgat informații din niciun dosar.
În ceea ce privește infracțiunea de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 C.pen. apărarea a arătat că aceasta se suprapune în totalitate, pe latura de divulgare, cu apărarea realizată la infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, în sensul că nu există informații nepublice ce ar fi fost divulgate denunțătorului G.M. :
În plus, s-a relevat că nu există nici măcar la nivel de susținere, în conținutul acuzației, evidențiată sau susținută, existența unei consecințe a presupusei divulgări, rezultatul favorizării nefiind implicit ci, este necesară indicarea și probarea rezultatului presupusei divulgări a acelor informații la care face trimitere organului de urmărire penală.
De asemenea, s-a apreciat că nu poate fi reținută existența implicită a unei favorizări, în condițiile în care acuzarea nu a dezvoltat în niciun mod rezultatul presupusei divulgări de informații, prin indicarea ajutorului concret pe care l-ar fi primit făptuitorul G.M. și prin indicarea modului concret în care urmărirea penală/tragerea la răspundere penală ar fi fost îngreunată, neputând fi prezumată existența acestor elemente.
S-a mai arătat că în actul de sesizare a instanței practic procurorul de caz prezinta o situație absolut identica in trei variante schimbând la un moment dat scopul infracțiunii si ajunge sa retina trei infracțiuni in concurs.
Cu privire la infracțiunea de luare de mita, apărarea a indicat că încă din timpul urmăririi penale judecătorii de drepturi si libertăți din cadrul Tribunalului Bucuresti in cauze având ca obiect contestarea măsurii asiguratorii, respectiv plângerea împotriva măsurii controlului judiciar au apreciat ca raportat la îndeplinirea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de luare de mita sub aspectul laturii obiective in sensul ca fapta trebuie sa se raporteze la atribuțiile de serviciu ale subiectului activ, iar pretinsa activitate de pretindere a unor foloase nu s-a făcut in legătura cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului in condițiile in care urmărirea penala in dosarul nr. 448/P/2018 era efectuata de către un procuror din cadrul DNA iar inculpatul nu a fost delegat sa efectueze acte de urmărire penala in aceea cauza, pe cale de consecința, nu se poate discuta de îndeplinirea condițiilor de tipicitate ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea in judecata.
In acest sens s-a arătat că sunt si dispozițiile art. 10 alin. 3 din OUG nr. 43/2002 care precizează ca ofițerii si agenții de politie judiciara pot efectua numai acele acte de cercetare penala dispuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție iar ofițerii si agenții de politie judiciara își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere si control a procurorului. De asemenea, dispozițiile procurorului sunt obligatorii pentru ofițerii de politie judiciara iar actele întocmite de ofițerii de politie judiciara din dispoziția scrisa a procurorului sunt efectuate in numele acestuia.
Astfel, s-a arătat că în speța dedusa judecății este evident ca inculpatul nu a fost delegat sa efectueze acte de urmărire in dosarul nr. 448/P/2018 de astfel, acuzarea nesusținând o asemenea ipoteza astfel ca nu se poate discuta de existenta unor atribuțiuni de serviciu ale inculpatului care sa vizeze cauza cu nr. 448. în aceasta situație, apărarea a considerat că este evident ca din perspectiva subiectului activ nu poate fi reținută infracțiunea incriminată in dispozițiile art. 289 Cod penal.
Totodată, s-a indicat că Curtea Constituțională a reținut prin Decizia 297/2017 la paragraful 30 respectiv 31 ca indiferent de modalitatea alternativa de realizare, pentru ca elementul material al laturii obiective a infracțiunii de luare de mita sa fie întrunit trebuie sa fie îndeplinite anumite condiții esențiale, na dintre aceste condiții fiind cea potrivit căreia actul pentru a cărei îndeplinire, neîndeplinire, urgentare sau întârziere se pretinde, se primește sau se accepta promisiunea unor bani sau alte foloase, sa facă parte din sfera atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public, adică sa fie un act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri.
Mai mult decât atât si din perspectiva infracțiunii de dare de mita cunoscuta in doctrina ca o forma a corupției active s-a arătat că așa zisul mituitor G.M. nu avea capacitatea sa remită așa zisul folos necuvenit.
De asemenea, inculpat a susținut că această construcție a acuzării este criticabila si din perspectiva aproprierii așa zisului folos necuvenit. Chiar daca legea permite un avantaj patrimonial indirect acesta trebuie sa profite tot făptuitorului deși in modalitate mediata .
In acord cu întreagă doctrina prin expresia „pentru altul” s-a arătat că legiuitorul a înțeles sa incrimineze si o destinație colaterală deviata a foloaselor, de exemplu un dar făcut soției funcționarului, subiect al infracțiunii si nerestituit. Astfel, s-a arătat că întotdeauna exista aceasta relație de cauzalitate, respectiv o contraprestație, ca un contraechivalent al conduitei sale. Pe de alta parte. S-a arătat că in cauza de fata nu exista si nu poate exista un folos necuvenit deoarece, pentru contractele încheiate, au fost efectuate contraprestațiile stabilite prin acestea. Efectuarea contraprestațiilor din contracte este stabilita de documentele de acceptanta a lucrărilor, procesele verbale de recepție, declarațiile parilor implicate in executarea lucrărilor si chiar declarațiile denunțătorilor colaboratori .
Referitor la noțiunea de foloase necuvenite, inculpatul a indicat că. prin Decizia nr. 297/2017 la paragraful 29, Curtea Constituțională a precizat ca in general un folos necuvenit reprezintă un folos care este legal nedatorat si care are caracter de retribuție, constituind o plata sau o răsplata in vederea determinării unui act explicit un contra echivalent al conduitei lipsite de probitate a subiectului activ al unor infracțiuni. In sensul celor reținute de Curte s-a exprimat si doctrina în ceea ce privește infracțiunea de luare de mita aceasta arătând ca banii sau foloasele sunt necuvenite nu numai atunci când pentru îndeplinirea unui act gratuit se pretinde sau se primește o retribuție, ci si atunci când se primește ceva peste ceea ce legalmente este datorat. In aceleași timp banii sau alte foloase trebuie sa fie pretinse, primite cu titlu de contraechivalent al conduitei pe care făptuitorul se angajează sa o aibă pentru îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act, act privitor la îndatoririle sale de serviciu ori pentru efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
Din aceste considerente, inculpatul a apreciat că rezultă faptul că plata pentru un contraserviciu efectuat de către un terț nu constituie în accepțiunea legiuitorului folos necuvenit așa cum o cer dispozițiile art. 289 alin. 1 Cod penal.
Tot in acest sens exista si decizia penala nr. 1514/A din 14.10.2016 a Curtii de Apel
In concluzie, apărarea a considerat că, în ceea ce privește infracțiunea de luare de mita, inculpatul nu avea atribuții de serviciu in sensul cerute de disp. art. 289 alin. 1 Cod penal, mituitorul nu avea aptitudinea sa remită un folos necuvenit, contractele apreciate ca reprezentând folos necuvenit au fost obținute cu respectarea normelor legale, lucrările contractate au fost executate iar plata sa efectuat doar după recepția lucrărilor, neexistând dovada unei înțelegeri in sensul susținut de parchet astfel ca in cauza de față fapta nu exista.
Prin urmare, inculpatul a solicitat admiterea apelului declarat, desființarea în parte a sentinței penale apelate și pronunțând o nouă hotărâre, schimbarea temeiului de achitare din art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. în art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.pen - fapta nu există, pentru fapta prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 și pentru fapta prev. de art. 269 C.pen.
Inculpatul a formulat apel și împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea sa cu privire la înregistrările efectuate de colaboratorul autorizat, motivarea instanței de fond fiind în sensul că în condițiile în care, chiar dacă nu a solicitat în mod expres, procurorul ar fi indicat că în cauză există un colaborator, practic ar fi acoperit legal criticile formulate de apelant.
Astfel, a considerat că cererile formulate de procuror, de autorizare și înregistrările efectuate de colaboratorul autorizat sunt nelegale, sunt lovite de nulitate absolută în condițiile în care nu există mandatul expres prevăzut de dispozițiile art. 148 alin. 3 C.p.p. și nu corespund exigențelor deciziei nr. 64/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind dubla autorizare. Chiar dacă există un mandat emis în cauză judecătorul de drepturi și libertăți s-a apreciat că aceasta trebuie să autorizeze și activitățile colaboratorului.
Dacă sunt încălcate dispozițiile legale, apărarea a considerat că procedeul probatoriu de realizare a interceptărilor și ulterior, mijlocul de probă, respectiv procesele-verbale întocmite de organul de urmărire penală sunt lovite de nulitate absolută, motiv pentru care solicită înlăturarea acestora.
Apărarea a arătat că este de acord cu instanța de fond care își însușește faptul că lipsa autorizării judecătorului cu privire la activitățile derulate de colaborator este o cauză de nulitate absolută conform art. 281 alin. 1 lit. b C.p.p., fiind o activitate cu implicații decisive în procesul penal ce vizează drepturile și libertățile persoanei și intruziunea în viața privată.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului și sub acest aspect și să se constate nulitatea înregistrărilor și înlăturarea acestora chiar dacă, în opinia apărării, înregistrările nu au o relevanță deosebită în economia dosarului deoarece nu relevă situații de natură a incrimina inculpatul.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept supuse verificărilor potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 C.pr.pen., Curtea constată următoarele:
În cursul judecății în apel, în vederea verificării temeiniciei soluției atacate, Curtea a procedat la reaudierea nemijlocită a martorilor relevanți, fără ca probatoriul astfel administrat să conducă la o modificare a situației de fapt stabilite de prima instanță, astfel că procedând la analiza acestor mijloace de probă, Curtea constată că soluția primei instanțe este temeinică.
În acest sens, Curtea reține că din declarația martorei C.A.N. , fostă colegă a inculpatului, a rezultat că dosarul vizat era unul in rem, fără suspecți la momentul respectiv, că aceasta nu a purtat cu inculpatul discuții punctuale despre acest dosar și că, în aprecierea sa, inculpatul nu putea afla detalii privind eventualele măsuri ce urmau a fi dispuse, martora excluzând totodată posibilitatea ca inculpatul să o fi întrebat despre dispunerea vreunei constatări tehnico-științifice. Din declarația martorului V.C.L. , administrator al AC ACM S.R.L., a rezultat că acesta nu îl cunoaște pe inculpat, pe care l-a văzut doar în sala de judecată, că reprezentantul cu care a colaborat din partea DG era T.D.C. și că denunțătorul G.M. i l-a prezentat pe acesta în contextul nevoii de subcontractanți, fără a-i recomanda vreodată o altă societate.
Totodată, din declarația martorului C.M. , fost director tehnic al DG , a rezultat că acesta, de asemenea, nu îl cunoaște pe inculpat, că nu cunoaște împrejurările încheierii contractului cu AC ACM, anterior angajării sale, și că ofertele de contracte ale ADP ... erau publicate, documentația fiind depusă, iar lucrarea atribuită celui selectat. Din declarația martorului denunțător G.M. a rezultat că acesta, deși și-a menținut în mod generic declarațiile anterioare, a precizat că, din cauza trecerii timpului, nu mai reține amănuntele și nu își mai amintește exact conținutul discuțiilor, arătând că a discutat cu T.D.C. , că inculpatul l-a pus în legătură cu acesta și că ADP a achitat către DG contravaloarea contractelor, denunțătorul nefiind în măsură să indice în concret în ce ar fi constat condiționarea pretinsă ori care ar fi fost informațiile concrete primite de la inculpat.
Din declarația martorului I.K. a rezultat că acesta nu și-a menținut afirmațiile esențiale din cursul urmăririi penale, arătând că nu a susținut că inculpatul l-ar fi întrebat despre situația denunțătorului ori că ar fi dorit să îl ajute, imputând o eroare de traducere, și precizând că nu își amintește ca inculpatul să fi venit însoțit de T.D.C. și să fi solicitat obținerea de contracte.
Din declarația martorului F.I.L. , director executiv în cadrul ADP ... , a rezultat că denunțătorul nu i-a impus să atribuie lucrări către DG , ci doar i-a pus la dispoziție această firmă în contextul în care se plânsese de nevoia de constructori, că prețurile erau stabilite prin contractul-cadru cu primăria, identice pentru toți subcontractanții, și că selecția ofertelor era făcută de o comisie din care nici el, nici denunțătorul nu făceau parte.
Din declarația martorului T.D.C. , care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru infracțiunea de luare de mită, fiind condamnat la doi ani închisoare cu suspendare, a rezultat că inculpatul nu a avut nicio implicare în încheierea contractelor, ci doar l-a recomandat denunțătorului, că nu a discutat cu inculpatul despre numere de dosar, nume de martori ori acte de urmărire penală care îl vizau pe denunțător, că inculpatul i-a atras atenția să nu se folosească de relația de prietenie cu denunțătorul și că, atunci când i-a transmis solicitările acestuia, inculpatul i-a răspuns că nu îl interesează să îl ajute cu nimic.
Cu privire la solicitarea inculpatului de excludere a înregistrărilor ambientale realizate de colaboratorul autorizat G.M. în discuțiile purtate cu martorii T.D.C. și I.K. , precum și a proceselor-verbale de redare a acestora, Curtea reține că, deși prin încheierea din 2 octombrie 2024 prima instanță a respins această excepție, reanalizând-o în calea de atac, doi dintre cei trei judecători care se pronunță asupra cauzei au apreciat că cererea este întemeiată, pentru motivele arătate în cuprinsul acesteia.
În opinia majoritară s-a reținut că, deși procurorul a dispus prin ordonanțe autorizarea lui G.M. în calitate de colaborator, iar în cauză au fost emise mai multe mandate de supraveghere tehnică în condițiile art. 139 C.proc.pen., nu a existat și încuviințarea judecătorului de drepturi și libertăți prin care să se realizeze autorizarea specială prevăzută de art. 148 alin. (3) raportat la art. 150 alin. (5) C.proc.pen., care să aibă ca obiect încuviințarea purtării mijloacelor tehnice de către colaborator și realizarea efectivă a înregistrărilor de către acesta. Astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 64 din 2 octombrie 2023, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie atunci când procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul ori colaboratorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă există un mandat de supraveghere tehnică de aceeași natură emis anterior, întrucât aceste dispoziții instituie o procedură specială, derogatorie de la art. 139 C.proc.pen., iar o asemenea autorizare nu poate fi presupusă ori subînțeleasă din cuprinsul unor încheieri având alt obiect și alt temei de drept.
Curtea reține totodată că Decizia nr. 64/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este pe deplin aplicabilă în prezenta cauză prin raportare la momentul pronunțării acesteia. Potrivit art. 477 alin. (3) C.proc.pen., dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, iar o asemenea hotărâre prealabilă nu creează o normă nouă, ci stabilește înțelesul pe care dispozițiile art. 148 alin. (3) și art. 150 alin. (5) C.proc.pen. l-au avut încă de la intrarea lor în vigoare, având, prin urmare, un caracter interpretativ. Pentru acest motiv nu se poate susține că exigența autorizării speciale ar fi impusă în mod retroactiv asupra unor înregistrări efectuate anterior pronunțării deciziei, de vreme ce această cerință era prevăzută de lege și la momentul realizării lor, dezlegarea instanței supreme limitându-se a confirma sensul corect al normei procedurale. Cum prezenta cauză se afla pe rolul instanțelor de judecată la data pronunțării deciziei, la 2 octombrie 2023 și se află în continuare în calea de atac la momentul soluționării apelurilor, interpretarea obligatorie astfel stabilită se impune a fi aplicată indiferent de stadiul procesual și indiferent de data efectuării procedeului probatoriu, raportarea făcându-se la momentul pronunțării hotărârii prealabile, iar nu la cel al întocmirii înregistrărilor.
Întrucât autorizările nu pot fi implicite sau prezumate, iar lipsa autorizării speciale, ce intră în atribuția funcțională a judecătorului de drepturi și libertăți, atrage incidența unei cauze de nulitate absolută a procedeului probatoriu prin raportare la normele de competență funcțională, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. b) C.proc.pen. raportat la art. 102 alin. (3) C.proc.pen., opinia majoritară a constatat nulitatea absolută a înregistrărilor ambientale enumerate în cerere și a proceselor-verbale de redare a acestora. În consecință, probele astfel obținute nu vor fi luate în considerare, fiind excluse din materialul probatoriu pe baza căruia se soluționează cauza.
Opinia separată a apreciat, în acord cu motivarea primei instanțe, că excepția este neîntemeiată, întrucât în cauză au fost emise mandate de supraveghere tehnică ce cuprindeau autorizarea metodei speciale de supraveghere, astfel încât nu se poate concluziona în sensul lipsei autorizării, însă, fiind majoritară opinia contrară, soluția adoptată este aceea a excluderii înregistrărilor.
În ceea ce privește apelul Direcției Naționale Anticorupție, Curtea îl apreciază ca nefondat, pentru motivele ce vor fi enunțate în continuare.
Criticile parchetului pornesc de la premisa că declarațiile denunțătorului G.M. s-ar corobora cu celelalte mijloace de probă, conturând dincolo de orice îndoială rezonabilă o înțelegere de condiționare a furnizării de informații de atribuirea contractelor către DG . Această premisă nu se verifică, întrucât probatoriul administrat nemijlocit în apel infirmă susținerile acuzării.
Astfel, denunțătorul însuși, reaudiat fiind, nu a mai fost în măsură să indice în concret în ce ar fi constat pretinsa condiționare și nici care ar fi fost informațiile nepublice efectiv primite de la inculpat, mărginindu-se la afirmații generice și recunoscând că nu mai reține amănuntele. Martorul I.K. și-a retractat afirmațiile esențiale, invocând o eroare de traducere, iar martorul T.D.C. a arătat constant că inculpatul nu a avut nicio implicare în încheierea contractelor, că nu a discutat cu acesta date din dosar și că, departe de a-l încuraja, inculpatul i-a atras atenția să nu se folosească de relația de prietenie cu denunțătorul, transmițându-i că nu îl interesează să îl ajute cu nimic. La rândul lor, martorii V.C.L. , C.M. și F.I.L. au descris un mecanism de atribuire a lucrărilor lipsit de orice intervenție a inculpatului, prețurile fiind stabilite prin contractul-cadru, iar selecția fiind realizată de o comisie din care denunțătorul nu făcea parte.
Faptul, real, că inculpatul l-a prezentat pe T.D.C. denunțătorului și a formulat o recomandare cu privire la seriozitatea societății DG nu poate fi convertit, în lipsa oricărui alt element, într-o înțelegere de condiționare a divulgării de informații nepublice. O simplă recomandare nu echivalează cu o pretindere, iar acțiunile lui T.D.C. , specifice unei infracțiuni de trafic de influență pentru care acesta a fost judecat separat, trebuie disociate de conduita inculpatului, care nu poate fi tras la răspundere prin alăturare, ci numai prin prisma propriilor acte.
În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, Curtea reține, dincolo de inexistența unei acțiuni de pretindere, că nu este îndeplinită nici cerința esențială a tipicității referitoare la atribuțiile de serviciu. Potrivit Deciziei nr. 2/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Deciziei nr. 297/2017 a Curții Constituționale, în varianta agravantă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 78/2000 fapta trebuie să se raporteze exclusiv la atribuțiile de serviciu concrete ale subiectului activ. Or, inculpatul nu a fost delegat să efectueze acte de urmărire penală în dosarul nr. 448/P/2018 și nu avea nicio atribuție în legătură cu acesta, urmărirea penală fiind efectuată de un procuror din cadrul D.N.A., astfel încât nu se poate discuta de îndeplinirea condiției ca actul pretins remunerat să facă parte din sfera atribuțiilor sale de serviciu.
Tot astfel, Curtea constată că încasările societății DG de la AC și de la ADP ... reprezintă strict contravaloarea unor prestații executate și recepționate.
Potrivit Deciziei nr. 297/2017 a Curții Constituționale, folosul necuvenit presupune o retribuție, un contraechivalent al unei conduite lipsite de probitate, iar plata pentru un contraserviciu real prestat de un terț nu constituie, în accepțiunea legii penale, un asemenea folos. În același sens, câștigarea legală a unei proceduri de selecție de către societatea care a depus oferta nu poate reprezenta, prin ea însăși, un folos necuvenit. Pe de altă parte, denunțătorul, în calitate de pretins mituitor, nu avea aptitudinea de a remite vreun folos necuvenit, de vreme ce nu a semnat și nu a fost implicat în procedura de atribuire a contractelor, derulate de terți cu respectarea normelor legale.
Pentru aceste considerente, soluția de achitare a inculpatului pentru infracțiunea de luare de mită, întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a) C.proc.pen., este corectă, nefiind dovedită existența faptei, astfel încât critica de netemeinicie a parchetului este neîntemeiată.
Cererea de încetare a procesului penal pentru infracțiunile prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și de art. 269 C.pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripție, este de asemenea nefondată. Încetarea procesului penal, întemeiată pe un impediment de natură procesuală prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f) C.proc.pen., nu poate fi dispusă atunci când subzistă un temei de achitare, mai favorabil inculpatului, întrucât constatarea că faptele nu există ori nu sunt prevăzute de legea penală are prioritate față de constatarea împlinirii prescripției.
În mod corespunzător, sunt nefondate și solicitările de aplicare a pedepselor complementare și accesorii, de constatare a unei nedemnități și de confiscare în echivalent a sumei de 278.584,04 lei, întrucât toate acestea presupun, în prealabil, o soluție de condamnare, iar măsura de siguranță a confiscării nu poate fi dispusă în lipsa unei fapte prevăzute de legea penală și a unui bun dobândit prin săvârșirea acesteia, suma indicată reprezentând, de altfel, contravaloarea unor prestații real executate.
În ceea ce privește apelul inculpatului M.M.E. , Curtea îl apreciază ca nefondat pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Din cuprinsul motivelor ce susțin apelul inculpatului rezultă că acesta din urmă nu critică soluția de achitare ca atare, cu care este de acord, ci numai temeiul juridic al acesteia, solicitând schimbarea lui din art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.proc.pen. în art. 16 alin. (1) lit. a) C.proc.pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și de art. 269 C.pen. În susținerea acestei cereri, inculpatul arată că, în lipsa unor informații nepublice și a unui folos necuvenit, faptele nu există, iar nu doar că nu ar fi prevăzute de legea penală, cu atât mai mult cu cât descrierea acuzației ar fi, în opinia sa, identică cu cea a infracțiunii de luare de mită, pentru care s-a reținut că fapta nu există. Curtea apreciază că această critică nu poate fi primită, motivarea primei instanțe sub aspectul temeiului achitării fiind întemeiată.
Cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C.proc.pen. presupune că fapta, în materialitatea ei, nu s-a petrecut, lipsind însuși elementul faptic asupra căruia s-ar putea realiza ulterior o analiză a întrunirii elementelor constitutive. Dimpotrivă, cazul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.proc.pen. presupune existența unei conduite materiale care s-a petrecut în realitate, dar care, fiind lipsită de elementele cerute de norma de incriminare, nu se circumscrie modelului legal și rămâne, prin urmare, în afara sferei ilicitului penal. Numai în prima ipoteză se poate vorbi de inexistența faptei, în vreme ce în a doua ipoteză fapta, în sensul de conduită materială, există, însă nu corespunde tiparului incriminării, ceea ce atrage constatarea că ea nu este prevăzută de legea penală.
Aplicând această distincție situației de fapt, Curtea constată că între inculpat și denunțător au existat în mod real discuții, împrejurare necontestată și recunoscută chiar de inculpat, care a arătat că, în luna februarie 2019, după ce denunțătorul i-a prezentat ordonanța de ridicare de înscrisuri primită de ADP ... , și-a exprimat o opinie cu privire la probabila dispunere a unei expertize, ca răspuns la întrebarea denunțătorului privind soarta volumului mare de documente. Prin urmare, nu ne aflăm în situația în care nu ar fi existat o discuție între cei doi, ci în situația în care a existat o comunicare cu privire la dosarul ce se afla în etapa urmăririi penale, ceea ce exclude ipoteza inexistenței oricărui element faptic și implicit, incidența art. 16 alin. (1) lit. a) C.proc.pen. solicitată de inculpat.
Această comunicare, deși reală, nu întrunește însă elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, întrucât informațiile vehiculate nu au avut caracter nepublic. Aspectele invocate în acuzare, anume existența unui dosar la nivelul D.N.A., împrejurarea că vor fi ridicate documente, că vor fi audiați martori sau că se va dispune o expertiză, reprezintă noțiuni procedurale generale, cunoscute de orice persoană și deductibile din simpla lecturare a normelor de procedură, iar nu informații supuse unui regim restrictiv de circulație. În acest sens, Curtea reține că simpla enumerare a mijloacelor de probă prevăzute de art. 97 alin. (2) C.proc.pen. nu poate constitui informație nedestinată publicității, de vreme ce orice cetățean are obligația de a cunoaște norma legală, în sfera informațiilor confidențiale intrând numai acele date care, fără a avea caracter clasificat, sunt supuse unor limitări legale impuse de interese sociale superioare.
De asemenea, Curtea constată că denunțătorul G.M. a precizat constant, inclusiv în declarația dată în cursul cercetării judecătorești, că a aflat despre existența dosarului de la o altă persoană, iar nu de la inculpat, iar afirmația sa potrivit căreia ar fi aflat numărul dosarului cu ocazia unei percheziții este contrazisă de împrejurarea, necontestată și confirmată de martora C.A.N. , că în dosarul nr. 448/P/2018 nu a fost efectuată vreodată o percheziție. Aceeași martoră a arătat că inculpatul nu a întrebat-o niciodată despre actele de urmărire penală ce urmau a fi efectuate ori despre date concrete precum nume de persoane sau adrese, excluzând inclusiv discutarea dispunerii vreunei constatări tehnico-științifice. La rândul său, martorul T.D.C. a confirmat că nu a discutat cu inculpatul despre numere de dosar, nume de martori sau acte de urmărire penală care îl priveau pe denunțător.
Lipsa de substanță a pretinselor informații nepublice este confirmată și de înscrisurile depuse de Direcția Națională Anticorupție la solicitarea instanței de fond, care nu confirmă datele indicate în rechizitoriu. Astfel, din cele douăzeci și nouă de acte materiale enumerate de acuzare, constând în emiterea de adrese, audieri de martori și dispunerea unei constatări, numai o mică parte se regăsesc în documentele transmise, iar acestea sunt ulterioare lunii mai 2019, ceea ce arată că aspectele pretins divulgate nu corespundeau unor acte de urmărire penală reale și concrete existente la momentul discuțiilor, ci aveau caracterul unor aprecieri generale despre desfășurarea obișnuită a unei anchete.
Tot astfel, în privința infracțiunii de favorizare a făptuitorului, conduita inculpatului a existat, însă nu corespunde modelului legal de incriminare, întrucât, potrivit Deciziei nr. 810/2017 a Curții Constituționale, această infracțiune presupune, sub aspect subiectiv, intenția directă calificată prin scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor ori al tragerii la răspundere penală, iar autorul trebuie să aibă o reprezentare reală a activității celui favorizat. În cauză nu există nici scopul astfel cerut, nici vreun rezultat de favorizare, parchetul neindicând în ce ar fi constat ajutorul concret acordat denunțătorului și nici modul în care urmărirea penală ar fi fost îngreunată, elemente ce nu pot fi prezumate. Prin urmare, conduita inculpatului, deși materializată în discuții reale, verificate și confirmate probator, nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni, ceea ce justifică reținerea cazului prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.proc.pen.
Nu poate fi reținută nici pretinsa contradicție invocată de inculpat prin raportare la temeiul achitării pentru luarea de mită, întrucât situațiile sunt distincte din punct de vedere juridic. În cazul infracțiunii de luare de mită, elementul material constă în acțiunea de pretindere sau de primire a folosului în legătură cu atribuțiile de serviciu, iar prima instanță a stabilit, pe baza probelor, că o asemenea acțiune de pretindere ori condiționare nu a avut loc, lipsind însăși acțiunea ce constituie elementul material, ceea ce justifică reținerea inexistenței faptei. Dimpotrivă, în cazul folosirii de informații nepublice și al favorizării, elementul material constă în comunicarea, respectiv în ajutorul acordat, iar o conduită de comunicare a existat efectiv, însă lipsită de calitățile cerute de lege. Diferența privește, așadar, natura elementului material despre care se constată că lipsește, ceea ce explică în mod coerent diferența de temei al achitării, fără ca între considerentele primei instanțe să existe vreo contradicție.
În fine, împrejurarea că, urmare a excluderii înregistrărilor ambientale dispuse prin opinia majoritară, materialul probatoriu rămâne și mai redus nu este de natură a schimba această concluzie, întrucât existența discuțiilor dintre inculpat și denunțător rămâne stabilită independent de acele înregistrări, pe baza propriilor declarații ale inculpatului și a celorlalte mijloace de probă administrate. Excluderea unor probe ale acuzării nu transformă o conduită care s-a petrecut în realitate într-o faptă inexistentă, ci confirmă doar că acea conduită nu a întrunit niciodată elementele constitutive ale infracțiunilor reținute.
Pentru aceste motive, față de toate considerentele expuse, constatând că probatoriul administrat în apel susține soluția de achitare pronunțată de prima instanță și că motivarea acesteia este întemeiată inclusiv sub aspectul temeiului achitării, Curtea apreciază că ambele apeluri sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C.proc.pen.
Față de aceste considerente, Curtea, în unanimitate, în baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge ca nefondate apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și de inculpatul M.M.E. împotriva sentinței penale nr. 12/14.01.2025 pronunțate de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr. 27215/3/2021. ’ ’
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga apelantul inculpat M.M.E. la plata sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu privire la apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pr.pen., în unanimitate, respinge ca nefondate apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și de inculpatul M.M.E. împotriva sentinței penale nr. 12/14.01.2025 pronunțate de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr. 27215/3/2021.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul M.M.E. la plata sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu privire la apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea hotărârii la dispoziția părților și procurorului prin mijlocirea grefei instanței, azi, 30.06.2026.
| PREȘEDINTE, |
JUDECĂTOR, |
JUDECĂTOR, |
| (................) |
(........................) |
(...........................) |
| |
| |
GREFIER, |
|
| |
(...................) |
|
Cu opinie minoritară, în sensul respingerii solicitării inculpatului M.M.E. de excludere a înregistrărilor ambientale realizate de colaboratorul autorizat G.M. în discuțiile purtate cu martorii T.D.C. și I.K., precum și a proceselor-verbale de redare a acestora, ca nefondată.
| |
|
PREȘEDINTE, |
| |
(.............................) |
Red/Teh/ (...) / (...) / (...) /30.06.2026/2EX.