Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2026:002.000567

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 567/Ap

DOSAR NR. 1908/62/2024

Ședința publică din data de 03 august 2026
Instanța constituită din:
Complet de judecată AT4 – 2023:
Președinte – (...)
Judecător – (...)
Grefier – (...)

Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA Serviciul Teritorial Brașov și partea civilă Municipiul Brașov, prin Primar, împotriva sentinței penale nr. 46 din data de 28 iulie 2025 pronunțată de către Tribunalul Covasna în dosarul penal nr. 90/119/2025.
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 28 aprilie 2026, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror (...), din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA Serviciul Teritorial Brașov, când participanții procesuali au formulat concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, redacta și pronunța hotărârea, în temeiul dispozițiilor art. 391 Cod procedură penală, a stabilit termen pentru pronunțare pentru data de 25 iunie 2026, iar apoi a amânat pronunțarea pentru data de 02 iulie 2026, 03 iulie 2026 și pentru astăzi, 03 august 2026.

CURTEA,

Constată că prin Sentința penală nr. 1/S din data de 08.01.2026, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 1908/62/2024, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 396 alin. (5) C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b teza I C.proc.pen., s-a dispus achitarea inculpatei B. F. R., fiica lui I. și D., născută la data de (...) în (...), domiciliată în (...), posesoare a C.I. seria (...) nr. (...), emisă de SPC Brașov la data de (...), CNP: (...), trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal (faptă din ianuarie – august 2021).
În baza art. 396 alin. (5) C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b teza I C.proc.pen., s-a dispus achitarea inculpatei M. C., fiica lui S. și R., născută la data de (...) în mun. Brașov, jud. Brașov, domiciliată în (...), posesoare a C.I. seria (...) nr. (...), emisă de SPC Brașov la data de (...), CNP: (...), trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal faptă din ianuarie – august 2021).
În baza art. 19 și art. 397 Cod de procedură penală, raportat la art. 1357 și 1382 Cod civil, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de Municipiul Brașov, prin primar, prin care s-a solicitat obligarea inculpatelor B. F. R. și M. C., în solidar, la plata despăgubirilor civile în cuantum de 299.999,32 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a spațiului „Catacombe Brașov” – debit principal 227.272,32 lei, la care se adaugă majorări de întârziere în cuantum de 72.727 lei.
În baza art. 404 alin. 4 lit. (c) Cod procedură penală, raportat la art. 249 alin. 1 și alin. 5 cod procedură penală, s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator și popririi asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie, aparținând inculpatelor B. F. R. și M. C., până la concurența sumei de 300.000 lei, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune instituit prin ordonanțele procurorului din data de 05.02.2024.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul emis la data de 15 aprilie 2024 în dosarul penal nr.91/6/P/2021 al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A -Serviciul Teritorial Brașov și înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. dosar. 1908/62/2024 la data de 23 aprilie 2024 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatelor:
1. B. F. R., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal;
2. M. C., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal.
Conform acuzațiilor formulate prin actul de sesizare a instanței, inculpata B. F. R., în perioada ianuarie - august 2021, în calitate de viceprimar al municipiului Brașov, împreună cu coinculpata M. C., în calitate de șef al Serviciului Administrarea Patrimoniului și Urbanism Comercial (SAPUC) din cadrul Primăriei mun. Brașov, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prevăzute de art. 148 alin. 1, art. 152 alin. 1 cu referire la art. 154, art. 155 și art. 157 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ (atribuții reținute în sarcina inculpatei B. F.) și în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prevăzute de art. 430 – 450 din O.U.G. nr. 57/2019, privind Codul administrativ (atribuții reținute în sarcina inculpatei M. C.), nu au respectat dispozițiile legale cu privire la valorificarea folosinței imobilului denumit „Catacombe Brașov”, imobil aflat în proprietatea municipiului Brașov, în sensul că au permis Asociației A. Brașov (persoană juridică fără scop lucrativ, care nu desfășoară activități de binefacere sau de utilitate publică) să folosească cu titlu gratuit imobilul respectiv în perioada 01.04.2021 - 10.08.2021, fără existența aprobării autorității publice deliberative (Consiliul local), fără existența unui act juridic încheiat cu UATM Brașov și fără existența unui acord al UATM Brașov, pentru pregătirea și desfășurarea evenimentului „Brașov Underground Museum”, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 6, art. 108 coroborat cu art. 362 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, art. 23 alin. 1 și alin. 2 lit. b și d din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și cauzată o pagubă în dauna UATM Brașov în cuantum total de 304.010 lei, constând în contravaloarea lipsei de folosință (227.272,32 lei debit principal + 72.727,14 lei majorări de întârziere calculate până în luna noiembrie 2023) și contravaloarea consumului de energie electrică (3.398,49 lei debit principal + 612 lei majorări de întârziere calculate din septembrie 2021 până în februarie 2023), corelativ cu asigurarea unui folos necuvenit în același cuantum pentru Asociația A. Brașov.
Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, enumerate, regăsite în Vol. I – IX.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 13.09.2024, rămasă definitivă încheierea din 23.01.2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cu privire la cele două inculpate.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin. 4 Cod de procedura penală raportat la art. 396 alin. 10 Cod de procedura penală, privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatele au arătat că nu recunosc săvârșirea faptelor reținute în sarcina acestora, solicitând readministrarea probatoriului din faza de urmărire penală precum și probe noi.
Sub aspect probatoriu, în faza de judecată, au fost reaudiați martorii Z. A. C., P. R. G., V. R. M., V. A., M. V., C. N. C., C. A.. Inculpatele au dorit să dea declarații în cauză, declarațiile regăsindu-se la dosarul cauzei. A mai fost încuviințată proba cu înscrisuri și a fost respinsă proba cu expertiză tehnică judiciară.
Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarele:
În fapt,
În prezentul dosar a fost cercetată legalitatea acordării de către Primăria Brașov a folosinței bunului imobil intitulat ”Catacombele Brașovului”, către Asociația A., în vederea derulării programului cultural Brașov Underground Museum, muzeu care a fost deschis în perioada 03.06.2021-19.08.2021. Parchetul a ajuns la concluzia că, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, inculpatele B. F. R. și M. C. au permis, în mod nelegal, asociației A. să folosească cu titlu gratuit acest imobil.
Cu titlu preliminar, instanța a reținut că sensul originar al cuvântului ”catacombe” nu se aplică imobilului în speță, acestea neservind primilor creștini ca loc destinat practicilor religioase, ca loc de refugiu sau înmormântare.
Catacombele Brașovului se referă la sensul derivat prin generalizare, respectiv o galerie subterană lungă și îngustă. În concret, ele reprezintă o rețea de galerii, tuneluri, săpate manual și mecanic, direct în stânca dealului (calcar și rocă sedimentară) situat în zona adiacentă Cetății Brașovului, intitulată „După Ziduri” (zidurile cetății medievale), în perioada celui de-al doilea război mondial, pentru a asigura adăpost populației împotriva bombardamentelor, dar și pentru stocarea de muniție. Ele au o suprafață totală de aproximativ 1.200 m.p. și nu au fost înscrise în Cartea Funciară.
Galeriile nu au beneficiat de nicio altă amenajare, nu sunt pavate sau tencuite. Sunt doar tuneluri săpate în stâncă cu secțiune relativ joasă și îngustă, permițând accesul pedestru, nu și vehiculelor. Întrucât aceste grote nu au avut vreodată niciun alt fel de utilitate, ele nu au prezentat interes pentru autoritățile locale, motiv pentru care au fost frecvent folosite în ultimele decenii de către persoane fără adăpost. După acțiuni de ecologizare, de aproximativ 10 ani toate intrările în aceste galerii au fost prevăzute cu gratii metalice, aspecte ce sunt notorii.
Instanța a prezentat în continuare situația de fapt în mod cronologic.
Asociația A., având cod fiscal nr. (...), cu sediul în (...), a fost înregistrată la Judecătoria Brașov, în Registrul asociațiilor și fundațiilor la poziția (...)/2015, dobândind personalitate juridică prin încheierea camerei de consiliu din 23.11.2015, pronunțată în dosarul civil cu nr. 23330/197/2015. Conform Statutului Asociației, actualizat la data de 05.10.2021, Asociația avea ca membri pe Z. A. C., P. R. G. și I. C. D. (vol.VI, fil.130-139 d.u.p). Conducerea Asociației a revenit Consiliului director, format din: Z. A. C. (președinte), P. R. G. (vicepreședinte) și I. C. D. (secretar).
Asociația A. a realizat evenimente culturale în Brașov încă din anul 2015, colaborând cu administrația locală aflată sub conducerea primarului S. G. pentru diferite proiecte. BRAȘOV UNDERGROUND MUSEUM (BUM), ce se urmărea a fi deschis în incinta „Catacombelor Brașovului”, era primul proiect din cadrul conceptului Parcul Cultural După Ziduri, asociația având în plan să deschidă și turnurile aflate în cadrul Galeriilor După Ziduri.
Inculpata M. C. a fost numită în funcția publică de conducere de șef serviciu, grad II, al Serviciului Administrare Patrimoniu și Urbanism Comercial (SAPUC) din cadrul Primăriei mun. Brașov, prin Dispoziția nr. 1948/12.07.2019, emisă de primarul în funcție al municipiului Brașov la data respectivă, G. S. (vol.VII, fil.368).
Potrivit fișei postului (vol.VII, fil.369-375), inculpata M. C., avea ca atribuții, printre altele să organizeze și să coordoneze activitatea serviciului; să asigure și să răspundă de întocmirea în termenele prevăzute de lege a expunerilor de motive, referatelor de specialitate și proiectelor de hotărâre ce se înaintează spre analiză și decizie plenului Consiliului Local; să urmărească și să ducă la îndeplinire toate actele normative ce privesc activitatea și sarcinile serviciului; să informeze șefii ierarhici superiori în cazul sesizării unor abateri de la legislația în vigoare sau în cazul unor nereguli sau abateri privind modul de ducere la îndeplinire a sarcinilor și a atribuțiilor de serviciu; să colaboreze cu serviciile și instituțiile implicate în ceea ce privește organizarea evidenței bunurilor aparținând patrimoniului public și privat al municipiului, în conformitate cu legislația în vigoare; să verifice conținutul și încadrarea în prevederile legale a documentelor emise de SAPUC.
În primăvara anului 2020, reprezentanți ai asociației A. au avut o întâlnire cu primarul Municipiului Brașov, S. G. și echipa acestuia, în care a fost prezentat proiectul cultural ”După Ziduri” și cu privire la a cărei viitoare derulare, administrația locală s-a arătat deschisă, aspecte rezultate din declarația martorei Z. A. C. f. 137-139 vol. I dos. inst.
Luând în calcul și această poziție a conducerii UAT Brașov, în septembrie 2020, asociația A. a depus o cerere de finanțare la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) a proiectului BRAȘOV UNDERGROUND MUSEUM (BUM), în cadrul unui concurs de finanțări, iar în noiembrie 2020, BUM a fost declarat câștigător.
În contractul de finanțare proiecte culturale nr. P0407/06.04.2021 (fil.299-468 vol.VIII d.u.p.), încheiat între AFCN și Asociația A. s-au stipulat următoarele:
Art. 3. Obiectul prezentului contract constă în finanțarea nerambursabilă a proiectului cultural Brașov Underground Museum – muzeu de artă digitală. Proiect pilot în configurarea Parcului Cultural După Ziduri.
Art. 4. Durata contractului este cuprinsă între data semnării lui de către părțile contractante și data plății finale efectuate de AFCN, după prezentarea de către beneficiar a documentelor justificative ... Data limită pentru efectuarea plății finale este de 30 de zile calendaristice de la acceptarea decontului final de către AFCN, dar nu poate depăși data de 29.12.2021.
Art. 5. Valoarea contractului este de 70.000 lei, reprezentând cheltuieli de organizare și desfășurare a proiectului cultural (...)
La obținerea finanțării de la AFCN, Asociația A. nu a depus un acord de principiu pentru folosirea spațiului, garanțiile fiind acordate verbal de către fosta administrație a municipiului Brașov și transmise mai departe de către Asociație către AFCN. Din declarația martorei Z. A. C., vol. V, fil.4-9 d.u.p a reieșit faptul că atunci când au aplicat pentru finanțare la AFCN, Asociația A. ar fi trebuit să aibă un acord de principiu pentru folosirea spațiului. A arătat martora astfel: Deși în ghidul solicitantului ar fi fost necesară depunerea unui acord de principiu din partea Primăriei Brașov, cum că este de acord să ne pună la dispoziție spațiul, galeriile subterane, pentru desfășurarea festivalului muzeal, în cele din urma nu am depus așa ceva la documentația proiectului, și pentru că nu aveam, dar și pentru că eram siguri că vom obține ulterior acest acord/aviz, discuțiile fiind purtate verbal de principiu cu fostul primar.
În toamna anului 2020, în urma alegerilor locale, s-a schimbat conducerea UAT Brașov.
Inculpata B. F. R. a fost numită în funcția de viceprimar al mun. Brașov după alegerile locale din toamna anului 2020, așa cum rezultă din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Brașov nr. 525/06.11.2020 (vol.VII, fil.365 d.u.p).
Prin Dispoziția nr. 2341/16.11.2020 (vol.VII, fil.378-382 d.u.p), emisă de Primarul mun. Brașov, C. A., i-au fost delegate doamnei viceprimar B.-S. F. R., printre altele, exercitarea atribuțiilor în domeniul culturii, prevăzute de lege în sarcina primarului, și anume (art. 1): prevăzute la art. 129 alin. (7), lit. a) – e), n), p), q), s) din O.U.G. nr. 57 din 2019.
Din același act administrativ, conform art. 4 al aceleiași dispoziții de primar, în exercitarea atribuțiilor delegate, doamna Viceprimar B.-S. F. R. a coordonat activitatea următoarelor structuri din cadrul aparatului de specialitate al primarului: Direcția Proiecte și Strategii, Direcția Economică, Direcția Juridică și de Administrație Publică Locală (DJAPL), Direcția Arhitect Șef, Biroul Relații Externe, Turism și Evenimente (BRETE), Compartimentul Instituții de Cultură.
Ulterior obținerii finanțării de la AFCN, reprezentanții A. au fost în audiență la primarul mun. Brașov, A. C., de față fiind și viceprimarul B. F. R., ocazie cu care le-au fost prezentate de către reprezentanții A., în speță, martorii Z. A. C. și P. R. G., principalele direcții de acțiune ale proiectului Parc Cultural „După Ziduri”. Reprezentanții A. le-au expus faptul că au primit finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) pentru proiectul Brașov Underground Museum (BUM), și astfel au primit acordul verbal din partea noii administrații pentru implementarea proiectului. În accepțiunea reprezentanților asociației, parteneriatul consta în faptul că primăria punea la dispoziție spațiul, asigura electricitatea și siguranța publică, iar asociația se ocupa de conținutul artistic, fiind aceeași înțelegere pe care o avuseseră cu administrația anterioară (declarație P. R. G. f. 78-80 vol. I dos. inst.)
În data de 12.01.2021, Asociația A. a depus la Primăria Municipiului Brașov solicitarea înregistrată cu numărul 2513/12.01.2021 (vol.VI, fil.64-83 d.u.p.), având ca obiect încheierea unui acord de parteneriat în vederea implementării proiectului artistic BRAȘOV UNDERGROUND MUSEUM (BUM) și care urma să se desfășoare în Galeriile Subterane de După Ziduri, în perioada martie – august 2021 (perioadă de pregătire: martie – aprilie, perioadă de desfășurare efectivă: mai – august).
Prin acest acord de parteneriat, Asociația A. solicita Primăriei Municipiului Brașov implicarea autorității prin:
- acord de utilizare gratuită și exclusivă a galeriilor, în perioada mai – august (plus perioada de pregătire martie – aprilie);
- asigurarea utilităților pe perioada mai sus menționată;
- susținerea financiară din partea Primăriei pentru următoarele investiții: turnichet intrare, sistem de supraveghere, rețea de prize 220V, sistem de încălzire (perdea de aer cald), sistem de ventilație.
Cu privire la soluționarea cererii formulate de A. au existat mai multe discuții în cadrul departamentelor primăriei muncipiului Brașov. Succesiunea discuțiilor existente în cadrul Primăriei Brașov cu privire la cererea depusă de Asociația A. cu nr. 2513/12.01.2021 rezultă din raportul de audit intern nr. 106604 întocmit la data de 04.10.2021 (vol.VI, fil.5-15 d.u.p).
La începutul lunii aprilie 2021, asociația A. a intrat în posesia spațiului.
Din declarația președintei asociației A., Z. A. C., (f. 4-9 vol. V dup) a rezultat că reprezentanții asociației au pătruns în catacombe, obținând o cheie de acces de la V. R. M., funcționar în cadrul Agenției Metropolitane Brașov. Astfel, la întrebarea organului judiciar: În ce împrejurare reprezentanții asociației au intrat în posesia cheilor de acces în Catacombelor Brașovului?, martora a răspuns: Cred că undeva în luna aprilie 2021, în urma unei discuții probabil cu dl. T., purtătorul de cuvânt al primăriei, am aflat că putem lua cheile de acces în catacombe de la V. R. M., ranger, membru al Agenției Metropolitane Brașov, colaborator al Primăriei, lucru pe care l-am și făcut.
Având în vedere că bunul nu se afla înscris în evidențele Primăriei, la data de 27.05.2021 inculpata B. F. a semnat în numele primarului A. C., contractul având ca obiect evaluarea catacombelor, în vederea înscrierii în evidențele contabile.
Conform Raportului de evaluare nr. 165/2021 (fil.268-289 vol.VIII d.u.p), întocmit de S.C. A. V. S.R.L. la solicitarea municipalității au rezultat următoarele:
- terenul intravilan în suprafață de 55.768 mp, înscris în CF nr. (...) Brașov, nr. top (...), situat în municipiul Brașov, zona Livada Poștei - După Ziduri, se află în evidențele domeniului public al municipiului Brașov, respectiv la poziția nr. 5033-5034, al inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Municipiului Brașov - anexa nr. 2 la HG nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al județului Brașov, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Brașov. Acest teren a fost evidențiat în contabilitate la valoarea de 11.153.600 lei;
- imobilul „Catacombe Brașov” se află sub acest teren, fiind încadrat în clasa construcțiilor speciale - galerii subterane amenajate în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Galeriile au servit drept adăpost brașovenilor din zona centrul istoric pe timpul bombardamentelor. Conform PUG Brașov, terenul menționat se află în arie protejată. Suprafața aproximativă a catacombelor conform planurilor este de 1.200 mp;
La data de 03.06.2021, a fost deschis oficial muzeul Brașov Underground Museum, la a cărei deschidere a participat și inculpata B. F.. Astfel, în același Raport de audit intern nr. 106604/04.10.2021, s-a mai menționat faptul că la data de 03.06.2021, în comunicatul Primăriei Municipiului Brașov cu titlul „Primul muzeu de artă new media din România s-a deschis în Brașov, în catacombele de După Ziduri”, s-au consemnat următoarele: „Astăzi, 3 iunie, Asociația A., în parteneriat cu Primăria Brașov și cu cofinanțarea Administrației Fondului Cultural Național, a deschis „Brașov Underground Museum (BUM)”, primul muzeu de artă new media din România, amenajat în galeriile din zona După Ziduri...”. Totodată în comunicat, reprezentantul Asociației A. a declarat că „Expoziția aceasta se cheamă „Underground”, va ține 4 luni de zile și sperăm că vom impresiona cetățenii orașului și turiștii atât de mult încât proiectul acesta să devină unul permanent”;
De asemenea, din informațiile existente în mass-media, au fost desprinse concluzii referitoare la vânzarea de bilete de către Asociația A., pentru vizitarea expoziției organizate în interiorul galeriilor (https://www.bilete.ro/bum-brasov-underground-museum/).
Aspectul vânzării de bilete, precum și suma încasată (aproximativ 20.000 lei) au fost declarate și de reprezentanții Asociației A., și anume martorul P. R. G. în cadrul întrebărilor adresate de apărătorul inculpatei M. C. (f. 80 vol. I dos. inst.).
La 08.06.2021, imobilul „Catacombe Brașov” a fost evidențiat în contabilitatea UATM Brașov, fiind înregistrat în domeniul privat al municipiului Brașov conform notei contabile nr. 60251/08.06.2021 (f. 62 vol. VI d.u.p.)
Prin adresa nr. 61166/09.06.2021 (vol.VI, fil.130-139 d.u.p), Asociația A. a depus la Primăria Municipiului Brașov documentele din care a rezultat că Asociația A. era o asociație care nu era recunoscută ca având statut de utilitate publică prin hotărâre de guvern, astfel cum prevede art. 39 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.
Consiliul Local al Municipiului Brașov întrunit la data de 19.08.2021 a respins „proiectul de hotărâre privind Protocolul de parteneriat cu Asociația A., pentru desfășurarea evenimentului Brașov Underground Museum (B.U.M) în galeriile subterane (catacombe) situate în Brașov strada După Ziduri” fiind emisă HCL nr. 469/19.08.2021 (vol.VI, fil.250 d.u.p);
Asociația A. a închis muzeul în 19.08.2021 în contextul discuțiilor referitoare la folosirea nelegală a spațiului din cadrul primăriei care au dus la emiterea HCL nr. 469/19.08.2021, redeschizându-l publicului, cu titlu gratuit, pe perioada 26-29.08.2021 cu ocazia A. Festival Vizual. Data închiderii rezultă din declarațiile președintei asociației Z. A. C. (f. 10-15 vol. V d.u.p.) care, deși a făcut referire că au închis ”cred că pe 16.08.2021”, aspect indicat și în faza de judecată, aceasta a arătat că a fost închis ulterior HCL nr. 469/19.08.2021, deci, și martora se referea, cel mai probabil, tot la 19.08.2021. Aceeași dată ulterioară HCL rezultă și din declarația dată de inculpata F. B. în faza de judecată și este reținută și în procesul verbal de constatare al Curții de Conturi nr. 8868/22.07.2022 (f.143 vol. II d.u.p.). Această dată se coroborează și cu faptul că departamentul SAPUC a comunicat la prin adresa nr. 97585/2021 (vol.VI, fil.255 d.u.p), expediată în data de 20.09.2021 către Asociația A.. H.C.L. nr. 469/19.08.2021, precum și cu declarația dată în faza de judecată de către martora Z. A. C. care a arătat că doamna M. este cea care le-a solicitat să plece din spațiu.
Prin urmare, contrar celor reținute în raportul de constatare (vol.V, fil.187-228 d.u.p.) întocmit de specialistul DNA- că muzeul ar fi fost închis în 10.08.2021, instanța a reținut că momentul închiderii este ulterior emiterii HCL nr. 469/19.08.2021.
La data de 17.02.2023 Asociația A. a achitat contravaloarea energiei electrice, în sumă de 3.398,49 lei (debit principal) și 612 lei (majorări de întârziere), anexând totodată dovada plății (fil.428-431, vol.I d.u.p).
În continuare, instanța a analizat temeinicia acuzațiilor aduse inculpatelor, ajungând la concluzia că în cauză se impune achitarea acestora, în cauză nefiind îndeplinite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă ale infracțiunii de abuz în serviciu prin raportare la urmarea imediată constând în cauzarea unei pagube sau a unei vătămări a drepturile sau intereselor legitime ale unei persoane.
Lipsa prejudiciului constând în contravaloarea lipsei de folosință a imobilului Galerii Subterane Catacombe
Instanța a reținut că bunul imobil „Catacombe Brașov” este aflat sub terenul intravilan în suprafață de 55.768 mp, înscris în CF nr. (...) Brașov, nr. top (...), situat în municipiul Brașov, zona Livada Poștei - După Ziduri) și încadrat în clasa construcțiilor speciale - galerii subterane amenajate în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
Din adresa nr.85861/2025 (f. 153 vol. I dos. inst.) emisă de Primăria Municipiului Brașov rezultă că, în optica UAT Brașov, bunul Catacombe Brașov- Galerii Subterane nu îndeplinește condițiile legale privind înscrierea în evidența de carte funciară deoarece nu se încadrează în categoria imobilelor, astfel cum sunt definite de Legea 7/1996, respectiv de Ordinul 600/2023 al ANCPI.
Dincolo de realitatea motivelor pentru care nu s-a putut proceda la înscriere, ce a reținut instanța din adresa anterior menționată este faptul că bunul nu a fost înscris în Cartea Funciară în mod individualizat, separat, singurul bun care apare în registrul de publicitate imobiliară fiind terenul intravilan în suprafață de 55.768 mp, înscris în CF nr. (...) Brașov, nr. top (...), situat în municipiul Brașov, zona Livada Poștei - După Ziduri, respectiv terenul aflat deasupra acestor galerii subterane (conform extrasul CF f. (...) vol. I dos. inst).
Imobilul teren aflat deasupra Catacombelor aparține domeniului public fiind înscris în Anexa 2 la HG 972/2002 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului Brașov, pozițiile 5033,5034 (f. 11-14 vol. II dos. inst.).
Primăria a mai arătat că imobilul Catacombe Brașov- Galerii Subterane a fost înscris în evidențele contabile în categoria bunurilor ce aparțin domeniului privat al Municipiului Brașov. Prin urmare, acesta nu se încadrează în categoria bunurilor înscrise în Anexa 4 la OUG nr. 57/2019 privind lista cuprinzând bunurile ce aparțin domeniului public al comunei, orașului sau municipiului.
A mai învederat Primăria că inventarul bunurilor care aparțin domeniului privat al UAT se afla la data 18.06.2025 în procedura de verificare, corelare, urmând să fie supus spre analiză și aprobare consiliului local.
Din fișa mijlocului fix rezultă că acesta a fost înregistrat în inventarul Primăriei Brașov cu nr. 165/08.06.2021 cu o valoare de 397.575 lei (f. 157 vol. I dos. inst.)
În actul de sesizare, Parchetul a învederat că bunul aparține proprietății private a statului.
Cu privire la clarificarea regimului juridic al bunului, instanța a reținut dispozițiile art. 357 din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ, (1) Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale se întocmește și se actualizează de către o comisie special constituită, condusă de autoritatea executivă ori de o altă persoană împuternicită să exercite atribuțiile respective, după caz.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) se constituie prin dispoziția autorității executive a fiecărei unități administrativ-teritoriale.
(3) Comisia prevăzută la alin. (1) are obligația de a actualiza inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale în termen de cel mult 90 de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor respective.
(4) Inventarul prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative a fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Nici prin adresa depusă la 25.07.2025 (f. 10 vol. II dos. inst.) Primăria Brașov nu a învederat că ar fi adoptat hotărârea de consiliu local prevăzută de art. 357 alin. 4 din OUG 57/2019 privind Codul Administrativ.
Față de răspunsurile furnizate de Primăria Brașov, analiza înscrisurilor referitoare la regimul juridic al imobilul Catacombele Brașovului, precum și dispozițiile legale anterior enunțate din codul administrativ, instanța a reținut inexistența actelor administrative necesare care să conducă la concluzia că bunul se află în proprietatea privată a UAT Brașov la momentul comiterii faptelor.
În acest sens, instanța a constatat deci că referitor la bunul reprezentat de Galeriile Subterane Catacombe nu fusese adoptată hotărârea de consiliu local, obligatorie conform art. 357 alin. 4 din OUG 57/2019, prin care să fie actualizat inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, ultima verificare a instanței datând din 25.07.2025.
Într-adevăr, bunul pare să aibă un regim juridic incert, la nivelul UAT Brașov deoarece este aflat sub un bun imobil teren aflat în proprietatea publică a UAT Brașov, dar evidențiat în inventarul contabil ca aparținând proprietății private a UAT-ului.
În practica administrativă a UAT Brașov, apropiată momentului comiterii presupuselor fapte, dar și mai recentă, există numeroase exemple de hotărâri ale consiliului local Brașov care să reglementeze situația juridică a unor bunuri cu regim juridic incert, cum ar fi HCL 72/31.01.2020, HCL 73/31.01.2020, HCL 124/24.02.2021, HCL 887/23.12.2025, HCL 68/30.01.2025 (f. 51-62 vol. II dos. inst.).
Ducând raționamentul mai departe, având în vedere că bunul nu aparține proprietății private a UAT Brașov, referirea Ministerului Public la art. 362 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ nu este temeinică deoarece textul reglementează o modalitate de dare în folosință a unor bunuri proprietate privată. Alin. (1)Bunurile proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în administrare, concesionate ori închiriate. (2)Bunurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în folosință gratuită, pe termen limitat, după caz, instituțiilor publice, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice.
Or, având un regim juridic incert, calificarea efectuată de parchet că acesta ar aparține domeniului privat al UAT doar pe baza unei note de inventar de înregistrare în evidențele contabile în iunie 2021 și fără adoptarea unui HCL de aprobare a inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, nu corespunde situației juridice reale a bunului.
Astfel, a reținut instanța că parchetul pornește de la o premisă faptică greșită atunci când afirmă că bunul se află în proprietatea privată a statului, premisă care generează o eroare de raționament prin încadrarea presupusei fapte în încălcarea dispozițiilor art. 362 din Codul administrativ care reglementează situația bunurilor proprietate privată a UAT/statului.
Mai departe, a rezultat din probele administrate că motivul pentru care Consiliul local a respins proiectul de protocol dintre Primărie și Asociația A. cu privire la bun este că faptul juridic al dării în folosință era deja trecut. În acest sens, la întrebarea instanței de ce a fost respinsă propunerea de HCL, martorul C. A. a răspuns că din cauza unor consilieri care spuneau că muzeul deja exista și că ei ar fi reglementat o situație deja existentă. În același sens, sunt cele declarate de inculpata M. C. în faza de judecată și declarația martorei Z. M. A., vol.V, fil.21-26 d.u.p.
Analizând HCL 469/19.08.2021 (f. 250 vol. VI d.u.p.), instanța a reținut că această hotărâre prin care a fost respins proiectul privind Protocolul din Primăria Municipiului Brașov și Asociația A. cu privire la BUM este complet nemotivată, astfel că nu s-ar putea deduce din conținutul său argumentele avute în vedere de autoritatea deliberativă locală la momentul respingerii prin HCL a proiectului de hotărâre. Acestea au rezultat totuși din administrarea probelor anterior arătate.
În HCL 469/19.08.2021 se arată că la adoptarea sa s-au avut în vedere avizele Comisiilor de specialitate nr. 1, 4 și 5 ale Consiliului Local Brașov. Lecturând aceste avize, instanța a reținut în avizul Comisiei nr. 1 s-a trecut în cadrul motivării proiectul nu se consideră avizat, fără a se arăta niciun argument, în avizul Comisiei nr. 4 s-a scris: 3 voturi pentru și 4 abțineri, iar în avizul Comisiei nr. 5 nu este trecută nicio mențiune, avizul nefiind nici măcar semnat (f. 262-264 vol. II d.u.p).
Nu cade în sarcina instanței să stabilească modalitatea legală concretă prin care ar fi putut fi pusă la dispoziția asociației folosința terenului, însă, ce a reținut cu certitudine este faptul că cadrul legal pentru valorificarea bunului nu era clarificat la momentul emiterii HCL 469/19.08.2021.
Respingerea HCL pentru motivul că era incidentă ipoteza unei situații de tipul facta praeterita nu este validă din punct de vedere juridic deoarece situația juridică a folosinței bunului de către Asociația A. era încă în derulare la momentul 19.08.2021, fiind incidentă ipoteza unei facta pendentia, Asociația A. folosea spațiul și muzeul era deschis publicului. Astfel, Consiliul local ar fi putut analiza legalitatea și oportunitatea folosinței bunului pentru viitor, începând din momentul în care a fost dezbătut acest proiect în Consiliul local.
Din faptul că această analiză nu a fost efectuată de către Consiliul local, instanța a dedus, printre altele, că și Consiliul s-a confruntat cu inexistența unui cadrul legal clar care să permită dobândirea unui folos economic ca urmare a acordării folosinței bunului, pe cale de consecință, un argument suplimentar al inexistenței pagubei.
În această ordine de idei, instanța a reținut că lipsa clarificării regimului juridic al bunului atrage consecințe juridice sub aspectul prejudiciului. Astfel, nu se poate susține în mod valid, existența unui prejudiciu constând în lipsa de folosință a bunului analizat, întrucât acesta nu îndeplinește condițiile legale și tehnice pentru a fi considerat apt de utilizare economică.
De esența infracțiunii de abuz în serviciu este urmarea imediată a acesteia, respectiv existența unei pagube ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, aspect expres prevăzut de art. 297 alin. Cod penal.
Prin Decizia nr. 405/2016, Curtea Constituțională a arătat la punctele 84, 85 că infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, astfel încât consumarea ei este legată de producerea uneia dintre urmările prevăzute de dispozițiile art. 297 din Codul penal, și anume cauzarea unei pagube sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice (...) De asemenea, paguba cauzată persoanei fizice sau juridice trebuie să fie certă, efectivă, bine determinată, întrucât și în raport cu acest criteriu se apreciază dacă fapta prezintă, sau nu, un anumit grad de pericol social.
Raportat la aceste considerații, instanța a reținut că prin adresa nr. 68309/08.05.2025 emisă de Primăria Municipiului Brașov (f. 76 vol. I dos. inst.) a rezultat că bunul imobil „Catacombe Brașov” (aflat sub terenul intravilan în suprafață de 55.768 mp, înscris în CF nr. (...) Brașov, nr. top (...), situat în municipiul Brașov, zona Livada Poștei - După Ziduri) și încadrat în clasa construcțiilor speciale - galerii subterane amenajate în timpul celui de-al doilea Război Mondial, nu a fost niciodată închiriat, dat în folosință cu titlu gratuit, concesionat, nu s-a emis cu privire la acesta abonament de folosire a spațiului public și nu a fost dat în administrare.
Definind noțiunea de pagubă, respectiv o pierdere de natură economică generată de fapta ilicită, instanța a propus un exercițiu de imaginație juridică în sensul de a contura care ar fi fost câștigul patrimonial al UAT Brașov în absența existenței faptelor penale imputate inculpatelor. Efectuând acest test, instanța nu a putut identifica nicio modalitate prin care ar fi putut intra anumite sume de bani în patrimoniul UAT, în condițiile în care la nivelul UAT Brașov bunul nu avea un regim juridic clarificat, nu exista o procedură legală concretă de valorificare a acestuia, dar având în vedere și faptul că nu era în niciun fel amenajat, fiind impropriu unei utilizări care să genereze venituri.
Această neclaritate a regimului juridic nu rezultă doar din înscrisurile privitoare la bun, ea există și la nivelul percepției angajaților Primăriei Brașov, atât la momentul comiterii faptelor, cât și în prezent.
În sensul că discuțiile din cadrul primăriei au indicat o neclaritate a regimului juridic al imobilului, inculpata M. C. a declarat în faza de judecată că i-a comunicat inculpatei B. că nu poate face abonament de ocupare a domeniului public deoarece HCL 201/2006 acest HCL reglementează situația ocupării domeniului public pentru evenimente din suprateran.
Din raportul de audit intern nr. 106604 întocmit la data de 04.10.2021 (vol.VI, fil.5-15 d.u.p), din care a reieșit circuitul pe care documentul reprezentând solicitarea Asociației, instanța a reținut că la nivelul angajaților primăriei Brașov a existat, de asemenea, o incertitudine cu privire la modalitatea legală de valorificare a bunului. Cu titlul de exemplu, instanța a reținut că DJAPL a formulat și transmis, prin email, la data de 18.03.2021, punct de vedere către BRETE și Cabinet Viceprimar F. B. din care rezultă că „Este necesar să verificați la Serviciul Cadastru, Valorificare, Registrul Agricol și Fond Funciar dacă bunurile imobile în discuție fac parte din domeniul public sau privat al UAT Municipiul Brașov cu precizarea că dacă face parte din domeniul privat al statului, nu pot fi acordate cu titlu gratuit decât asociațiilor de utilitate publică.
Un alt exemplu, prin emailul din 23.03.2021 s-a solicitat punct de vedere cu privire la „trei scenarii” de acordare către Asociația A. a bunului „catacombe” (vol.VI, fil.88 d.u.p.): acordare cu titlu gratuit în perioada aprilie-octombrie 2021, costuri cu utilități acoperite de UAT Brașov fără vânzare de bilete, a doua variantă: cu vânzare de bilete încasările fiind monitorizate și utilizate pentru a acoperi costurile determinate de implementarea proiectului (nu generează profit) și variata trei: emitere abonament de ocupare a domeniului public strict pentru suprafețele pe care le ocupă exponatele x 4mp/exponat +2mp masa și scaunul custodelui, fără trasee doar spațiul ocupat per se, cu vânzarea de bilete.
Dincolo de inexistența unui cadru legal cu privire la valorificarea bunului, instanța a reținut că existența unui prejudiciu constând în lipsa de folosință impune condiția ca folosința să poată fi fructificată economic. În acest sens, din declarațiile persoanelor audiate, de exemplu cea a martorului C. A. a rezultat că bunul, în forma în care se află în prezent, este impropriu vreunei forme de folosință care să genereze bani în folosul UAT, aspect ce se coroborează cu cele indicate de inculpata B. și a martorilor reprezentanți ai asociației A. în sensul că, la momentul deschiderii muzeului BUM, acesta nu era conectat la utilități, nu avea toalete, ci consta exclusiv în niște galerii subterane neamenajate, aspecte necontestate în cauză.
În procesul verbal de constatare nr. 86767 încheiat la data de 22.06.2022, de echipa de control din cadrul Camerei de Conturi Brașov, în urma controlului efectuat la UAT Brașov, a fost stabilit un prejudiciu creat bugetului local prin lipsa de folosință a imobilului „Catacombe” în perioada în care Asociația A. a desfășurat activitate în acest imobil, în sumă de 132.575 lei (f. 143 vol. II d.u.p)
Prin Decizia Camerei de Conturi Brașov nr. 13/12.08.2022, citată din Raport de analiză final a împrejurărilor folosirii imobilului „Catacombele Brașovului” de către Asociația A., înregistrat la Primăria mun. Brașov cu nr. 27015/22.02.2023 (vol.VII, fil.76-79 d.u.p.), Curtea a trasat obligația de a se lua măsuri pentru extinderea verificării în legătură cu folosința acestui imobil de Asociația A., în perioada de prescripție și în situația identificării de plăți fără bază legală a unor cheltuieli cu bunuri și servicii (energia electrică) pentru imobilul „Catacombele Brașovului” și/sau lipsa de folosință a acestuia, se va proceda la stabilirea întinderii prejudiciului produs bugetului local, la evidențierea și recuperarea acestuia, inclusiv a accesoriilor aferente, conform prevederilor legale.
Prin raportul de Analiză Final nr. 27015/22.02.2023 a împrejurărilor folosirii imobilului „Catacombele Brașovului” de către Asociația A. (fila 76-79 vol. VII d.u.p) s-a stabilit că valoarea abaterii este în sumă de 132.575 lei, reprezentând valoarea veniturilor neîncasate la bugetul local Brașov prin lipsa de folosință a imobilului „Catacombe Brașov” în perioada în care Asociația A. a desfășurat activitate în acest imobil.
Prin raportul de constatare din data de 23.11.2023 al specialistului DNA – ST Brașov împreună cu documentele anexate (fila 204-334 vol. V d.u.p) a fost stabilit un prejudiciu în cuantum de 227.272,32 lei debit principal + 72.727,14 lei majorări de întârziere calculate până în luna noiembrie 2023 reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului Galerii Subterane Catacombe, concluzii pe care instanța le-a considerat netemeinice.
Cu privire la stabilirea prejudiciului de către Curtea de Conturi, instanța a reținut că perspectiva Curții de Conturi asupra prejudiciului este un pur contabilă și nu una juridico- economică. Valoarea prejudiciului nu este egală cu valoarea actului juridic pretins nelegal- valoarea potențialului contract de închiriere neîncheiat - ci cu pierderea economică efectiv suportată ca efect al săvârșirii faptei (doctrina Simona Gherghina-Drept financiar public, Ediția 4, Editura C.H. Beck, 2024).
Preluând raționamentul Curții de Conturi și a celor reținute în raportul de Analiză Final nr. 27015/22.02.2023 întocmit de Primăria Brașov, specialistul din cadrul DNA a efectuat un calcul pur contabil al prejudiciului generat de o potențială închiriere a bunului la valoarea unui metru pătrat din centrul orașului, aplicabilă unor terenuri aparținând domeniului public al statului. Calculul a fost preluat de parchet în actul de sesizare.
Instanța nu a putut fi de acord cu această modalitate abstractă de raportare la prejudiciu, deoarece paguba aferentă infracțiunii de abuz în serviciu trebuie să aibă un caracter cert din punct de vedere juridic, deci prejudiciul să fie dat de valoarea cu care patrimoniul UAT a fost efectiv diminuat și, după caz, de beneficiul nerealizat, și nu de un calcul strict contabil. Or, astfel cum s-a arătat, niciunul din elementele prejudiciului nu este incident în speță.
Astfel cum s-a arătat anterior, bunul nu a fost înscris la momentul faptei și nici în prezent, nici în cartea funciară nici în inventarul bunurilor aparținând proprietății private a statului. În plus, nicio altă persoană nu a mai fost interesată de închirierea respectivului spațiu. Nu se poate susține că inculpatele ar fi înlăturat vreo altă persoană de la a oferi un preț pentru închirierea spațiului, iar aceasta să constituie o pagubă. Deci, și din perspectiva faptului că nu au mai existat alte persoane interesate vreodată de obținerea folosinței acelor Catacombe, nu se poate imagina existența unei pagube.
Cu alte cuvinte, acordul verbal dat asociației A. de a folosi gratuit bunul imobil „Catacombele Brașovului”, bun care nu a fost niciodată pus în valoare economică și care nici nu ar fi putut fi pus în valoare economică, deoarece în privința acestuia nu există o procedură legală la nivelul UAT Brașov în baza căreia să poate fi valorificat, nu poate atrage prejudiciul calculat de către DNA în cuantum de 227.272,32 lei debit principal + 72.727,14 lei majorări de întârziere calculate până în luna noiembrie 2023, reprezentând sume ce ar fi putut fi încasate ipotetic ca urmare a unei eventuale dări în folosință a acestuia, la un preț egal cu cel încasat pentru terasele din Piața Sfatului.
Din perspectiva legăturii de cauzalitate dintre activitatea presupus infracțională (fapta ilicită) și urmarea imediată (pagubă), instanța a reținut că aceasta nu există în cauză. Infracțiunea de abuz în serviciu este una de rezultat. În speță, nu se poate stabili vreo legătură de cauzalitate între fapta ilicită și o consecință economică negativă, prejudiciul afirmat de DNA având o natură abstractă, ipotetică, iar nu una concretă derivată direct din conținutul faptei.
Deși instanța a reținut că nu există o pagubă, totuși nu a putut să nu observe incongruențele Parchetului în ceea ce privește întinderea prejudiciului din conținutul acuzației. Raportat la modalitatea de calcul, în raportul de constatare tehnico-științifică anterior menționat, se prevede că s-a avut în vedere HCL 201/27.03.2006 care reglementează procedura de utilizare temporară a locurilor publice aparținând domeniul public al Municipiului Brașov coroborat cu art. 7 HCL 205/30.04.2020 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale precum și a taxelor speciale pentru anul 2021 coroborat cu Anexa nr. 6 la acest HCL a prevăzut că nivelul taxei pentru folosirea temporară a locurilor publice a fost de 3 lei/mp/zi.
Cu alte cuvinte, calculul efectuat de specialistul DNA se raportează pe de o parte la întreaga suprafață a Catacombelor, utilizată de A. în intervalul aprilie-august 2021, DNA considerându-l bun în proprietatea privată a statului, și, pe de altă parte, la taxa de 3 lei/mp/zi în același mod în care s-ar fi calculat o taxă pentru ocuparea domeniului public pentru o terasă din centrul orașului Brașov, raportare incongruentă juridic.
Analizând domeniul de aplicare al HCL 201/27.03.2006, instanța reține că acesta are în vedere art. 283 din Legea nr. 571/2003 privind Vechiul Cod fiscal care reglementa posibilitatea consiliilor locale de a institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice și pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură și arheologice și altele asemenea, prin urmare nu se pot aplica bunurilor aflate în proprietatea privată a UAT-urilor, astfel cum a reținut parchetul.
Constituie deci o fractură de logică susținerea că bunul în cauză se află în proprietatea privată a UAT, însă la calculul prejudiciului să fie avute în vedere dispoziții legale care reglementează proprietatea publică a statului.
Instanța nu a putut să nu observe absurdul situației generat de acest calcul, care ajunge la concluzia că într-un termen de 127 zile (perioada de pregătire a evenimentului ca fiind din 05.04.2021 – 31.05.2021 (57 de zile), iar perioada de desfășurare 03.06.2021 – 11.08.2021 (70 de zile, calcul ce rezultă din raportul de audiat intern efectuat de Primăria Brașov) contravaloarea lipsei de folosință a bunului a generat un prejudiciu de 227.272,32 lei debit principal, iar bunul trecut în contabilitate în iunie 2021 a fost estimat în integralitate la valoarea de 397.575 lei. Cu alte cuvinte, folosința bunului pentru 127 zile ar fi generat Primăriei Brașov un beneficiu egal cu aproape 60% din valoarea totală a bunului (mai exact, 57,16%).
În atare condiții legate de costul uriaș al unei eventuale închirieri, apare evident de ce bunul nu a avut niciodată doritori în vederea obținerii vreunei forme de folosințe.
Nici urmarea imediată prevăzută de art. 297 Cod penal, privind vătămarea a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, în speță Primăria Brașov, nu poate fi imaginată în speță ca fiind cauzată prin permiterea folosirii spațiului de către Asociația A..
Tot în Decizia 405/2016 Curtea Constituțională a reținut referitor la expresia "vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice", că sintagma "interes legitim" nu este definită în Codul penal. Curtea a reținut, însă, că, în doctrină, s-a arătat că prin expresia "vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice" se înțelege lezarea sau prejudicierea morală, fizică sau materială, adusă intereselor legale ale unor asemenea persoane. Vătămarea drepturilor ori a intereselor legale ale unei persoane presupune știrbirea efectivă a drepturilor și intereselor legitime, în orice fel: neacordarea acestora, împiedicarea valorificării lor etc., de către funcționarul care are atribuții de serviciu în ceea ce privește realizarea drepturilor și intereselor respective. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, "interes" reprezintă acțiunea pentru satisfacerea anumitor nevoi, acțiunea de a acoperi unele trebuințe, folos, profit. Interesul este legal dacă acesta este ocrotit sau garantat printr-o dispoziție normativă.
Dimpotrivă, instanța a reținut că prin deschiderea acestui muzeu, Municipiul Brașov a câștigat capital de imagine culturală, comunitatea locală putând beneficia și prin creșterea numărului de vizitatori.
Asociația A. care a pătruns în spațiu, a procedat la amenajarea sa în vederea deschiderii muzeului, montarea de camere, extinctoare, spații de acces pentru scaune (aspecte ce rezultă din declarațiile reprezentanților A. și necontestate de către parchet) și a deschis un muzeu de artă imersivă destinat publicului larg.
În accepțiunea instanței, cultura reprezintă un fenomen social important ce are ca rol, printre altele, transmiterea cunoștințelor și valorilor, formarea identității (individuale și colective), întărirea coeziunii sociale, exprimarea creativității umane, stimularea economiei, totul în viziunea de a cultiva omul și societatea.
Instanța a considerat că promovarea unui muzeu de artă imersivă într-un spațiu neconvențional, care poartă deja o încărcătură simbolică puternică, precum catacombele din timpul celui de-al doilea război mondial, are ca rol esențial recontextualizarea artei și a memoriei colective. Astfel, promovarea muzeului Brașov Underground Museum a contribuit în municipiul Brașov la atragerea unui public divers, la revitalizarea patrimoniului neconvențional și la consolidarea culturii ca instrument de educație și inovație, aspecte ce nu pot reprezenta decât o plus valoare pentru oraș.
Afirmând scopul extraordinar de important al culturii și având în vedere circumstanțele particulare ale speței, respectiv acordarea folosinței unui spațiu neconvențional, dificil de catalogat din punct de vedere tehnico-juridic în evidențele primăriei, un spațiu neamenajat aflat în subsol, fără utilități, pentru care nicio persoană fizică sau juridică nu și-a exprimat vreodată intenția de a-l folosi în orice mod, instanța nu și-a putut imagina cum deschiderea unui muzeu de artă imersivă ar putea genera o vătămare a intereselor municipiului Brașov.
În ceea ce privește prejudiciul constând în contravaloarea energiei electrice, în sumă de 3.398,49 lei (debit principal) și 612 lei (majorări de întârziere), în primul rând instanța a reținut că aceasta a fost achitat de către Asociația A. la data de 17.02.2023 (vol.I fil.428-431).
Mai departe, chiar dacă nu a fost analizat de către Consiliul local al Municipiului Brașov, din motive ce nu pot fi identificate în conținutul hotărârii de respingere, în draftul protocolului de parteneriat supus analizei HCL (f. 251-254 vol. VI d.u.p) ce se dorea a fi încheiat în Asociația A. și Primăria Brașov se prevedea că primăria era cea care avea să suporte contravaloarea cheltuielilor privind energia electrică, astfel că devine lipsită de suport probator o potențială conduită infracțională a inculpatelor prin care să se fi înțeles cu Asociația A. și care să genereze intenționat acest prejudiciu privind curentul electric.
Mai departe, instanța a reținut că legea penală nu reprezintă un instrument adecvat și proporțional pentru a atrage răspunderea persoanelor care ar fi cauzat acest prejudiciu.
În acest sens, a reținut instanța că urmare a pronunțării Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2015 de către Curtea Constituțională a României, conținutul infracțiunii de abuz în serviciu a fost însă modificat substanțial.
În motivarea deciziei privind excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a reținut două aspecte esențiale, care au contribuit la reconfigurarea infracțiunii de abuz în serviciu:
a) norma încălcată de funcționar trebuie să fie prevăzută în legi, ordonanțe de urgență și ordonanțe ale Guvernului;
b) răspunderea pentru infracțiunea de abuz în serviciu trebuie să intervină ultima ratio.
Curtea Constituțională a reținut în Decizia nr. 405/2016 următoarele:
69. Curtea apreciază că, în sens larg, scopul urmărit de legiuitor prin legislația penală este acela de a apăra ordinea de drept, iar, în sens restrâns, este acela de a apăra valori sociale, identificate de legiuitor în partea specială a Codului penal, acest scop fiind, în principiu, legitim. Totodată, măsurile adoptate de legiuitor pentru atingerea scopului urmărit trebuie să fie adecvate, necesare și să respecte un just echilibru între interesul public și cel individual. Curtea reține că, din perspectiva principiului ultima ratio în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală. (...)
75. Pe de altă parte, Curtea reține că infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, urmarea imediată a săvârșirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei și nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanța de contencios constituțional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu.
76. Plecând de la cele expuse anterior, Curtea constată că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta, cu atât mai mult cu cât Curtea a constatat că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale, se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale.
77. Astfel, Curtea observă că, potrivit art. 247 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în M. Of. nr. 345 din 18 mai 2011, „abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici”. Totodată, Curtea constată că, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată”. De asemenea, Curtea observă că, potrivit art. 1349 alin. (1) și (2) C.civ., care reglementează răspunderea delictuală, „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.
78. Analizând comparativ reglementarea infracțiunii de abuz în serviciu cu dispozițiile legale expuse mai sus, ce instituie alte forme ale răspunderii decât cea penală, Curtea reține că, deși nu sunt identice, acestea se aseamănă într-o măsură care determină posibilitatea ca în cazul săvârșirii unei fapte să poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât și alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă. Aceasta este posibil, având în vedere că, astfel cum s-a arătat, legiuitorul nu a precizat necesitatea existenței unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensități a vătămării rezultate din comiterea faptei. (...)
80. În concluzie, Curtea reține că sarcina aplicării principiului ultima ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu”, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parla-ment/Guvern), cât și de organele judiciare (ministerul public și instanțele judecătorești), indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau a unor proceduri penale ordinare.
Din această hotărâre rezultă concluzia că, în materie de abuz în serviciu, organele judiciare ar putea face o analiză a gravității fiecărei fapte comise și a respectării principiului ultima ratio prin aplicarea unei sancțiuni penale pentru fapta respectivă.
Cu alte cuvinte, rezultă, în mod implicit, că C.C.R. a considerat că faptele care prin efectele lor sunt lipsite de importanță ori sunt apte să atragă numai răspunderea disciplinară nu pot fi considerate fapte tipice de abuz în serviciu.
Prin urmare, chiar dacă s-ar pune problema unui prejudiciu generat de curentul electric folosit, instanța a reținut că raportat la cuantumul său, la aspectul că a fost achitat, dar și la faptul că a fost introdus în draftul protocolului de parteneriat în sarcina Primăriei, aplicarea unei sancțiuni penale devine un instrument disproporționat de disuasiune și pedepsire.
Raportat la elementul de tipicitate al infracțiunii prevăzute de art. 13 ind. 2 din legea 78/2000 instanța a reținut că acesta îl reprezintă obținerea unui avantaj sau folos necuvenit. Astfel, în cazul infracțiunii prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 elementul de particularitate este dat de realizarea certă a unei urmări imediate secundare - funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial/folos necuvenit.
Diferențierea dintre paguba materială și folosul necuvenit a fost explicată de Curtea Constituțională în Decizia nr. 458 din 22 iunie 2017, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportate la art. 132 din același act normativ, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituționale.
Potrivit acestei decizii, paragraful 33, noțiunea de pagubă materială nu se suprapune noțiunii de folos necuvenit (regăsit în dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000). Curtea Constituțională a analizat separat cele două elemente, tocmai pentru că acestea au o existență de sine stătătoare în contextul săvârșirii infracțiunii.
Cu alte cuvinte, producerea pagubei, deși uneori se poate converti într-un folos necuvenit, nu este întotdeauna echivalentă cu obținerea acestui folos.
De asemenea, cele două elemente nu se exclud reciproc, ci, din contră, doar după constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în forma sa tip, care presupune cauzarea pagubei sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se poate trece la a se constata dacă s-a obținut de către funcționar un folos necuvenit, fiind, în consecință, săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000.
Concluzia ce se impune, din economia modului de reglementare a dispozițiilor art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000, este aceea că pentru a deveni aplicabile aceste dispoziții este necesar să se constate mai întâi că faptele săvârșite întrunesc toate elementele de structură ale conținutului variantei-tip descrise de art.297 din Codul penal.
Neîndeplinirea condițiilor privind latura subiectivă a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatelor:
În primul rând, nu rezultă din nicio probă certă că inculpatele ar fi exercitat presiuni asupra angajaților din Primăria Brașov pentru acordarea cu titlu gratuit sau permiterea accesului Asociației A. cu privire la bunul denumit Catacombele Brașovului. De asemenea, nu a rezultat că inculpatele erau în alte relații decât cele profesionale cu reprezentanți ai Asociației A..
Referința parchetului la faptul că din înscrisurile puse la dispoziție de martora Z. A. C., a rezultat că la data de 04.05.2021, ora 08:42, reprezentanții Asociației A. au comunicat inculpatei B. F. R., consilierei acesteia, V. A., precum și lui R. B., responsabil cu iluminatul public, faptul că au intrat în galerii și că încep pregătirile pentru amenajarea spațiului, mulțumind totodată, „doamnei viceprimar pentru acorduri și acces” (vol.VIII, fil.137 d.u.p.), nu conduce automat la concluzia că inculpata a orchestrat intrarea acestora în spațiu, ci ar putea reprezenta o simplă formulă de politețe și curtoazie adresată unei persoane care reprezenta Primăria Brașov în ceea ce privește activitățile culturale.
Analizând rezoluția infracțională a inculpatei B. F., instanța a reținut că nu există elemente din care să rezulte vreun interes ascuns al acesteia sau vreo înțelegere frauduloasă care să ducă depășirea la limitei legale a exercitării atribuțiilor de serviciu. În speță, nu subzistă corelația automată dintre dorința de implementare a proiectului, firească dată fiind poziția sa de promovare a proiectelor culturale în municipiul Brașov și intenția de a încălca legea pentru a favoriza interesele altei persoane.
În acest sens, instanța nu a fost de acord cu parchetul care a dedus implicarea infracțională a inculpatei din aspectele ce au rezultat din declarația martorului P. R. G., vol.V, fil.181-197 d.u.p. în sensul că noua administrație a Primăriei Brașov i-a asigurat de sprijinul dânșilor, fiind firească afirmația în cadrul relațiilor normale de colaborare dintre administrația publică și entitățile cu care intră în contact. La acel moment, afirmația privind asigurarea sprijinului avea în vedere găsirea modalităților legale de punere la dispoziție a spațiului, încercări care transpar din discuțiile avute de cabinetul viceprimarului F. B. și celelalte departamente din primăriei.
Din raportul de audit intern nr. 106604 întocmit la data de 04.10.2021 (vol.VI, fil.5-15 d.u.p), coroborat cu verificările efectuate de Camera de Conturi Brașov, a reieșit circuitul pe care documentul reprezentând solicitarea Asociației, înregistrat cu nr. 2513/12.01.2021.
Inițial, acesta a fost redirecționat către Cabinet viceprimar F. B., având în vedere că acest cabinet era responsabil de promovarea proiectelor culturale, fiind redirecționat spre consultare către direcția tehnică, SAPUC (Serviciul Administrare Patrimoniu și Urbanism Comercial) și BRETE (Biroul Relații Externe, Turism și Evenimente).
Mai departe, BRETE a solicitat Direcției Juridice și de Administrație Publică Locală (DJAPL) un punct de vedere cu privire la modalitățile de implicare a Municipiului Brașov în acest proiect, precum și cadrul legal pentru aceasta, cu solicitarea găsirii unei metode de acordare a spațiului în mod gratuit.
În continuare, consultările cu departamentele din primărie au presupus analiza situației juridice a terenului, sens în care DJAPL a formulat și transmis, prin email, la data de 18.03.2021, punct de vedere către BRETE și Cabinet Viceprimar F. B. din care rezultă că „Este necesar să verificați la Serviciul Cadastru, Valorificare, Registrul Agricol și Fond Funciar dacă bunurile imobile în discuție fac parte din domeniul public sau privat al UAT Municipiul Brașov cu precizarea că dacă face parte din domeniul privat al statului, nu pot fi acordate cu titlu gratuit decât asociațiilor de utilitate publică.
Ce s-a reținut din acest demers este că inculpata B. a arătat interes în găsirea unei metode legale de dare în folosință a spațiului. Astfel, în data de 23.03.2021, prin email, de la Cabinet Viceprimar F. B. a fost transmis către DJAPL, SAPUC și BRETE, răspunsul Serviciului Cadastru, Valorificare, Registrul Agricol și Fond Funciar din care reiese că orașul Brașov este proprietar tabular al terenului „...aferent catacombelor (sub care se află acestea)...”. Totodată, prin acest email s-a solicitat punct de vedere cu privire la „trei scenarii” de acordare către Asociația A. a bunului „catacombe” (vol.VI, fil.88 d.u.p.): acordare cu titlu gratuit în perioada aprilie-octombrie 2021, costuri cu utilități acoperite de UAT Brașov fără vânzare de bilete, a doua variantă: cu vânzare de bilete încasările fiind monitorizate și utilizate pentru a acoperi costurile determinate de implementarea proiectului (nu generează profit) și variata trei: emitere abonament de ocupare a domeniului public strict pentru suprafețele pe care le ocupă exponatele x 4mp/exponat +2mp masa și scaunul custodelui, fără trasee doar spațiul ocupat per se, cu vânzarea de bilete.
Din aceste variante supuse dezbaterii departamentelor din cadrul primăriei, instanța a reținut lipsa vreunei încercări de influențare a vreunui angajat din primărie cu privire la darea în folosință a imobilului către Asociația A.. Solicitarea unui punct de vedere cu privire la trei variante alternative care luau în calcul atât calitatea de bun în proprietate privată cât și publică a acestuia, vânzarea sau nu de bilete, nu indică decât încercarea de a găsi opțiuni legale în vederea asigurării folosinței bunului Catacombe pentru derularea proiectului BUM.
Mai departe, a fost transmis punctul de vedere formulat în data de 26.03.2021 de DJAPL și SAPUC din care rezultă că s-a tras concluzia, eronat, în opinia instanței, că din moment ce nu fac parte din domeniul public, acestea fac parte din domeniul privat al UAT conform 354 Cod administrativ. Cu toate acestea, departamentul juridic a indicat că pentru evenimente socio-culturale s-au eliberat abonamente pentru utilizare temporară a locurilor publice aparținând domeniului public al municipiului Brașov conform HCL 201/2006.
Practic, la acel moment, plana în continuare o incertitudine cu privire la regimul juridic al bunului, nefiind clar dacă se încadrează în patrimoniul public sau privat al UAT pentru a determina modalitatea de dare în folosință, incertitudine care le viza și pe inculpate.
La 23.03.2021, A. V. din cadrul cabinet viceprimar F. B. a solicitat din nou clarificări cu privire la cadrul legal care reglementează darea în folosință cu titlu gratuit a unui spațiu aparținând proprietății publice sau private a UAT pentru persoane doresc să desfășoare activități cu participare liberă cât și cu participare condiționată de achitarea contravalorii unei taxe de participare sau a unui bilet de intrare (f. 90 vol. VI d.u.p).
Astfel fiind, nu se poate susține concluzia unei rezoluții infracționale pentru darea în folosință cu titlu gratuit a unui bun despre care nu se cunoștea regimul juridic, din moment ce din partea cabinetului erau solicitate în mod constant clarificări legale cu privire la mai multe variante legale posibile care luau în calcul apartenența bunului atât la domeniul public cât și la domeniul privat al statului.
Mai departe, au urmat mai multe variante de drafturi de protocol transmise de A. către Primărie în perioada aprilie-iulie 2021 prin care au fost negociate aspecte legate de suportarea cheltuielilor cu investițiile, vânzarea sau nu a biletelor de intrare.
În concret, analizând succesiunea discuțiilor dintre departamentele UAT, inclusiv cel condus de inculpata B. F. în coroborare cu versiunile de acord de parteneriat, se remarcă în primul draft de protocol trimis la 26.05.2021 de către DJAPL către A. V., consiliera inculpatei B., C. M. și A. Z. (în CC) (f. 105-106 vol. VI d.u.p) că obligațiile Municipiului Brașov erau: să pună la dispoziție cu titlu gratuit spațiul reprezentat de galeriile subterane și să permită accesul la rețeaua electrică și la celelalte utilități. Obligațiile Asociației A. erau să realizeze, pe cheltuiala proprie, investiții în infrastructura de iluminat, elemente de rețea electrică, încuietori, sistem de climatizare, turnichet la intrare, sistem de online ticketing, acestea urmând să fie transmise cu titlu gratuit în proprietatea Municipiului Brașov. De asemenea, se angajau să permită accesul nediscriminatoriu al publicul larg la eveniment și să emită bilete fiscalizate cu preț redus pentru accesul în muzeu a categoriilor vulnerabile (elevi, pensionari, persoane cu handicap).
Pe 27.05.2021, A. V. a trimis către DJAPL și A. Z., varianta cu mențiunile A., întrebând și dacă sunt pregătite documentele pentru proiectul de hotărâre de consiliu local. În varianta propusă, Asociația A. a eliminat pasajele privind obligația ca investițiile să fie transmise cu titlu gratuit în proprietatea Municipiului Brașov (f. 113-117 vol. VI d.u.p).
Mai departe, la 03.06.2021 DJAPL a transmis către C. M. de la SAPUC și A. V., un draft de protocol în varianta inițial creionată de Primărie (f. 125-129 vol. VI d.u.p).
A. a transmis o nouă formă a protocolului trimisă de C. M. către A. Z. la 14.06.2021 (f. 199-203 vol. VI d.u.p) din care a eliminat pasajul prin care se angajau să permită accesul nediscriminatoriu al publicul larg la eveniment și au prevăzut ca investițiile să fie efectuate din biletele vândute fiind de acord ca acestea să rămână, la închiderea muzeului, în patrimoniul Municipiului Brașov.
Primăria a transmis din nou un draft modificat, la data 15.07.2021 (f. 216-220 vol. VI) prin care a reintrodus obligația ca Asociația A. să permită accesul nediscriminatoriu al publicul larg la eveniment.
Draftul supus aprobării în consiliul local (f.251-254 vol. VI d.u.p.) prevedea că Primăria pune la dispoziție în mod gratuit spațiul reprezentat de galeriile subterane După Ziduri cu compensarea contribuției proprii în limita cheltuielilor probate cu acte justificative efecutate de Asociația A., respectiv 7900 lei conform proiectului 27/IC-I/2021/28.09.2020. De asemenea, se prevedea că ar fi putut fi vândute bilete, iar cele destinate categoriilor vulnerabile să fie respinse.
Astfel, deși ultimul draft prevede acordarea cu titlu gratuit a terenului, interpretând în mod sistematic dispozițiile acordului, aceasta nu era realizată cu titlu gratuit din moment ce prevedea ca A. să efectueze investiții în limita a 7900 lei care să rămână la finalul proiectului primăriei Brașov.
Examinând șirul negocierilor și drafturilor dintre A. și primăria Brașov, instanța a constatat că acestea au luat diverse forme (cu sau fără vânzare de bilete, cu sau fără suportarea integrală a cheltuielilor de către A.), aspecte ce indică dorința de a ajunge la un compromis agreat de ambele părinți, în mod liber, fără a exista o orchestrare a negocierilor în sensul ca bunul să fie acordat cu titlu gratuit A. cu scopul de a favoriza interesele acesteia, poziția primăriei fiind în repetate rânduri aceea de a obliga A. să acorde acces gratuit publicului, să suporte investițiile și să le predea la final primăriei Brașov.
Or, o teză precum cea avansată de către Parchet în sensul că inculpatele B. și M. ar fi insistat în acordarea folosinței bunului cu titlu gratuit cu scopul favorizării intereselor asociației și cu consecința producerii unui prejudiciu, ar fi fost susținută de conturarea unor drafturi de protocol care să redea întocmai aceste aspecte și nu drafturi care să prevadă obligarea asociației la acordarea accesului liber a publicului sau suportarea integrală a cheltuielilor de către aceștia, iar la final să revină UAT dreptul a utiliza în continuare muzeul.
Referitor la pătrunderea în spațiu în aprilie 2021 de către asociația A., instanța a reținut că nu există probe din care să rezulte vreo presiune din partea inculpatelor în vederea acordării accesului Asociației în incinta Catacombelor.
Din declarația președintei asociației A., Z. A. C., (f. 4-9 vol. V dup) a rezultat că reprezentanții asociației au pătruns în catacombe, obținând o cheie de acces de la V. R. M., funcționar în cadrul Agenției Metropolitane Brașov, și nu de la inculpatele în cauză. Astfel, la întrebarea organului judiciar: În ce împrejurare reprezentanții asociației au intrat în posesia cheilor de acces în Catacombelor Brașovului?, martora a răspuns: Cred că undeva în luna aprilie 2021, în urma unei discuții probabil cu dl. T., purtătorul de cuvânt al primăriei, am aflat că putem lua cheile de acces în catacombe de la V. R. M., ranger, membru al Agenției Metropolitane Brașov, colaborator al Primăriei, lucru pe care l-am și făcut.
Audiat în faza de judecată, martorul V. R. M. (f. 134 vol. I dos. inst.) a arătat că el a fost cel care a predat cheile unei doamne, venită din partea A., la indicațiile unei persoane din primărie, rămasă neidentificată. Întrebat expres de către apărătorul inculpatei B. F. dacă inculpata a fost cea care i-a solicitat să predea cheile de la Catacombe asociației A., martorul a arătat că nu. De asemenea, întrebat expres de către apărătorul inculpatei M. F. dacă ea a avut vreo implicare în predarea cheilor, martorul a arătat că nu.
În faza de urmărire penală, martorul V. R. M. a arătat că (vol.V, fil.1-3 d.u.p) a arătat că în primăvara lui 2021 reprezentanta șefă a asociației A. l-a contactat, spunându-i că a discutat cu Primăria Brașov, fără mai multe detalii, și i-a cerut cheile de la catacombe, întrucât se vor ocupa ei de spațiul respectiv fără să-i dea mai multe detalii. În mod contradictoriu față de declarația din faza de judecată a declarat că nu a discutat cu nimeni din primărie despre înmânarea cheilor, inadvertență care nu schimbă situația reținută din moment ce a arătat expres că niciuna dintre inculpate nu i-a transmis să predea cheile reprezentantei Asociației A..
Mai departe, participarea inculpatei B. la evenimentul de deschidere al muzeului BUM nu conduce la concluzia existenței unor relații care excedează cadrului profesional, prezența inculpatei la deschiderea unui eveniment cultural făcea parte din atribuțiile acesteia în ceea ce privește promovarea culturii la nivelul UAT.
Parchetul a mai susținut că referatul nr. 85852/2021 (vol.VI, fil.247 d.u.p) emis de către SAPUC, având menționat ca inițiator primarul A. C., a fost semnat însă de către viceprimarul F. R. B. precum și faptul că raportul de specialitate înregistrat cu nr. 85855/2021 (vol.VI, fil.249 d.u.p.) întocmit de către SAPUC și BRETE, a fost vizat de către Viceprimar F. R. B. la data de 18.08.2021, sugerând că inculpata ar fi coordonat întreg proiectul, iar asta ar demonstra existența rezoluției infracționale a acesteia. În dezacord cu parchetul, faptul că în caseta de semnături înainte de aprobarea HCL apare semnătura inculpatei B. nu demonstrează fără urmă de dubiu că ea ar fi coordonat întreaga activitate de dare în folosință a bunului în cauză, putând semna în locul primarului și în calitatea sa de viceprimar.
Faptul că parte din comunicările dintre asociația A. și Primăria Brașov au fost înaintate către Cabinet Viceprimar F. B., de exemplu adresele nr. 63105/14.06.2021 (vol.VI, fil.154-157), 61512/10.06.2021 (vol.VI, fil.140-153), 63105/14.06.2021, adresa nr. 63115/14.06.2021 (vol.VI, fil.205), nu poate susține concluzia că inculpata a orchestrat darea în folosință cu titlu gratuit a spațiului, aceasta având atribuții legate de derularea evenimentelor culturale în municipiul Brașov.
În aceeași ordine de idei, faptul că s-a comunicat de pe adresa C. M., de pildă, în data de 14.06.2021, când SAPUC a redirecționat mail-ul cu protocolul în forma propusă de către Asociația A., către DJAPL, pe adresa „A..Z.@brasovcity.ro” (vol.VI, fil.199) sau în data de 15.07.2021 când SAPUC, de pe adresa de mail „C. M.” a transmis către Asociația A., prin mail, pe adresa „C.@A..ro” protocolul de parteneriat (vol.VI, fil.216) nu duce la incriminarea acesteia, inculpata M. fiind implicată în derularea proiectului în baza atribuțiilor pe care le avea în cadrul SAPUC.
Nici din declarațiile martorilor audiați în cauză nu rezultă implicarea că inculpatele ar fi exercitat presiuni, ar fi coordonat darea în folosință a bunului sau predarea cheilor.
Astfel, audiat în fața instanței, martorul P. R. G. (f.78-80 vol. I dos. inst.), la întrebarea instanței pe cine percepea, din cadrul primăriei ca fiind responsabil de acest proiect, acesta a arătat că la început credeam că este primarul, după care discuțiile s-au purtat cu dna B. despre care avea percepția că se ocupa de cultură. La întrebarea cine v-a indicat că erau cheile la ranger martorul a arătat că nu știe, cineva din zona de funcționari, dar știe că la un moment dat a primit cheia. La întrebarea credeți că dna B. a fost de acord să intrați în acel spațiu și să implementați proiectul, martorul a arătat că da, toată lumea a fost de acord din structura de conducere a primăriei cu derularea acestui proiect.
La întrebarea avocatei inculpatei dacă a primit încurajarea sau acceptul inculpatei să nu plătească o taxă de ocupare a domeniului public cu privire la proiectul BUM, martorul a arătat că în niciun caz nu s-a întâmplat acest lucru, ar fi plătit o taxă suportabilă, însă lor li s-a cerut o taxă egală cu a teraselor din centrul orașului, și implicit nu și-ar fi permis-o. A mai arătat martorul că nu au avut niciun folos necuvenit pentru derularea proiectului, trăgând linie au rămas pe minus. A mai arătat că nici inculpata B. nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă i-a fost afectată reputația, ca și lor.
În același sens, din declarația martorului P. R. G., vol.V, fil.181-197 din faza de urmărire penală, la întrebare avocatului Doamna B. v-a zis că aveți acceptul ei pentru a intra în catacombe? Răspunsul a fost: ”Eu cred că da. Discuțiile erau foarte amicale și toată lumea era de acord. Mai degrabă acordul a fost în sensul că da, facem proiectul, nu da, intrați în catacombe, deoarece niciodată nu s-a discutat la acest nivel (pot să intru acolo?) Despre chei știu că cineva din primărie ne-a trimis la ranger, nu doamna B., dar noi călătoream mult prin primărie după cheile de la toate obiectivele, așa cum am mai spus”.
Din declarația dată în faza de urmărire penală a martorei Z. M. A., vol.V, fil.21-26, angajată în departamentul juridic al Primăriei, instanța a reținut că aceasta a arătat că nu are cunoștință când și în ce împrejurări a intrat asociația în posesia imobilului. A mai arătat martora că prin hotărâre de consiliu local urmau să se stabilească condițiile în care se va desfășura evenimentul, precum și condițiile dării în folosință gratuită a bunului (spre exemplu, în sarcina cărei părți cade plata utilităților, dacă se pot sau nu aplica taxe de acces la eveniment, cine suportă investițiile cu privire la organizare și desfășurarea evenimentului, cine se ocupă de anumite avize care trebuie obținute de la anumite instituții abilitate, gen ISU, asistență medicală, deșeuri etc.).
Din declarația martorului R. S. M., a rezultat că o persoană din cadrul Asociației A. i-a solicitat cheile de acces în Catacombe, însă el a refuzat discuția arătând: ”Fără să intru în detalii în legătură cu subiectul am poftit-o respectuos afară din biroul meu spunându-i că nu sunt portarul instituției și că nu știu despre ce este vorba” (vol.V, fil.27-73 d.u.p).
Din declarația martorei M. V. (f.80-82 vol. I dos. inst.), angajată în departamentul juridic al primăriei, instanța a reținut că nici această martora nu cunoaște cine a predat cheile către Asociația A., iar la întrebarea instanței dacă a perceput-o pe inculpata M. ca dorindu-și să meargă mai departe acest proiect, martora a arătat că zis că nu știe, ce cunoaște este că inculpata M. a venit la Departamentul juridic să se consulte despre cum să se rezolve problema cu darea în folosință a spațiului către Asociația A..
A mai arătat martora că interpretarea la nivelul Primăriei era că acea condiție ca asociațiile care primesc cu titlu gratuit să aibă statut de utilitate publică se referea doar la imobilele aflate în proprietatea privată a statului, conform art. 362 din Codul Administrativ, dar după controlul Curții de Conturi, inspectorii le-au transmis că nu contează regimul juridic al bunului și că se aplică atât celor aflate în proprietatea privată cât și publică. Relevanța reținerii acestui aspect constă în faptul că nici la departamentul juridic nu se cunoștea regimul clar de proprietate al bunului.
Din declarația martorei V. A. (f.83 vol. I dos. inst.) se poate reține că nici aceasta nu cunoștea cine a predat cheile către asociația A., iar la întrebarea instanței cine a susținut, din primărie, ideea acestui proiect? martora a răspuns că nu poate spune că a existat o susținere din primărie cu privire la acest proiect, ci această cerere a urmat cursul firesc a unei cereri adresate de către orice cetățean. A mai arătat că inculpata B. nu a pus nicio presiune pentru ducerea la îndeplinire a acestui proiect față de nicio persoană din primăria Brașov.
Din declarația martorei C. N., șef departament BRETE, (f.135-136 vol. I dos. inst.) a reieșit aspectul că administrația C.-B. a preluat proiectul BUM în derulare și, deoarece primise finanțarea de la AFCN, era evident că se va derula. A mai arătat martora că încă din campania electorală din anul 2020 acest proiect a fost promovat de către administrația S. și deoarece la accesarea fondurilor la AFCN era obligatorie dovada folosirii spațiului în care să se desfășoare proiectul, era evident pentru aceasta că exista un acord asupra spațiului. De asemenea, a învederat că motivul întârzierii în găsirea unei soluții cu privire la acordarea folosinței spațiului era dat de faptul că acest nu apărea în proprietatea municipiului ceea ce a și întârziat conceperea unui HCL dintre primărie și Asociația A..
La întrebarea instanței dacă a perceput-o pe F. B. mai implicată decât alții din primăria Brașov, martora a arătat că ”e greu de spus, noi eram nou veniți în administrație și ne doream ca totul să meargă bine și, doar prin prisma acestei dorințe, pot să spun că era implicată”.
Întrebată de reprezentantul Ministerului Public dacă a discutat cu C. M., personal sau în cadrul discuțiilor cu alte persoane din primărie despre situația juridică a imobilului, a arătat că personal nu a discutat și nu își amintește dacă a fost prezentă la astfel de întâlniri de grup.
Întrebată de avocatul inculpatei B. F. dacă trebuia BRETE să verifice existența unor documente doveditoare cu privire la un acord de folosință al imobilului, anterior desfășurării evenimentului, martora a arătat că aspectele referitoare la administrația patrimoniului erau în sarcina SAPUC și că nu își amintește ca inculpata B. să își fi dat vreun acord pentru pătrunderea în spațiu, dincolo de faptul că dânsa trebuia să își dea acordul ci cel care avea în subordine SAPUC.
Din declarația martorei Z. A. C. (f.137-139 dos. instanță vol. I ) a reieșit că referitor la predarea cheilor nu a existat o comunicare oficială, a expus problema la una dintre întâlnirile informale cu primaria (care se derulau împreună cu mai multe departamente) și, la un moment dat, a fost sunată să se întâlnească cu un angajat al primăriei. Din primărie, nu își amintește exact cine a ghidat-o să ia cheile, crede că era în cadrul unei întâlniri cu departamentul tehnic.
În mod relevant martora a mai arătat că nu s-a gândit că nu se va rezolva situația, crezând că este vorba de o colaborare ca toate celelalte și că ei pot merge înainte cu demersurile lor. Asigurări din partea primăriei se primeau oarecum intuitiv deoarece se desfășura un proiect artistic cultural ce se dorea a fi un asset pentru primărie. A mai arătat martora că ulterior deschiderii muzeului, din partea primăriei se insista ca în acordul de parteneriat să fie trecută obligația de a nu vinde bilete, ea considerând că nu este fezabil acest lucru în condițiile în care, din sursele proprii se făcuseră investiții foarte mari, ce nu erau acoperite de finanțarea AFCN, aceștia nefiind de acord cu această obligație menționând celor din primărie acest lucru. A mai învederat martora că dacă li se spunea de la început că nu pot vinde biete, ar fi anulat proiectul deoarece nu l-ar fi putut susține cu banii pe care îi aveau. A mai arătat că martora că dacă s-ar fi calculat o chirie pe metru pătrat, ar fi ajuns la o chirie de peste 15000 euro pe lună, ceea ce nu era fezabil pentru ei.
A mai arătat martora că în anul 2022, ca o validare simbolică, proiectul BUM a fost premiat de AFCN ca fiind cel mai bun program de activare a unui spațiu cultural neconvențional.
La întrebarea reprezentantei Ministerului Public pe cine a perceput, din cadrul Primăriei, ca fiind responsabil de implementarea acestui proiect, martora a răspuns că erau mai multe departamente, implementarea tehnică era la domnul B., implementarea acordului era la doamna M. de la SAPUC și inculpata F. B. era responsabilă de partea de act cultural.
La întrebarea reprezentantei Ministerului Public ce cunoaște martora despre motivul respingerii proiectului de HCL privind proiectul de parteneriat, aceasta a arătat că nu cunoaște motivele reale, dar crede că a fost doar inerția cu care partidele PSD și PNL respingeau orice inițiativă din partea USR.
La o întrebare a apărătorului inculpatei B. F. care a făcut trimitere la proiecte similare, cum ar Cinemateca, martora a arătat că acceptat posibilitatea achitării unui tarif, încercând să soluționeze situația, dar nu s-a agreat în mod concret vreo sumă anume.
La întrebarea dacă a fost insistentă în raport cu dna M. pentru a se găsi soluții pentru derularea evenimentului, aceasta a răspuns: ”cu siguranță, începusem și demarasem foarte multe activități și ne angajasem în cheltuieli”.
Martorul C. A. (f. 3-5 vol. II dos. inst.) a arătat că dacă bunul aparținea domeniului public nu era necesară emiterea unui HCL, s-ar fi putut emite abonament de ocupare a domeniului public.
La întrebarea instanței dacă inculpata B. avea relații de prietenie cu cei din A. astfel încât să îi favorizeze în vreun fel, acesta a arătat că nu cunoaște un astfel de lucru, dar știe că pe cei din A. îi cunoștea tot Brașov fiindcă promovau evenimente culturale și erau implicați activ în viața culturală a Brașovului.
La întrebarea instanței de ce a fost respinsă propunerea de HCL, martorul a răspuns că din cauza unor consilieri care spuneau că muzeul deja exista și că ei ar fi reglementat o situație deja existentă și deci nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Întrebat de procuror dacă acest spațiu ar fi putut fi acordat unei persoane fizice sau juridice cu titlu gratuit, martorul a arătat că da, în cazul care ar fi existat un parteneriat între acea persoană și primărie, aprobat prin HCL. A mai arătat martorul că nu era clar cum era evidențiat subsolul fiindcă era altă suprafață decât suprateranul atunci când s-a pus problema recuperării prejudiciului și efectuarea unui calcul pe mp în subteran.
La întrebarea reprezentantului ministerului public cine din primărie ar fi trebuit să se ocupe de încheierea oricărei forme de folosire a imobilului, martorul a arătat că circuitul unei astfel de solicitări este următorul: compartimentul de cultură din cadrul Brete ar fi trebui să facă o solicitare către SAPUC și către direcția juridică, iar în baza răspunsului, să se ia în calcul emiterea unei HCL în ipoteza în care acesta era necesară. În cazul în care soluția era emiterea unui abonament de ocupare a domeniului public, acesta era emis direct de către SAPUC și nu era necesară o HCL.
La o întrebare din partea parchetului, după inițierea scandalului, a avut discuții cu viceprimarul B. pentru a înțelege cum au ajuns cei de la A. să folosească Catacombele, a arătat că din ce a discutat cu inculpata B., a existat o corespondență între cabinetul acesteia și alte departamente din primărie pentru a se găsi o soluție tehnică. A arătat că, inclusiv după auditul intern a rămas neclar cine a predat cheile. În mod normal, acestea sunt ținute de SAPUC, dar în acest caz, SAPUC a arătat că nu ei au dat cheile asociației A..
Întrebat de apărătorul inculpatei B. dacă evenimentele socio-culturale, conform practicii administrative puteau fi organizate în baza ocupării domeniului public cu titlu gratuit, martorul a arătat că da. La întrebarea ce stare au aceste catacombe și dacă le poate aprecia ca un bun aducător de venituri la bugetul local, martorul a arătat că nu cunoaște să fi existat astfel de propuneri în afară de proiectul BUM și că în forma lor actuală, acestea sunt foarte greu de închiriat și valorificat.
La întrebarea avocatului inculpatei M. dacă SAPUC putea emite un abonament către A. din moment ce acel spațiu nu era în patrimoniul primăriei și nu aveau un criteriu de raportate la prețul chiriei, având în vedere că era un spațiu subteran, martorul a arătat că era în sarcina serviciului să motiveze și să răspundă inclusiv să dea în scris cu privire la o eventualitate imposibilitate.
Din declarația inculpatei B. F., a reținut instanța că din punctul său de vedere varianta cea mai avantajoasă pentru primărie era să încheie acest proiect de parteneriat deoarece în acest caz, muzeul ar fi putut fi utilizat de Primăria Brașov ulterior finalizării proiectului finanțat de către AFCN. În varianta alternativă, a emiterii acordului de folosire a domeniului public, nu era se constituia acest drept ulterior Primăriei Brașov.
A mai arătat inculpata că, din punctul de vedere al practicii administrative a primăriei Brașov, în situații similare, abordarea primăriei cu privire la asociații care solicitau organizarea de evenimente era fie sa se emită acord de ocupare a domeniului public fie să se încheie un parteneriat cu asociația respectivă, și deci nu se punea problema unei dări în folosință pe termen lung către o asociație cu statut de utilitate publică, acordul de parteneriat nepresupunând o dare în folosință de acest tip. Nici faptul că asociația încasa contravaloarea biletului de intrare nu era neobișnuit întrucât existau proiecte similare unde se întâmpla în acest fel, respectiv Săptămâna Comediei unde a primăria a pus la dispoziția asociației, cu titlu gratuit, Teatrul din Brașov.
A mai arătat că raportat la prejudiciul imputat pentru cele două luni de funcționare, 60.000 euro a arătat că acele galerii sunt subterane, nu au ventilație, nu dispun de utilități, nu sunt amenajate, nu au toalete, sunt galerii săpate de mâna omului în cel de-al doilea război mondial și sunt cunoscute în oraș ca fiind locul în care își petreceau timpul oamenii străzii.
Instanța a reținut că nu sunt reale afirmațiile inculpatei B. în sensul că ea credea că fusese emis abonament de ocupare a spațiului public cu privire la Catacombe. Pe de o parte, sunt contrazise cele declarate de coinculpata M. care a arătat că a fost solicitată de inculpata B. să se deplaseze la ea în birou unde era prezenta și martora V., discuțiile referindu-se la proiectul BUM, mai exact la abonamentul de ocupare a domeniului public. Aceasta din urmă a arătat că i-a comunicat că nu poate face abonament de ocupare a domeniului public deoarece HCL 201/2006 acest HCL reglementează situația ocupării domeniului public pentru evenimente din suprateran.
Din declarația inculpatei M. (vol. II dos inst.) instanța a reținut că la nivelul UAT Brașov exista o practică administrativă de a emite HCL-uri cu privire la situații de fapt trecute. La întrebarea instanței de ce a fost respins HCL 469/19.08.2021, inculpata a arătat nu știe, probabil pentru că evenimentul începuse deja, deși au mai fost proiecte de HCL care s-au mai făcut ulterior stării de fapt.
A mai arătat coinculpata că implicarea doamnei B. poate fi explicată prin faptul că avea atribuții legate de partea culturală și având în vedere că se puneau în valoare Catacombele și se făceau cunoscute publicului.
La întrebarea parchetului dacă a apreciat că imobilul putea fi dat în folosință cu titlu gratuit către A., inculpata M. a arătat că da, fiindcă așa i-au spus cei de la juridic. Toate documentele și înscrisurile au fost discutate cu factorii de decizie de la juridic, s-a ajuns la concluzia că se poate acorda cu titlu gratuit întrucât asociația desfășura un eveniment benefic pentru comunitate.
La întrebarea apărătorului inculpatei B. de ce nu avea cheile de acces la catacombe, inculpata M. a arătat deoarece nu erau în evidența contabilă a municipiului. La întrebarea dacă i-a spus vreodată inculpata B. să dea accesul celor de la A. să folosească spațiul catacombelor cu titlu gratuit, inculpata M. a arătat că nu. A menționat că inculpata B. era la curent cu toate demersurile, cunoștea toate înscrisurile, discuțiile cu cei de la serviciul juridic și nu putea să aibă altă poziție decât cei de la juridic. De asemenea, întrebată dacă au existat vreodată obiecții de legalitate de la juridic pe care să le fi primit ea sau dna B. anterior semnării raportului de specialitate și referatului de aprobare, inculpata M. a arătat că nu au existat, de altfel acestea au și fost vizate pentru legalitate.
Prin urmare, din analiza tuturor declarațiilor anterior enumerate, instanța nu a putut deduce intenția infracțională a inculpatelor, existând deci un dubiu cu privire la aceasta.
Instanța a reținut că deși în speță, parchetul a găsit doi vinovați pentru faptul că asociația A. a folosit imobilul privind catacombele, în realitate situația juridică este mult mai complexă. Nu ne aflăm în ipoteza în care cele două inculpate au avut intenția încălcării dispozițiilor legale cu scopul de a favoriza interesele Asociației A., și prin ignorarea completă a departamentelor Primăriei au decis, de la sine putere, să permită accesul în spațiu al acestora, ori într-un mod ocult, ascuns ori prin ignorarea completă a celor trasate de departamentele din cadrul primăriei.
Este incontestabil că bunul a fost dat în folosință cu titlu gratuit, însă nu rezultă fără urmă de îndoială că inculpatele au coordonat, cu rea-credință, această cedare de folosință.
Situația reală a vizat punerea în discuție a proiectului de către inculpata B., care a solicitat opinii de specialitate celor din primărie și a încercat să găsească soluții pentru a promova evenimentele culturale în cadrul Municipiului Brașov. În realitate, situația juridică a imobilului a iscat dificultăți de stabilire a modalității legale în care acest bun putea fi dat spre folosință, lucru întâmpinat și de inculpata M. care lucra în cadrul departamentului SAPUC.
Instanța nu a contestat existența faptei ilicite în sensul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală. Este evident că folosința imobilului a fost acordată Asociației A., însă există dubiu asupra coordonării exclusive a celor două inculpate în vederea dării în folosință a bunului cu titlu gratuit.
Referitor la rezoluția infracțională a inculpatei M., instanța nu a putut fi de acord cu parchetul că aceasta a avut intenția încălcării dispozițiilor legale pentru a favoriza interesele asociației A., aceasta fiind, la rândul ei, preocupată de găsirea de soluții pentru desfășurarea evenimentului, sens în care a colaborat cu departamentul juridic și a emis draftul de protocol care a fost avizat pentru legalitate de acest departament. De altfel, nu s-a putut stabili că inculpata a fost cea care a dat ordinul predării cheilor reprezentanților Asociației A..
Pentru a exista infracțiunea de abuz în serviciu, este necesar ca îndeplinirea în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu de către inculpate, în sensul realizării acestora prin încălcarea dispozițiilor legale care reglementau modalitatea de dare în folosință a bunului imobil în speță, să se fi produs cu intenție, directă sau indirectă.
Vinovăția specifică infracțiunii de abuz în serviciu ar trebui să aibă la bază obținerea unui rezultat prefigurat de persoana care încalcă legea și, prin această conduită, generează un prejudiciu, or în speța concretă, instanța nu a putut identifica nicio prefigurare a celor două inculpate legată favorizarea ilicită a Asociației A., conduita principală ce transpare este încercarea, chiar dacă stângace, a acestora a soluționa cererea A., având în vedere percepția că proiectul BUM ar fi reprezentat un eveniment cultural valoros pentru municipiul Brașov.
Raportat la argumentul parchetului că bunul a fost dat în folosință înainte de reglementarea situației juridice a acestuia, chiar dacă instanța reține că reprezintă un aspect nelegal, nu poate fi omis faptul că evenimentul cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) urma să se desfășoare în Galeriile Subterane de După Ziduri, în perioada martie – august 2021 (perioadă de pregătire: martie – aprilie, perioadă de desfășurare efectivă: mai – august), existând o urgență în sensul găsirii unei variante care să permită accesul în spațiu dat fiind intervalul în care trebuia implementat proiectul.
Astfel, rezoluția infracțională ar trebui raportată și la art. 1532 alin. 2 Cod civil ce prevede posibilitatea existenței unui prejudiciu derivat din pierderea unei șanse, în concret, șansa de a spori capitalul cultural al municipiului Brașov prin realizarea muzeului, șansă pe care în mod rezonabil inculpatele au avut-o în vedere.
Prin urmare, chiar dacă fapta ilicită există, nici sub aspectul vinovăției nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca faptele inculpatelor să fie considerate infracțiuni.
A mai reținut instanța că raportat la trimiterile parchetului că au fost încălcate art. 23 alin. 1 și alin. 2 lit. „b” și „d” din Legea nr. 273/2006 care reglementează atribuțiile ordonatorilor de credite, acestea nu sunt valide deoarece inculpatele nu dețin calitatea prevăzută de acea lege, nerezultând din datele speței că le-ar fi fost delegată calitatea de ordonatori de credite.
Instanța nu a fost de acord cu argumentele prezentate de inculpata B., prin apărător ales, cu ocazia dezbaterii fondului cauzei în sensul că lipsește situația premisă a existenței atribuțiilor de serviciu specifice, deoarece serviciul coordonat de inculpată, BRETE, și nici inculpata, nu aveau competențe în ceea ce privește administrarea patrimoniului Municipiului Brașov, nici în ceea ce privește inventarierea sau urbanismul comercial. Raportat la acuzația adusă de Parchet, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prevăzute de art. 148 alin. 1, art. 152 alin. 1 cu referire la art. 154, art. 155 și art. 157 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, se poate imagina situația depășirii acestor atribuții ale primarului/viceprimarului și coordonarea nelegală a unei cedări de folosință a unui teren.
Instanța nu a fost de acord nici cu argumentul apărării inculpatei că sunt prea generale textele care prevăd atribuțiile presupus a fi încălcate de către inculpată. Acestea vizează atribuțiile primarului delegate viceprimarului și sunt suficient de clare pentru a deduce că presupusa încălcare la care face referire parchetul se referă la atribuțiile inculpatei în calitate de viceprimar. De regulă normele primare sunt detaliate în norme secundare, iar dacă norma primară încălcată de are un caracter mai general nu conduce automat la ipoteza neîntrunirii elementelor de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu.
În final, instanța a reținut că lipsește urmarea imediată specială prevăzută în cazul infracțiunii de abuz în serviciu imputată inculpatelor prin actul de sesizare, sub forma autoratului, astfel că, nefiind întrunită cerința specială a existenței infracțiunii, soluția care se impune este achitarea. A mai reținut și că există un dubiu asupra vinovăției inculpatelor, însă achitarea se va poate dispune doar în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală.
Nefiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, nu poate fi reținută nici trimiterea din legea specială nr. 78/2000, prevăzută de art. 13² la infracțiunea de abuz în serviciu, impunându-se soluția de achitare cu privire la întreaga încadrare juridică prevăzută de art. 297 alineat 1 Cod penal, cu aplicarea art. 13² din Legea nr. 78/2000.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța în baza art. 396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală a dispus achitarea inculpatelor B. F. R. și M. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 din Codul penal.
Referitor la latura civilă, instanța a reținut că Municipiul Brașov, prin reprezentant legal, primar A. C., a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma totală de 299.999,32 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a spațiului „Catacombe Brașov” – debit principal 227.272,32 lei, la care se adaugă majorări de întârziere în cuantum de 72.727 lei (a se vedea adresa nr. 39618 din data de 11.03.2024, vol.I, fil.426-427.
Având în vedere toate aceste considerente privind neîndeplinirea condițiilor de tipicitate obiectivă și subiectivă, baza art. 19 și art. 397 cod de procedură penală, raportat la art. 1357 și 1382 Cod civil, instanța a respins cererea de obligare a inculpatelor, în solidar, la plata despăgubirilor civile în cuantum de 299.999,32 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a spațiului „Catacombe Brașov” – debit principal 227.272,32 lei, la care se adaugă majorări de întârziere în cuantum de 72.727 lei.
Măsuri asigurătorii:
Prin ordonanțele din data de 05.02.2024 (vol.X, fil.1-3, 24-26), s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator și popririi asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie, aparținând inculpatelor B. F. R. Și M. C., până la concurența sumei de 300.000 lei, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune, cu respectarea prevederilor art. 729 din Codul de procedură civilă.
Astfel, față de soluțiile pronunțate atât cu privire la latură penală cât și civilă a cauzei, a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator și popririi asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie, aparținând inculpatelor B. F. R. Și M. C., până la concurența sumei de 300.000 lei, în vederea recuperării prejudiciului produs prin infracțiune instituit prin ordonanțele procurorului din data de 05.02.2024.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA Serviciul Teritorial Brașov și partea civilă Municipiul Brașov, prin Primar.
Prin motivele de apel depuse la dosarul cauzei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA Serviciul Teritorial Brașov a criticat soluția primei instanțe pentru netemeinicie în ceea ce privește achitarea inculpatelor B. F. R. și M. C. și a solicitat în baza art.421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admiterea apelului formulat împotriva sentinței penale nr, 1/S din data de 08.01.2026 a Tribunalului Brașov pronunțată în dosarul penal 1908/62/2024, desființarea acesteia și, în rejudecare, condamnarea inculpatelor:
1. B. F. R., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altui un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal.
2. M. C., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal.
În dezvoltarea motivelor de apel, în esență s-au susținut următoarele:
1. În ceea ce privește situația juridică a bunului imobil ce face obiectul prezentului dosar, în măsura în care instanța a considerat că imobilul Catacombe Brașov nu ar fi avut reglementată situația juridică, cu atât mai mult inculpatele nu ar fi putut, sub nicio formă, să permită folosirea lui.
Folosirea acestui spațiu de către Asociația A., cu știința celor două inculpate, a fost considerată probată de către instanța de judecată, care a făcut chiar o amplă analiză legată de acțiunile inculpatelor B. F. R. și M. C. pentru identificarea unei soluții „legale” de acordare către Asociația A. a imobilului Catacombele Brașov.
Din cronologia situației juridice a bunului imobil Catacombe Brașov se desprind următoarele concluzii:
Inculpata B. F. R. a acceptat și permis Asociației A. să efectueze demersuri în vederea organizării proiectului BUM - Brașov Underground Museum înainte să fie semnat un acord/contract cu Primăria Brașov și în ciuda faptului că a cunoscut situația juridică a bunului imobil.
Inculpata nu a fost interesată inițial de situația juridică a bunului imobil Catacombe Brașov, spațiul unde trebuia să se desfășoare evenimentul și care trebuia pus la dispoziție de Primăria Brașov, la momentul la care a acceptat și permis Asociației A. să înceapă acțiunile legate de desfășurarea evenimentului, de esență, acesta fiind primul aspect ce trebuia verificat pentru a se putea stabili care erau condițiile de ocupare/dare în folosință/închiriere a spațiului respectiv.
Ulterior, cel puțin de la data de 18.03.2021, când Direcția Juridică și de Administrație Publică Locală (DJAPL) comunică la cabinetul viceprimarului B. F. că este necesar să verifice la Serviciul Cadastru, Valorificare, Registrul Agricol și Fond Funciar dacă bunul imobil în discuție face parte din domeniul public sau privat al UAT Municipiul Brașov, și respectiv data de 23.03.2021, când răspunsul Serviciului Cadastru, Valorificare, Registrul Agricol și Fond Funciar a fost cunoscut și chiar trimis de la cabinetul viceprimarului B. F. către DJAPL, SAPUC și BRETE inculpata B. F. R. a cunoscut că imobilul nu are regimul juridic stabilit în condițiile legii, așa încât nu putea să procedeze la punerea lui la dispoziție Asociației A., aspecte recunoscute de inculpată (declarație inculpată B. F. R., 09.09.2025, instanță)
În concret, la acel moment, dat fiind că Asociația A. a solicitat acordul de utilizare gratuită și exclusivă a galeriilor Catacombe Brașov pentru perioada martie-august 2021, inculpata B. F. R. a cunoscut faptul că bunul imobil nu are o situație juridică reglementată la nivelul Municipiului Brașov și, drept urmare, ar fi trebuit să sisteze orice demers până la clarificarea acesteia.
Iar inculpata M. C., ce deținea funcția de șef Serviciu SAPUC - Serviciul Administrare Patrimoniu și Urbanism Comercial - și care avea în atribuții chiar organizarea bunurilor aparținând patrimoniului public și privat al municipiului Brașov, cunoștea/ar fi trebuit să cunoască situația juridică a bunului imobil Catacombe Brașov.
De altfel, solicitarea din data de 12.01.2021, a Asociației A. de punere la dispoziție a spațiului, a fost direcționată către SAPUC în data de 17.01.2021, tocmai în considerarea atribuțiilor pe care acest serviciu le avea în ceea ce privesc bunurile din patrimoniul Municipiului Brașov.
În concret, de la acel moment, inculpata M. C. trebuia să verifice situația juridică a bunului imobil Catacombe Brașov și să facă propuneri în legătură cu posibilitățile legale de punere la dispoziție a acestuia către Asociația A..
Ulterior, în luna martie 2021, conform declarației martorei M. V., inculpata M. C. s-a deplasat la DJAPL - Direcția Juridică și de Administrație Publică Locală - pentru a se consulta în legătură cu găsirea unei soluții, pentru a se putea rezolva problema dării în folosință a spațiului către Asociația A..
Așadar, cele două inculpate au cunoscut faptul că situația juridică a bunului imobil Catacombe Brașov este una ce necesită clarificare și înregistrare în evidențele municipiului Brașov și, pe cale de consecință, ar fi trebuit să comunice Asociației A. că imobilul nu poate fi pus la dispoziție acesteia.
De altfel, Direcția Juridică și de Administrație Publică Locală a formulat și transmis, prin email, la data de 18.03.2021, un punct de vedere către BRETE și Cabinet Viceprimar F. B., din care rezultă că „Este necesar să verificați la Serviciul Cadastru, Valorificare, Registrul Agricol și Fond Funciar dacă bunurile imobile în discuție fac parte din domeniul public sau privat al UAT Municipiul Brașov...”, cu precizarea că „în cazul în care bunurile imobile fac parte din domeniul privat al Municipiului Brașov, acestea pot fi date în folosință gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice, conform art. 362 alin, 2 din Codul Administrativ.”
Urmare a verificărilor efectuate de Serviciul Cadastru Valorificare, Registrul Agricol și Fond Funciar și comunicate către Cabinetul viceprimarului B. F. la data de 23.03.2021, inculpata a cunoscut faptul că imobilul respectiv nu se află în patrimoniul public al municipiului Brașov, pe cale de consecință eventualele soluții legate de punerea lui la dispoziția Asociației A. ar fi trebuit să aibă în vedere regimul juridic privat al bunului, în conformitate cu dispozițiile indicate de DJAPL, respectiv art. 362 alin. 2, art. 349 din Codul Administrativ.
Cu toate acestea, inculpatele B. F. și M. C. au permis Asociației A. să intre în spațiu și să îl amenajeze, iar în paralel au continuat să încerce să găsească soluții pentru ca spațiul să fie pus la dispoziție în mod gratuit Asociației A. (de altfel, aceasta a fost și solicitarea inițială a Asociației A. discutată în prealabil de către martorii Z. A. C. și P. R. G. cu martorul C. A. și inculpata B. F. și asupra căreia au căzut de acord).
Intrarea reprezentanților Asociației A. în spațiu s-a făcut cu acordul celor două inculpate, aspect ce rezultă din probele indicate.
Abia după ce Asociația A. a intrat în spațiu și a început să îl amenajeze în vederea deschiderii proiectului Brașov Underground Museum, la data de 27.05.2021, inculpata B. F. a semnat, în numele primarului A. C., contractul având ca obiect evaluarea catacombelor, în vederea înscrierii imobilului în evidențele contabile.
Înainte de a fi înscris în evidentele contabile ale Municipiului Brașov și înainte de a fi semnat vreun act juridic între Asociația A. și Primăria Brașov, la data de 03.06.2021, are loc inaugurarea oficială a evenimentului BUM, la care participă și inculpata B. F. R..
La acel moment, inculpatele B. F. R. și M. C. cunoșteau exact și situația juridică a imobilului, dar și faptul că nu se ajunsese la nicio înțelegere în legătura cu clauzele parteneriatului dintre Asociația A. și Primăria Brașov, aspect care reiese și din declarația martorei Z. A. C..
De altfel, chiar în data de 03.06.2021, ziua inaugurării evenimentului Brașov Underground Museum, Direcția Juridică și Administrare a Patrimoniului a transmis către SAPUC și Cabinet Viceprimar F. B., prin mail, un draft „de protocol pentru promovarea de către serviciul dvs. a proiectului HCL” cu solicitarea de a obține „acord A. asupra acestui protocol”. S-a menționat că în draft-ul de protocol transmis, sunt introduse completări cu privire la obligațiile Asociației A. de a efectua/realiza pe cheltuiala proprie investițiile propuse de către aceasta, „urmând să fie transmise cu titlu gratuit în proprietatea municipiului Brașov la încetarea valabilității” protocolului.
Din înscrisurile reprezentând corespondența dintre Asociația A. și Primăria Brașov și mailurile interne între cabinetul viceprimarului B. F. R./direcțiile/serviciile Primăriei Brașov, rezultă că și în perioada ulterioară deschiderii oficiale a evenimentului BUM, respectiv 03.06.2021-18.08.2021, au loc discuții legate de clauzele contractuale ale acordului/parteneriatului ce urma a fi încheiat între Asociația A. și Primăria Brașov.
Prin Raportul de specialitate înregistrat cu nr. 85855/2021, întocmit de către SAPUC și BRETE, vizat de către Viceprimar F. R. B. la data de 18.08.2021, se supune spre aprobarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, Proiectul de Hotărâre al Consiliului Local privind: aprobarea Protocolului de parteneriat cu Asociația A., pentru desfășurarea evenimentului Brașov Underground Museum (BUM) în galeriile subterane (catacombe) situate în mun. Brașov, strada După Ziduri.
Iar Consiliul Local al Municipiului Brașov întrunit la data de 19.08.2021 a respins „proiectul de hotărâre privind Protocolul de parteneriat cu Asociația A., pentru desfășurarea evenimentului Brașov Underground Museum (B.U.M) în galeriile subterane (catacombe) situate în Brașov strada După Ziduri” fiind emisă HCL nr. 469/19.08.2021.
Așadar, raportat la acuzația formulată prin rechizitoriu, este probată fără dubiu în sarcina inculpatelor B. F. R. și M. C. acțiunea de a permite Asociației A. Brașov să folosească cu titlu gratuit imobilul fără existența aprobării autorității publice deliberative (Consiliul local), fără existența unui act juridic încheiat cu UATM Brașov și fără existența unui acord al UATM Brașov, pentru pregătirea și desfășurarea evenimentului „Brașov Underground Museum”.
În concluzie, aspectele legate de neclaritatea situației juridice a imobilului Catacombe Brașov, de faptul că procedura de înscriere a acestuia în domeniul privat al municipiului Brașov nu era finalizată la momentul când Asociația A. a obținut acordul de a-l folosi, de faptul că nu fusese înscris în evidențele de Carte funciară și de faptul că procedura de înscriere în evidențele contabile ale unității administrativ teritoriale nu era finalizată, sunt de fapt argumente care vin să confirme acuzația adusă inculpatelor, care, deși au cunoscut toate aceste impedimente legale, au ales să le ignore și să permită Asociației A. să folosească spațiul.
2. În ceea ce privește folosirea cu titlu gratuit a bunului imobil, s-a apreciat că este probat fără dubiu că inculpatele au permis Asociației A. să utilizeze cu titlu gratuit imobilul Catacombe Brașov, deși aceasta nu îndeplinea condițiile legale.
3. În ceea ce privește paguba reținută reținută în sarcina UAT Brașov, s-a susținut că din probele administrate rezultă cu certitudine o modalitate de utilizare comercială a imobilului Catacombe, aptă să genereze venituri în beneficiul proprietarului acestuia.
Cu toate acestea, conform înțelegerii inițiale avute cu martorul C. A. și inculpata B. F., Asociației A. nu i-a fost percepută nicio sumă de bani în vederea folosirii imobilului, ci dimpotrivă, sub coordonarea inculpatelor B. F. și M. C., s- au depus eforturi pentru ca acordul de parteneriat dintre Primăria Brașov și Asociația A. să conțină clauza de punerea la dispoziție cu titlu gratuit a spațiului în cauză.
Primăria Brașov a identificat potențialul imobilului Catacombe, a demarat activități de igienizare a spațiului, a montat curent electric și bariere pentru protecție, totul în vederea exploatării din punct de vedere comercial al acestuia.
Asociația A. a fost prima persoană juridică ce și-a exprimat interesul de a organiza un eveniment cultural în imobilul Catacombe, și care a și reușit să exploateze spațiul prin vânzarea de bilete.
Asociației A. i-a fost pus la dispoziție cu titlu gratuit imobilul Catacombe, deși, din probele administrate a rezultat că anterior, pentru toate evenimentele care au fost organizate de această asociație s-a perceput de către Primăria Brașov o taxă de ocupare a spațiului public.
Asociația A. a beneficiat și de contravaloarea consumului de energie electrică necesar pentru funcționarea Brașov Underground Museum, care a fost suportat de către Primăria Brașov.
Din punct de vedere al noțiunii de pagubă, punerea la dispoziție, în mod gratuit, a unui imobil care aparținea patrimoniului municipiului Brașov (indiferent dacă acesta avea regimul juridic public sau privat, independent de înregistrarea lui în evidențele de carte funciară sau contabile) este aptă să producă un prejudiciu în sarcina proprietarului bunului respectiv.
Și de asemenea, tot din punct de vedere al noțiunii de pagubă este reținută contravaloarea consumului de curent electric asigurat de către Primăria Brașov.
Paguba suferită în concret de Primăria Brașov certă, lichidă și determinată, a fost de altfel constatată atât de Curtea de Conturi, cât și de auditul efectuat la nivelul Primăriei Brașov, anterior sesizării organului de urmărire penală.
În plus, la data de 27.05.2021, inculpata B. F. semnează în calitate de reprezentant al Primăriei Brașov contractul de evaluare a imobilului, în vederea înregistrării acestuia în evidențele contabile, iar în raportul de evaluare nr. 165/2021 întocmit de S.C. A. V. S.R.L. se stipulează în concret că abordarea aplicată a fost abordarea prin venit, concluzionând că imobilul Catacombe are potențial de includere în circuitul turistic și că activitatea pieței indică faptul că utilizarea actuală este fezabilă financiar.
De altfel, atât în Raportul de specialitate al proiectului de hotărâre al Consiliului local privind aprobarea Protocolului de parteneriat cu Asociația A., elaborat de inculpata M. C. (șef serviciu SAPUC) și martorul B. I. (inspector în cadrul serviciului BRETE, coordonat de inculpata B. F.) și vizat de inculpata B. F., cât și în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre al Consiliului local privind aprobarea proiectului de parteneriat cu Asociația A., semnat de inculpata B. F., reiese cu claritate potențialul identificat de către Primăria Brașov în legătură cu exploatarea imobilului Catacombe: „galeriile subterane ale Brașovului capătă noi valențe și devin semnificative pentru consumul cultural și de artă în Brașov”.
Faptul că prin hotărârea de Consiliu local nr. 469/19.08.2021 a fost respins proiectul privind protocolul de parteneriat dintre Primăria Brașov și Asociația A. nu constituie decât o acțiune întemeiată pe considerentul că nu se poate consfinți în condiții de legalitate, cu titlu retroactiv, o situație juridică preexistentă.
Chiar dacă această hotărâre nu este motivată în mod extensiv, ea își produce efectele și nu poate fi imputată Consiliului local o decizie de respingere a adoptării unei hotărâri nelegale.
În cauza de față, întreaga procedură privind modul de valorificare a bunurilor ce aparțin atât domeniului public a fost inversată întrucât inculpatele, deși au cunoscut de la început statutul juridic al Asociației A., au permis ca reprezentanții acesteia să intre în spațiu și să îl folosească cu titlu gratuit, ulterior au constatat că imobilul nu are situația juridică identificată și clarificată, drept pentru care au efectuat demersuri în vederea înscrierii imobilului în evidențele contabile ale Primăriei Brașov, au inaugurat evenimentul Brașov Underground Museum și, doar după ce acesta s-a finalizat, au solicitat spre aprobare Consiliului local proiectul de parteneriat dintre Asociația A. și Primăria Brașov.
Iar în timp ce spațiul ce aparținea municipiului Brașov era utilizat cu titlu gratuit de către Asociația A., aceasta din urmă încasa venituri din vânzarea biletelor.
Lipse unei hotărâri de Consiliu local nu conduce automat la concluzia că municipiul Brașov nu a fost prejudiciat prin punerea la dispoziție a imobilului Catacombe în mod gratuit.
Instanța a apreciat că nu se poate reține cuantumul prejudiciului calculat în raportul de constatare efectuat în cursul urmăririi penale întrucât ar depăși valoarea contabilă a imobilului, dar, o astfel de aserțiune nu este fundamentată decât printr-o apreciere subiectivă, în practică existând numeroase situații în care un bun achiziționat inițial la o valoare mică este ulterior valorificat sau exploatat la o valoare mult mai mare.
Instanța a apreciat de asemenea că valoarea prejudiciului stabilită prin raportul de constatare efectuat de specialistul din cadrul unității de parchet nu poate fi reținută ca fiind corectă, întrucât a fost raportată la HCL 201/2006 care reglementează posibilitatea consiliului local de a institui taxe pentru utilizarea temporară a domeniului public, iar imobilul Catacombe nu avea acest regim juridic.
Nici această concluzie nu este împărtășită de Ministerul Public, chiar expertul ANEVAR care a întocmit raportul de evaluare la solicitarea Primăriei Brașov a concluzionat că, dat fiind faptul că în determinarea valorii de închiriere a imobilului Catacombe nu se poate utiliza metoda analizei comparative, conform standardelor de evaluare elaborate la nivel național, modalitatea de determinare a valorii de închiriere a acestora urmează a fi efectuată prin raportare la valoarea stabilită prin hotărârea Consiliului local a spațiilor amenajate din zona centrală conform HCL în vigoare (adică HCL 201/2006, cu referire la art. 7 din HCL 205/30.04.2020), iar specialistul DNA s-a raportat exact la această valoare.
Specialistul DNA a calculat de asemenea și contravaloarea energiei electrice, în cuantum total de 4.010,49 lei (3.398,49 lei debit principal + 612 lei majorări de întârziere calculate din septembrie 2021 până în februarie 2023), plătită inițial din bugetul UAT Brașov.
Instanța a apreciat că raportat la cuantumul acestui prejudiciu, la faptul că el a fost achitat de către Asociația A., la solicitarea Primăriei Brașov, dar și la faptul că în draftul de protocol de parteneriat plata curentului electric figura în sarcina primăriei, aplicarea unei sancțiuni penale devine un instrument disproporționat de disuasiune și pedepsire.
Instanța nu este consecventă în analizarea posibilității reținerii unui prejudiciu în sarcina Primăriei Brașov: pe de o parte reține că bunul imobil nu putea fi închiriat pentru că nu avea un regim juridic stabilit, deci nu se putea încheia vreun contract în ceea ce privește valorificarea lui, pe de altă parte reține că suma reprezentând contravaloarea curentului electric utilizat de Asociația A. poate fi considerată ca fiind o pagubă, deși nici în ceea ce privește acest consum nu se putea încheia vreun contract, situația juridică a bunului imobil fiind aceeași.
Această pagubă nu poate fi apreciată separat de cea rezultând din folosirea cu titlu gratuit a imobilului, astfel încât nu ne putem raporta doar la această valoare pentru a putea analiza eventual incidența deciziei CCR nr. 405/2016 cu referire la intervenirea răspunderii penale in ultimo ratio.
În concluzie, din probele administrate rezultă fără dubiu existența unui prejudiciu cert, determinat, care se constituie în paguba suferită de Primăria Brașov prin faptul că inculpatele au permis folosința bunului imobil Catacombe cu titlu gratuit și prin faptul că Primăria Brașov a suportat și costul energiei electrice aferent acestei folosințe.
S-a precizat că nu au fost analizate și susținerile instanței legate de lipsa unei vătămări a drepturilor sau intereselor unei persoane, întrucât aceasta nu face obiectul acuzației.
Pe cale de consecință, s-a solicitat instanței de control judiciar să constate că sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă în ceea ce privesc infracțiunile reținute în sarcina inculpatelor.
Referitor la latura subiectivă a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatelor, s-a susținut că instanța a apreciat că nu poate deduce intenția infracțională a inculpatelor, respectiv că acestea au încercat să găsească soluții pentru a promova evenimentele culturale în cadrul Municipiului Brașov.
Instanța a analizat declarațiile martorilor și a concluzionat că din acestea transpare o încercare a celor două inculpate de găsire a unei soluții pentru ca Asociația A. să poată să desfășoare un eveniment cultural, având în vedere percepția că proiectul BUM ar fi reprezentat un eveniment cultural valoros pentru municipiul Brașov.
Cauza de față nu are însă ca obiect necesitatea sau importanța derulării de evenimente culturale în Brașov, ci modalitatea în care, cu încălcarea dispozițiilor legale, s-a permis de către cele două inculpate, folosirea cu titlu gratuit a unui imobil aflat în proprietatea municipiului Brașov de către o asociație care nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege în acest sens.
Intenția inculpatelor B. F. și M. C. a fost de la bun început de a asigura Asociației A. folosirea imobilului Catacombe cu titlu gratuit.
Deși chiar de la momentul depunerii la Primăria Brașov a solicitării de parteneriat de către Asociația A. au fost atașate documente din care reieșea statutul juridic al acestei asociații, iar inculpatele cunoșteau că imobilul Catacombe nu poate fi pus la dispoziție cu titlu gratuit, în pofida acestei realități și în pofida punctelor de vedere ale compartimentelor de specialitate, totuși, raportul de specialitate la proiectul de hotărâre de Consiliu local elaborat de inculpata M. C. și vizat de inculpata B. F. și proiectul de hotărâre al Consiliului local întocmit și asumat de către inculpata B. F. a prevăzut acordarea utilizării gratuite a galeriilor Catacombe.
De asemenea, deși inculpatele B. F. și M. C. au cunoscut situația juridică a bunului imobil Catacombe, totuși au permis Asociației A. să intre în spațiu și să îl folosească cu titlu gratuit.
Și, deși inculpatele au cunoscut faptul că între Primăria Brașov și Asociația A. nu a fost încheiat niciun acord de parteneriat/contract, totuși au permis acesteia să desfășoare activitate în spațiul proprietatea municipiului Brașov.
Nu poate fi reținută existența vreunei cauze de urgență, așa cum a apreciat instanța de judecată, existența unui contract de finanțare obținut de o asociație fără vreun document care să ateste acceptul partenerului (în speță Primăria Brașov) nu poate constitui o obligație în sarcina acestuia.
În cel mai rău caz s-ar fi pierdut finanțarea de către Asociația A. iar fondurile respective ar fi fost atribuite de către AFCN altei entități juridice care să desfășoare, în condiții legale, evenimente culturale.
În plus, contractul prin care AFCN a acordat finanțare Asociației A. prevedea ca și durată finalul anului 2021, condiții în care, chiar dacă, ulterior depunerii solicitării de parteneriat Primăria Brașov s-ar fi constatat că există impedimente legate de încheierea lui, ar fi existat timpul necesar rezolvării acestora pentru ca evenimentul BUM să poată fi organizat în condiții legale.
În speță însă, deși la nivel formal a fost solicitat punct de vedere de la Direcția Juridică cu privire la posibilitatea acordării în mod gratuit a spațiului Asociației A. și deși acest compartiment a indicat în mod concret care sunt criteriile legale aplicabile, în final, atât inculpata M. C. cât și inculpata B. F. au propus spre aprobare Consiliului local varianta asupra căreia se convenise de la bun început, aceea de acordare cu titlu gratuit a imobilului Catacombe,
Martorii audiați au confirmat aceste aspecte, precizând că au menționat expres funcționarilor implicați în procesul de pregătire a documentației pentru organizarea BUM faptul că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea cu titlu gratuit a spațiului respectiv către Asociația A..
În plus, chiar instanța reține că nu sunt reale afirmațiile inculpatei B. F. în sensul că aceasta credea că fusese emis abonament de ocupare a spațiului public cu privire la Catacombe până la emiterea unei hotărâri de Consiliu local, acestea fiind contrazise de cele declarate de inculpata M. C. care a arătat că a fost solicitată de inculpata B. F. să se deplaseze la ea în birou unde era prezentă și martora V. A., discuțiile referindu-se la proiectul BUM, mai exact la abonamentul de ocupare a domeniului public, iar aceasta din urmă a arătat că i-a comunicat că nu poate face abonament de ocupare a domeniului public deoarece HCL 201/2006 reglementează situația ocupării domeniului public pentru evenimente din suprateran:
În concluzie, eforturile depuse de cele două inculpate au fost canalizate în scopul favorizării Asociației A., care a beneficiat de folosirea în mod gratuit a imobilului aflat în proprietatea municipiului Brașov, aspecte evidențiate și prin declarația martorului R. S., viceprimar al municipiului Brașov la data săvârșirii faptelor, persoană care deși avea în subordine conform organigramei serviciul SAPUC, a fost ocolit în toată perioada anterioară întocmirii proiectului de hotărâre de Consiliu local și nu a fost consultat deloc cu privire la proiectul de parteneriat dintre Asociația A. și Primăria Brașov.
Declarația acestuia se coroborează din punct de vedere probatoriu și cu declarația suspectei M. C., care a arătat faptul că inculpata B. F. a insistat în legătură cu proiectul de hotărâre de consiliu local, că a afirmat că își asumă proiectul și, de asemenea, că nu a discutat cu martorul R. S. M., în a cărui subordine își desfășura activitatea, decât în luna iulie 2021.
Pe cale de consecință, s-a solicitat instanței de control judiciar să constate că din probele administrate rezultă fără dubiu și îndeplinirea condițiilor privind latura subiectivă a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatelor.
Prin apelul depus la dosarul cauzei, partea civilă Municipiul Brașov, prin Primar a solicitat instanței de control judiciar admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe în tot în ceea ce privește latura penală și latura civilă și admiterea acțiunii civile formulată împotriva inculpatelor B. F. R. și M. C. în sensul obligării în solidar la plata despăgubirilor civile în cuantum de 299.999,32 lei, reprezentând contravaloare lipsă de folosință a spațiului ’’Catacombe Brașov” debit principal 227.272,32 lei la care se adaugă majorări de întârziere în cuantum de 72727 lei, și menținerea măsurilor sechestrului asigurător și popririi asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile și imobile, acțiunilor și părților sociale deținute în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare precum și asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu, de către terțe persoane inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie, aparținând inculpatelor, până la concurența sumei de 300.000 lei, în vederea recuperării prejudiciului produs.
În motivare, în esență s-au arătat și s-au susținut următoarele:
Criticile aduse hotărârii penale au fost legate de aspectele reținute în considerentele sentinței și anume faptul că: „bunul reprezentat de Galeriile Subterane Catacombe, pare să aibă un regim juridic incert, la nivelul CAT Brașov, deoarece este aflat sub un bun imobil teren aflat în proprietatea publică a CAT Brașov, dar evidențiat în inventarul contabil ca aparținând proprietății private a CAT-ului.
În consecință, instanța a conchis că „Astfel, nu se poate reține în mod valid, existența unui prejudiciu constând în lipsa de folosința a bunului analizat, întrucât acesta nu îndeplinește condițiile legale și tehnice pentru a fi considerat apt de utilizare economică.”
În cauză este incident motivul de apel prevăzut de art. 421 alin.1 lit.b Cod pr. pen. deoarece sentința atacată se întemeiază pe o aplicare greșită a legii materiale, este netemeinică, prin raportare la situația de fapt corect stabilită și rezultă dintr-o interpretare eronată a regimului juridic al domeniului public, cu consecința excluderii nclcgalc a caracterului ilicit si vinovat al faptei.
Imobilul „Catacombe Brașov” este încadrat în clasa construcțiilor speciale - galerii subterane amenajate în timpul celui de-al doilea Război Mondial, care au servit drept adăpost brașovenilor din Centrul Istoric pe timpul bombardamentelor.
Catacombele evaluate se află sub terenul în suprafață de 55.768 mp, înscris în CF nr. (...) Brașov, nr. top (...) și în evidențele contabile sunt înscrise în domeniul privat;
Terenul identificat în CF nr. (...) Brașov, în suprafață de 55.768 mp, aparține domeniului public, conform pozițiilor nr. 5033-5034 din Anexa 2 la HG nr. 972/2002 privind Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului Brașov.
Prin adresa nr. 85861/19.06.2025 s-a arătat instanței de fond că „Catacombe Brașov” Galerii subterane nu îndeplinesc condițiile legale privind înscrierea în evidentele de carte funciară (nu se încadrează în categoria imobilelor, așa cum sunt definite de Legea 7/1996 republicată, respectiv de Ordinul nr. 600/2023 al ANCPI).
Terenul identificat cu datele de carte funciară mai sus menționate aparține domeniului public fiind înscris în anexa 2 la HG nr. 972/2002 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului Brașov, pozițiile 5033.5034.
„Catacombe Brașov”- galerii subterane - sunt înscrise în evidența contabilă în categoria bunurilor ce aparțin domeniului privat al Mun. Brașov.
HCL privind atestarea domeniului public sau privat nu este act constitutiv de drept.
Instanța de fond a reținut că Municipiul Brașov nu ar fi dovedit dreptul său asupra bunului ’’Catacombe Brasov” întrucât bunul nu ar fi identificat cadastral, nu ar exista o evidență financiar- contabilă clară, nu ar fi demonstrată includerea expresă în inventarul domeniului public, apreciind că aceste elemente creează o îndoială asupra existenței dreptului și asupra caracterului nelegal a folosinței.
Acest raționament contravine prevederilor art.136 alin.3 și 4 din Constituția României și dispozițiilor art.858-860 Cod civil care consacră caracterul de drept public al acestor bunuri, art.286-287 din OUG 57/2019 privind codul administrativ care prevăd că dreptul de proprietate publică aparține de drept UAT, înscrierea în cartea funciară având un caracter declarativ, iar nu constitutiv.
Instanța a transformat în mod nelegal o obligație administrativă de inventariere într-o condiție de existență a dreptului, ceea ce reprezintă o aplicare greșită a legii materiale și contravine Constituției și Codului civil.
Jurisprudența CCR este relevantă în acest sens, statuând că regimul juridic al bunurilor proprietate publică este determinat de Constituție și lege, iar nu de formalități de publicitate imobiliară, acestea având un rol exclusiv declarativ.
Acest raționament este juridic eronat, întrucât pornește de la o confuzie fundamentală între proprietatea privată, supusă regimului tabular și proprietatea publică supusă unui regim de drept public.
Lipsa cadastrului, a unei evidențe contabile sau a unei înscrieri tabulare nu afectează existența juridică a dreptului de proprietate publică și nu poate conduce la pierderea protecției juridice a bunului.
Instanța confundă inventarierea contabilă cu existența juridică a bunului, însă inventarul bunurilor aparținând domeniului public are rol administrativ-gestionar, lipsa sau caracterul incomplet al evidenței nu poate lipsi bunul de regimul său juridic, nici legitima ocuparea fără drept a acestuia.
Jurisprudența constantă (inclusiv ICCJ și CCR) reține că regimul juridic al bunului public derivă din afectarea sa la uz sau interes public, nu din formalități de evidență.
Potrivit prevederilor art.3 alin. 1 lit. g și art.286 alin.1 din Codul administrativ, aparțin domeniului public local: bunurile destinate uzului sau interesului public local, bunurile afectate unui serviciu public, bunurile care, prin natura lor nu pot face obiectul proprietății private.
Spațiile subterane, structurile integrate domeniului public urban și bunurile aferente infrastructurii publice, nu își pierd regimul juridic public prin lipsa inventarierii formale.
Instanța a inversat nelegal sarcina probei, solicitând Municipiului Brașov dovada dreptului său, ca și cum ar fi un simplu particular deși proprietatea publică (domeniul public/privat) este prezumată legal. Ceea ce trebuia analizat era existența unui titlu legal de folosință, titlu care lipsește în mod evident.
În jurisprudență ICCJ a statuat că domeniul public nu se dovedește ca un drept privat, ci rezultă din lege și destinația bunului, iar lipsa inventarierii nu legitimează folosința fără titlu, iar deficiențele administrative ale autorității nu pot fi opuse pentru a justifica ocuparea fără drept a unui bun.
Infracțiunea nu este condiționată de „buna ordine” administrativă a proprietarului public, logica instanței conduce la concluzia că orice deficiență administrativă a UAT anihilează protecția penală a domeniului public/privat.
Instanța a reținut că eventuale deficiențe privind inventarierea sau administrarea bunului ar crea o îndoială rezonabilă asupra situației juridice.
Nicio deficiență administrativă nu poate transforma o ocupare fără drept într-o faptă licită. A admite contrariul ar însemna că orice bun public neinventariat complet poate fi ocupat, iar protecția domeniului public ar fi stabilită de „ordinea contabilă” a administrației.
Instanța a acordat o relevanță juridic nepermisă pretinsului caracter cultural al activității desfășurare fără drept pe proprietatea publica a Municipiului Brașov (domeniul public/privat al Municipiului Brașov), așa cum rezultă din fișa mijlocului fix a imobilului, procesul-verbal de inventariere nr. 11221/22.01.2024 cu ocazia inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor pentru perioada 30.10.2023- 20.12.2023, proces-verbal nr. 163204/13.11.2024 cu ocazia inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor pentru perioada 13-15.11.2024, prevederile HG 972/2002.
Respectarea legii constituie o exigență inerentă statului de drept, iar invocarea unor scopuri legitime nu poate justifica încălcarea normelor juridice.
Interesul public nu poate fi definit sau realizat în afara cadrului legal stabilit de autoritatea competentă.
Raționamentul instanței conduce la concluzia că ocuparea fără drept a domeniului public ar deveni licită dacă este „culturală”, autoritatea publică ar fi lipsită de prerogativa administrării domeniului public.
Instanța a substituit analiza de legalitate (existența dreptului ) cu o analiză de oportunitate (beneficiu cultural, impact pozitiv). Or, oportunitatea aparține exclusiv autorității deliberative/executive (Consiliu local/Primar), iar instanța penală nu poate valida retroactiv o ocupare nelegală pe baza aprecierilor de valoare.
Acest raționament contravine art.120 si art. 121 din Constituție (autonomia locală), principiului legalității și jurisprudenței constante a CCR privind statul de drept.
Conform art.565 Cod civil dovada titlului de proprietate se face cu extrasul CF însă în acest caz special se dovedește cu alte documente, respectiv fișa mijlocului fix, proces-verbal de inventariere nr. 11221/22.01.2024 cu ocazia inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor pentru perioada 30.10.2023- 20.12.2023, proces-verbal nr. 163204/13.11.2024 cu ocazia inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor pentru perioada 13-15.11.2024, Hotărâre de Guvern 972/2002.
Municipiul Brașov a înțeles să-și însușească raportul efectuat de expertul DNA și s-a constituit parte civilă cu suma de 299.999,32 lei, care vine în completarea și susținerea Decizia Camerei de Conturi nr.13/12.08.2022 întărind existența unui prejudiciu, apreciind ca fiind corect punctul de vedere al specialistului din cadrul DNA - ST Brașov și anume existența unui număr de 132 zile de ocupare a imobilului (perioada 01.04.2021-10.08.2021) precum și o suprafață ocupată de 573,92 mp (reprezentând întreaga suprafață a imobilului și nu doar cea aferentă exponatelor aflate în interior), rezultând un cuantum de 227.272,32 lei, lipsă de folosință, la care se adaugă majorări de întârziere în sumă de 72.727 lei.
Raportul DNA a avut la baza constatarea făcută de Camera de Conturi Brașov prin Raportul de audit nr. 86767/22.07.2022 care la pagina 124 a menționat o valoare estimativă a abaterii ca fiind în sumă de 132575 lei, reprezentând pagubă creată în bugetul local Brașov prin lipsa de folosință a imobilului” Catacombe Brașov” în perioada în care Asociația A. a desfășurat activitate în imobil.
A mai reținut Camera de conturi că „Având în vedere că nu s-a putut stabili în mod cert data la care Asociația A. a utilizat imobilul, s-a cuantificat valoarea estimată a pagubei erată bugetului local la nivelul sumei de 132575 lei (77 zile X 3lei/zi/mpX573,92 mp), având în vedere următoarele: perioada de desfășurare a evenimentului cultural de la data de 03.06.2021) până la data adoptării HCL 469/19.08.2021 respectiv 77 zile, nivelul taxei pentru folosirea locurilor publice pentru manifestări socio-culturale, de 3lei/mp/zi, stabilit prin HCL Brașov 695/02.12.2020 privind stabilirea impozitelor și taxelor locale, precum și a taxelor speciale pentru anul 2021, suprafața totală utilă de 573.92 mp conform Plan releveu comunicat entității prin adresa nr. 63115/1.06.2021”.
Aceste aspecte au fost clarificate prin Raportul expertului DNA care a calculat un prejudiciu cert astfel: această suma de 227.272,32 lei provine din următorul calcul: 132 zile (în perioada 01.04.2021-10.08.2021)X 3 lei/zi/mp(conform HCL 205/30.04.2020) X 573,92 mp (conform plan releveu) = 227.272,32 lei.
Având în vedere că suma de 27.272,32 lei nu a fost încasată la data scadentă și anume în luna aprilie 2021, pentru această sumă au fost calculate majorări de întârziere de 15 pe luna până în luna noiembrie 2023, conform art.183 alin.2 Cod procedură fiscală.
Ținând seama de aceste considerente, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art.1357 și 1385 Cod civil privind răspunderea civilă delictuală coroborate cu dispozițiile art.108 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ.
În concluzie, prejudiciul cu care s-a constituit parte civilă Municipiul Brașov este cert, astfel cum reiese din cuprinsul raportului de constatare întocmit de către DNA -ST Brașov.
În drept: art. 409 și art.421 alin.1 lit. b Cod pr. pen., art. 1357 și 1385 Cod civil, Decizia Camerei de Conturi nr. 13/12.08.2022, art. 565 Cod civil, art.286 și 287 din OUG 57/2019
În probațiune: înscrisuri - Proces-verbal de inventariere nr. 11221/22.01.2024, Proces-verbal de inventariere nr. 163204/13.11.2024, fișa mijlocului fix.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA Serviciul Teritorial Brașov a depus la dosar o cerere privind administrarea probelor.
La termenul de judecată din data de 31.03.2026, inculpata M. C., în prezența apărătorului ales, personal, a arătat că nu înțelege să dea declarație în apel.
Instanța de apel a încuviințat, pentru apelantul parte civilă Municipiul Brașov, proba cu înscrisurile atașate cererii de apel.
Totodată a încuviințat în probațiune, pentru Ministerul Public, audierea martorilor Z. A. C., M. V. și I. B..
Inculpata B. F.-R. a depus la dosar prin apărător ales Cerere de respingere a apelurilor/concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a apelului declarat de DNA-Serviciul Teritorial Brașov, respingerea ca nefondat a apelului declarat de UAT Municipiul Brașov, menținerea în totalitatea soluției de achitare a inculpatei și menținerea soluției de respingere a acțiunii civile formulate de UAT Municipiul Brașov.
La termenul de judecată din data de 28.04.2026, au fost audiați martorii M. V. (f. 140) și I. B. (f. 142).
La același termen, instanța a revenit asupra dispoziției de încuviințare a cererii privind reaudierea martorei Z. A. C. și a apreciat raportat la întregul material probator administrat în cauză că declarația acesteia nu mai este utilă.
Inculpata B. F. R., prezentă fiind și asistată de avocat substituent al apărătorului ales, a dat declarație în fața instanței de apel (f. 144 – 145).
Examinând cauza potrivit art. 420 C.proc.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în limitele prevăzute de art. 417 C.proc.pen., curtea de apel constată următoarele:
În cauză, nici Ministerul Public, nici UAT Brașov nu au contestat starea de fapt reținută de către instanța de fond, Ministerul Public precizând că a contestat doar aspectele pe baza cărora Tribunalul Brașov și-a întemeiat soluția de achitare.
Ca atare, deși nu a fost contestată decât în proporția în care a sprijinit soluția pronunțată, Curtea va recurge totuși la propria analiză factuală, în temeiul efectului devolutiv al apelului, urmând a puncta cu prioritate acele elemente ce influențează analiza tipicității infracțiunii de abuz în serviciu, pentru care inculpatele au fost trimise în judecată.
Astfel, instanța de apel reține că la data de 12.01.2021 s-a înregistrat la Primăria Brașov sub nr. 2513 (f. 64 vol. VI dup) cererea Asociației A., prin președinte A. Z., „de încheiere a unui acord de parteneriat” pentru derularea proiectului artistic Brașov Underground Museum (BUM), eveniment cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național) și care ar fi urmat a se derula în perioada martie-august 2021.
În cerere se detaliază obiectivul proiectului, respectiv reconversia galeriilor săpate în timpul celui de al doilea război mondial în zona istorică a Brașovului și transformarea lor într-un spațiu dedicat artei contemporane, urmând ca lucrările a 11 creatori de muzică/artă vizuală să poată fi prezentate publicului în perioada menționată.
Asociația a menționat că a obținut deja, în vederea derulării acestui proiect, o finanțare nerambursabilă de la AFCN, precum și că a realizat pe cont propriu o scanare LIDAR (măsurarea galeriilor), pe care a pus-o gratuit la dispoziția primăriei.
S-a solicitat ca, în perspectiva parteneriatului, Primăria să emită un acord de utilizare gratuită și exclusivă a galeriilor în perioada martie-august, incluzând două luni de pregătire a spațiului, precum și asigurarea utilităților în intervalul respectiv, urmând ca investițiile constând în: turnicheți intrare, sistem de supraveghere, rețea de prize 220V, sistem de încălzire și ventilație, ce ar fi fost deopotrivă contribuția UAT-ului, să rămână dobândite acesteia.
Cererea a fost direcționată către viceprimarul F. B., care a rezoluționat-o indicând două departamente competente a o soluționa, respectiv BRETE (Biroul Relații Externe, Turism și Evenimente) și SAPUC (Serviciul Administrare Patrimoniu și Urbanism Comercial).
În data de 18.02.2021 serviciul BRETE și-a declinat competența (f. 84 vol. VI dup) către Direcția Tehnică, menționând în adresă că modalitatea concretă prin care Asociația A. solicită sprijinul autorităților locale pentru organizarea unui proiect pe domeniul public al mun. Brașov se circumscrie atribuțiilor și competențelor Direcției Tehnice și SAPUC.
Martorul B. I., specialist în cadrul BRETE, a trimis de altfel un email către numita A. Z., la data de 16.03.2021 (f. 85 vol. VI dup) pentru a solicita un punct de vedere cu privire la aspectele învederate în cererea asociației, menționând că aceasta intenționează, deopotrivă, să taxeze accesul vizitatorilor, aspect ce ar conduce la obținerea unor încasări între 50.000 – 100.000 lei în perioada de desfășurare a evenimentului.
În aceeași zi, martora A. V., consiliera inculpatei B., revine cu un mesaj către martorul I. susținând că în urma discuțiilor purtate cu asociația, s-a stabilit că accesul publicului va fi unul gratuit, neexistând potențiale venituri realizabile (f. 86 vol. VI dup).
În data de 18.03.2021 Serviciul Contencios transmite un răspuns (f. 87 vol. VI dup), potrivit căruia este necesară verificarea situației juridice a bunului la cadastru, în funcție de apartenența sa domeniului public sau privat al UAT fiind posibilă incidența fie a art. 349 , fie a art. 362 al. 2 din Codul administrativ.
Până la acel moment, inculpata M. nu a fost menționată în niciunul dintre emailurile indicate, inculpata B. figurând doar în „carbon copy”.
În data de 23.03.2021, martora V. revine cu email către serviciul Contencios (f. 88 vol. VI dup) și, de această dată, și către inculpata M., inculpata B. figurând în continuare doar în „cc”, învederând că în urma verificărilor efectuate construcția subterană denumită generic „Catacombele Brașovului” nu îndeplinește condițiile prevăzute de legea nr.7/1996 privind definiția unui imobil, care, în sensul legii, este „terenul, cu sau fără construcții, de pe teritoriul unei unități administrativ teritoriale, aparținând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic”, rezultând că terenul sub care se află catacombele este întabulat și aparține orașului Brașov.
În continuare, martora V. solicită transmiterea unui punct de vedere pentru fezabilitatea a 3 scenarii, avându-se în vedere că Asociația A. nu deține statut de utilitate publică, respectiv:
1. darea în folosință, cu titlu gratuit, pentru perioada aprilie-octombrie 2021, costurile cu utilități urmând a fi acoperite de UAT și fără a fi vândute bilete
2. darea în folosință, cu titlu gratuit, pentru perioada aprilie-octombrie 2021, costurile cu utilități urmând a fi acoperite de UAT, cu vânzare de bilete strict în scopul acoperirii costurilor, fără a genera profit
3. Emiterea unui abonament de ocupare a spațiului public strict aferent suprafeței ocupate de către cele 12 exponate x4 mp per exponat + 2 mp masa și scaunul custodelui, pentru perioada aprilie-octombrie 2021, costurile cu utilități urmând a fi acoperite de UAT, cu vânzare de bilete strict în scopul acoperirii costurilor, fără a genera profit
În data de 26.03.2021 Serviciul Contencios răspunde A. V., inculpata M. fiind de această dată trecută în „cc” (f. 89 vol. VI dup), că scenariul 1 și 2 sunt posibile în cazul în care bunul face parte din domeniul privat al mun. Brașov. Cu privire la scenariul 3 se învederează că utilizarea temporară a locurilor publice aparținând domeniului public al mun. Brașov se poate face in condițiile HCL nr. 201/2006, specificându-se într-o revenire imediat ulterioară, după o jumătate de oră, că evenimentelor socio-culturale li s-au eliberat astfel de abonamente, în temeiul anterior menționat (f. 90 vol. VI dup).
Tot martora V. revine cu un email rezumativ către inculpata M., martorii Z. și I., trecându-i în „cc” pe inculpata B. și martorul denunțător S. R. (f. 91 vol. VI dup), arătând că urmare a discuțiilor purtate cu d-nele Z. și M. s-a convenit începerea demersurilor pentru întabularea galeriilor în domeniul privat al mun. Brașov, subsecvent întabulării putându-se proceda la redactarea acordului de parteneriat pentru darea în folosință cu titlu gratuit către A., în vederea implementării proiectului obiect al cererii.
Observăm ulterior o insistență a martorei V. în finalizarea demersului, aceasta trimițând, în data de 02.04.2021, către martora Z. contractul de finanțare al A. de către AFCN (f. 92 vol. VI dup) și solicitând un termen pentru un prim draft al acordului de parteneriat.
Ulterior, în luna mai, aceeași martoră V. transmite martorelor Z. și S. varianta de acord cu mențiunile efectuate de A. (f. 119 vol. VI dup), pentru ca, la început de iunie, martora S. să revină către inculpata M. și martora V. cu protocolul redactat (f. 119 vol. VI dup), întrebând-o pe cea din urmă dacă a pregătit documentele pentru proiectul de HCL.
Astfel, Curtea constată că acestea sunt singurele mijloace de probă care conțin, în mod obiectiv, o trasabilitate a discuțiilor purtate relativ la implementarea proiectului denumit „BUM”, iar în conținutul lor nu se regăsește nici măcar o conversație purtată sau inițiată de către inculpatele B. și M., nicidecum „presiuni” din partea acestora.
În ceea ce privește reconstituirea aceluiași context, dar bazat pe depozițiile martorilor audiați în cauză, Curtea reține că martora Z. a declarat (f. 4-15 vol. V dup) că este președinte al Asociației A. Brașov, care a derulat proiectul A. - Festival Vizual în perioada 2015-2020, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Județean Brașov, obținând finanțare pentru proiecte culturale chiar de la Primăria Brașov.
De-a lungul anilor martora a învederat că a colaborat cu toate serviciile din primărie, expunând cu ocazia evenimentelor organizate diverse opere de artă doar la gura de intrare în catacombe, care până în anul 2020 erau neiluminate și dezafectate, abia la acel moment intervenind o curățenie generală din partea administrației locale și amenajarea rețelei de iluminat.
În ceea ce privește finanțarea obținută de la AFCN, martora admite că deși ar fi trebuit să depună un acord din partea primăriei în sensul punerii la dispoziție a galeriilor subterane, nu l-a atașat documentației pentru că nu îl deținea, dar și pentru că era sigură că îl va obține, discuțiile fiind purtate de principiu cu fostul primar.
După obținerea finanțării martora a contactat noua administrație, concluzia pe care a desprins-o în urma unei audiențe cu primarul C. și vice primarul B. fiind că poate demara organizarea evenimentului, fără a avea un acord scris în acest sens.
Cu privire la intrarea în posesia cheilor de acces în galerii, martora arată că în aprilie 2021, probabil în urma unei discuții cu martorul T., a aflat că poate lua cheile de la martorul V. M., lucru pe care l-a și făcut.
În zilele premergătoare deschiderii oficiale BUM, martora arată că a fost chemată de A. V. la o întâlnire cu directoarele de la departamentele financiar, SAPUC, juridic, în vederea semnării unui acord de colaborare, pe care nu l-a apreciat conform discuțiilor anterioare, întrucât asociația nu dorea accesul gratuit al publicului, dar primăria impunea acest lucru.
Curtea reține, așadar, că inculpata B. nu a fost prezentă la această întâlnire, inculpata M. fiind menționată ca persoana prezentă din partea SAPUC (f. 12 vol. V dup).
Martora specifică expres că în lipsa oricărui acord scris sau vreunei forme de colaborare a avut loc deschiderea BUM în data de 03 iunie 2021, fiind organizată și o conferință de presă la care au participat inculpata B. și purtătorul de cuvânt S. T..
Pe parcursul derulării evenimentului martora învederează că au fost vândute publicului bilete de acces, fiscalizate, iar ulterior a mai purtat discuții cu F. B. și A. V. relativ a încheierea acordului dintre primărie și asociație, dar în urma respingerii proiectului de hotărâre de consiliu local activitatea a încetat în 16.08.2021. Același spațiu, în aceeași formă, a mai fost utilizat în perioada 26-29.08.2021 cu ocazia derulării evenimentului A. Festival Vizual.
La rândul său, martorul P. R., vicepreședintele Asociației A., a declarat că încă din anul 2015 scopul asociației a fost de a organiza evenimente care să valorifice clădiri de patrimoniu, festivalul pe care îl desfășurau anual durând câte 4 zile și în cursul cărora au descoperit „catacombele”. Pentru transformarea acestora într-un muzeu de artă new media asociația a strâns 3000 de semnături, după a căror depunere la primărie reprezentanții asociației au fost chemați de primarul în funcție la acel moment, G. S., care le-a comunicat că dorește să întreprindă acel proiect, ba chiar să includă și turnurile de sub Tâmpa.
Asociația a realizat o scanare pe cont propriu a galeriilor, pe care a pus-o la dispoziția primăriei gratuit. În anul 2020, în cursul verii, administrația locală a realizat igienizarea spațiului, a extras moloz cu excavatorul și l-a conectat la rețeaua electrică, martorul arătând că a fost sunat de un departament de resort din primărie pentru a fi întrebat ce consum ar fi proiectat pentru viitorul muzeu.
Martorul învederează că până la aflarea rezultatelor cererii de finanțare depusă la AFCN s-a schimbat primarul, fiind invitați de noua administrație la discuții despre proiect, de față fiind primarul C. și vice primarul B., care i-au asigurat că sprijină acest proiect.
După o a doua întâlnire în primăvara anului 2021, în cursul căreia martorul a solicitat sprijinul acelorași persoane, a învederat că au existat opinii ale funcționarilor primăriei conform cărora proiectul nu era realizabil, pentru că spațiul nu era întabulat. Martorul învederează că în trecut, indiferent de statutul juridic al unui spațiu, primăria le înmâna cheile și tot „ea” se ocupa de avize, lipsa întabulării nefiind un impediment pentru utilizarea spațiului însă, de această dată, au primit propunerea să plătească o chirie pe metru pătrat, aidoma teraselor din centrul istoric, care s-ar fi ridicat la 2700 lei /zi, calculând 3 lei/mp/zi pentru un spațiu de 900 mp.
Martorul arată că suma i s-a părut imposibilă, însă în ciuda acestor impedimente, a primit asigurări că, într-un fel sau altul, proiectul se va realiza, însă a avut senzația că „cineva nu voia să facem acest proiect”, fiind realmente obstrucționați.
Cu doar două săptămâni înainte de deschidere, martorul susține că i s-a indicat că poate intra în posesia cheilor de acces de la ranger-ul Agenției Metropolitane Brașov, de la care le-a și preluat, fiind obișnuit să intre în posesia cheilor obiectivelor culturale de acest fel după un traseu sinuos prin diverse birouri ale primăriei, deoarece, arată că „noi eram singurii sau aproape singurii care solicitam aceste chei”.
Martorul mai învederează că înainte de deschidere a fost instalat un sistem de camere de supraveghere, birouri, extinctoare, ventilatoare, mesaje direcționale, prima zi după deschidere accesul fiind gratuit iar ulterior costul unui bilet fiind de 20 lei în mod general și 10 lei cu titlu de reducere pentru anumite categorii.
Deși nu exista un acord scris cu administrația locală, martorul subliniază că reprezentanții asociației nu erau îngrijorați, „întrucât în cei 7 ani dinainte se întâmpla deseori ca lucrurile să meargă pe înțelegeri informale, respectiv pe ok-ul de la primărie, dacă primarul dădea ok-ul întregul aparat administrativ se supunea”.
Martorul mai susține că la două luni după lansare a izbucnit un scandal public, cu tentă politică, moment în care inculpata M. le-a cerut cheile și le-a solicitat să închidă. Însă, în august, în timpul festivalului A. Vizual, asociația a cerut acordul primăriei pentru a folosi același spațiu, pe care l-a obținut fără a i se pretinde chirie sau alte condiții, cu excepția readucerii la starea sa inițială anterior expoziției.
Martorul reiterează că și în acea perioadă, din cauza scandalului izbucnit, au întâmpinat multe piedici, în condițiile în care „până în anul 2021 ni se dădeau cheile și ne vedeam de treabă, de data asta totul a fost mult mai greu”.
Martorul a mai arătat, la întrebarea procurorului, că a primit asigurări verbale de la primarul C. și vice primarul B. că acest proiect se va realiza, însă același acord îl primise anterior și de la primarul S., descoperind ulterior, „pe pielea noastră”, că nu este o metodă bună de a obține acorduri doar verbale.
Fiind întrebat explicit dacă a avut acordul inculpatei B. pentru a pătrunde în catacombe, martorul a învederat că discuțiile purtate repetat cu factorii de decizie erau foarte amicale și toată lumea era de acord, dar acordul sus numitei l-a interpretat mai degrabă „în sensul că da, facem proiectul, nu da, intrați în catacombe, deoarece niciodată nu s-a discutat la acest nivel (pot să intru acolo?). Despre chei știu că cineva din primărie ne-a trimis la ranger, nu dna B., dar noi călătoream mult prin primărie după cheile de la toate obiectivele, așa cum am mai spus”.
Având în vedere că toată corespondența legată de obiectul cererii A. a fost purtată de martora V., consiliera inculpatei B., și nu de aceasta însăși, Curtea reține din declarația martorei (f. 16 vol. V dup) că în primăvara anului 2021 a participat la evaluarea catacombelor, inculpata M. spunându-i să ia legătura cu A., fiindcă ei sunt în posesia cheii de acces în imobil. Martora arată că a observat-o pe Z. C., președinta A., cel puțin de două ori în audiență la viceprimarul R., în acea perioadă.
Cu privire la participarea inculpatei B. la deschiderea BUM, martora arată că invitația a fost adresată cabinetului, iar participarea s-a realizat prin prisma atribuțiilor celei dintâi de coordonare a evenimentelor.
Poziția martorului R. față de evenimentul BUM este în sensul că a primit într-o dimineață vizita unei doamne care s-a recomandat ca fiind reprezentantul Asociației A. și i-a solicitat cheile e acces în Catacombele Brașovului. Martorul susține că inculpata M. i-a adus la cunoștință presiunile la care a fost supusă de cabinetul B. relativ la organizarea acestui eveniment, la un moment dat chiar „plângând” că s-ar fi săturat.
Pentru a elimina orice posibilă implicare a sa în organizarea evenimentului, martorul subliniază un episod în cadrul căruia un grup de turiști străini au rămas încuiați în interiorul catacombelor, el fiind anunțat de un polițist local, moment în care pretinde că l-ar fi contactat pe primar, care nu i-a răspuns, ar fi contactat-o apoi pe inculpata M., care i-a învederat că nu deține cheile de acces, apoi pe inculpata B., căreia i-a solicitat să ia legătura cu A. și să rezolve situația.
Poziția martorului este evident nesinceră cel puțin în ceea ce privește ultimul aspect, întrucât din extrasele conversațiilor pe canalul Whatsapp purtate între martor și inculpata B., rezultă cu claritate cum martorul s-a implicat activ în deblocarea turiștilor și a notificat-o și pe inculpată, în data de 19.06.2021 (f. 331 vol. I dup), cei doi amuzându-se pe seama acestei situații.
Potrivit declarației martorului T. (f. 79 vol. V dup), care deține și funcția de purtător de cuvânt în cadrul primăriei, în primăvara anului 2021 a fost căutat de martora Z., care i-a învederat că trebuie să înceapă pregătirile pentru „muzeu” și nimeni din primărie nu știe unde se găsesc cheile de acces în catacombe, care sunt încuiate. Martorul susține că și-a amintit cum catacombele mai fuseseră deschise anterior pentru vizitare, respectiv înainte de alegerile locale, eveniment de care se ocupase BRETE, iar apoi un coleg de-ai săi de la agenția metropolitană, V. M., deschidea și primea turiști. Martorul susține că i-a adus la cunoștință sus numitei acest aspect, iar ulterior ea i-a învederat că a rezolvat, nemenționând de unde ar fi luat cheile.
La începutul lunii iunie martorul învederează că a primit și un comunicat de presă de la A., cu rugămintea de a-l transmite către mass media, cu acea ocazie aflând că la deschiderea evenimentului participă și viceprimarul B., căreia i-a pregătit câteva idei pentru discurs.
Potrivit martorului J. I. (f. 91 vol. V dup), care nu a avut o implicare directă în implementarea proiectului în perioada aprilie - august 2021, dar a participat ulterior la o întâlnire de lucru la în biroul viceprimarului R., în cadrul căreia inculpata B. „și-a exprimat nedumerirea că s-a realizat un proiect care nu a avut o finalitate în consiliul local”.
Martorul mai arată că aparatul primăriei nu avea cunoștință de perceperea taxei de intrare de către cei din asociație.
Martorul I. B., angajat la acel moment în cadrul BRETE, reiterează cele prezentate mai sus cu privire la traseul cererii A. între serviciile din primărie (f. 99 vol. V dup), precum și discuțiile pe care le-a suscitat cererea vizavi de posibilitatea acordării folosinței gratuite a catacombelor în cadrul proiectului, lipsa statutului de utilitate publică al asociației, cerința ca terenul să facă parte din domeniul privat al UAT, etc.
Însă, martorul mai subliniază că primăria derulează anual o sesiune de finanțare a unor proiecte culturale, în cadrul căreia A. a fost declarată printre câștigători, relevant fiind că în cadrul acestui proiect a fost inclusă și utilizarea Catacombelor cu titlu gratuit.
Martorul mai învederează că în derularea obișnuită a proiectelor culturale de către primărie beneficiarii pot primi spații în folosință gratuită, chiar dacă vând bilete de acces, fiscalizate, cu condiția ca fondurile obținute să finanțeze realizarea proiectului. În caz contrar, solicitanții sunt obligați să plătească o taxă de ocupare a domeniului public.
Șefa serviciului Contencios de la acea vreme, martora M. V., a arătat (f. 112 vol. V dup) că ea a redactat cea mai parte din răspunsurile care au fost trimise în cadrul corespondenței mai sus analizate, ele fiind tehnoredactate și trimise de pe adresa de email a martorei S.. Punctele de vedere pe care le-a elaborat susține că au fost discutate cu inculpata M. și cu martora Z., directoarea Direcției Juridice, și „nu a observat nicio presiune din partea vreunei persoane cu privire la aceste aspecte”.
Primarul în funcție până în luna noiembrie 2020, G. S., întrebat fiind dacă A. ar fi putut să închirieze sub formă de abonament Catacombele, până la introducerea acestora în evidențele mun. Brașov, a răspuns că nu crede acest lucru, întrucât „nu erau utilizabile”.
Martorul fost viceprimar B. L. a arătat (f. 99 vol. V dup) că potrivit unui proiect ce prevedea reabilitarea întregii zone denumită „După Ziduri”, în perioada 2019-2020 s-a realizat igienizarea pârâului Graft și apoi a catacombelor, de unde au fost evacuați oamenii fără adăpost, s-au extras 100 tone de mizerie și s-a introdus un iluminat de siguranță, fiind deopotrivă instituite gratii de siguranță, cu lacăt, după care galeriile au fost deschise gratuit publicului spre a fi vizitate.
Martorul a învederat că au existat discuții cu A., în contextul în care era analizată întreaga zonă pentru organizarea unor evenimente culturale.
Martora C. N., consiliera primarului în funcție la acel moment (f. 135 vol. V dup) învederează că pe l-a întâlnit în vara anului 2020 pe R. P., vicepreședintele A., care i-a relatat că obținuse de la G. S. (primar până în noiembrie 2020) acordul de a realiza un proiect cultural în Catacombe și că intenționează să depună o cerere de finanțare la AFCN. Martora consideră că atât timp cât ce se întâmpla cu acest bun ar fi fost de competența SAPUC, coordonat de martorul S. R., este absurd ca acesta să nu fi cunoscut contextul concret, pentru a o acuza apoi pe inculpata B. de comiterea unor ilegalități. Martora mai arată că a fost prezentă, împreună cu F. B., la deschiderea BUM, la acel moment fiind absolut convinsă că situația cadastrală era rezolvată, presupunere care crede că o împărtășea și inculpata.
Prezentă la discuțiile ce au avut loc între reprezentanții A., primar, inculpata B. și consilierul pe probleme de cultură al primarului, martora învederează că accentul a fost pus pe oportunitatea proiectului, potențialul zonei, fără a se fi antamat chestiuni legate de sarcini/responsabilități, întrucât acest aspect era circumscris atribuțiilor SAPUC, din partea căruia nimeni nu fusese prezent la întâlniri.
Martora a mai subliniat că în cazul în care BRETE nu cunoaște situația juridică a spațiilor unde se organizează evenimente culturale, solicită aceste informații de la SAPUC, însă niciun flashmob nu se poate organiza fără un acord emis de SAPUC.
Martora M. A., ce a făcut parte din comisia de audit intern desemnată de primarul A. C. (f. 159 vol. V dup) a arătat că analizându-se cuantumul taxei de ocupare a spațiului public în cazul A., după o corespondență purtată cu direcția economică, SAPUC, cadastru, iluminat, salubritate, dat fiind atipicitatea spațiului în discuție, s-a decis că suma ce trebuie recuperată de la organizatorii evenimentului trebuie să aibă în vedere suprafața ocupată la sol de fiecare obiect, înmulțită cu suma reținută de evaluator.
Martorul A. C., primar începând din noiembrie 2020, a învederat că (f. 177 vol. V dup) în ipoteza în care un eveniment presupune doar ocuparea domeniului public și se plătește taxa aferentă, organizarea lui nu trebuie aprobată prin hotărâre de consiliu local, aidoma celor care sunt parte din ghidul de finanțare al primăriei, cum a fost A. Vizual, în cadrul căruia Curtea reține că asociația a folosit gratuit catacombele în perioada 26 – 29 august 2021.
Însă, a mai arătat martorul, în cazul unui astfel de eveniment decizia aparține SAPUC, acest serviciu trebuind să analizeze și să decidă dacă este necesară sau nu încasarea taxei de ocupare a domeniului public, respectiv să inițieze HCL, demers care însă îl pot face și alte servicii de specialitate, de ex. Direcția Juridică, Serviciul de voluntari, etc.
Martorul mai învederează că dacă în cadrul unui eveniment primăria este co-organizator, decizia poate fi luată și la nivelul serviciilor de specialitate, fără a mai fi nevoie de aprobarea Consiliului Local, în funcție de obiectul proiectului, respectiv dacă nu implică alocare bugetară distinctă și dacă spațiul este în administrarea UAT.
Dat fiind mijloacele de probă mai sus expuse, Curtea reține cu privire la starea de fapt că urmare a demersurilor efectuate de către Asociația A., în vederea organizării festivalului BUM, este dincolo de orice dubiu că aceștia au ocupat spațiul denumit generic „Catacombe” cu certitudine în perioada 21 mai - 13 august 2021.
O chestiune asupra căreia Ministerul Public a insistat pentru a dovedi vinovăția celor două inculpate este modalitatea prin care reprezentanții asociației ar fi pătruns în interior, respectiv cu permisiunea în special a inculpatei B., în opinia acuzării dovada fiind că la data de 04.05.2021, ora 08:42, R. P. comunică inculpatei B. F. R., consilierei acesteia, V. A., precum și martorului R. B., responsabil cu iluminatul public, faptul că au intrat în galerii și că încep pregătirile pentru amenajarea spațiului, mulțumind totodată, „doamnei viceprimar pentru acorduri și acces” (f.137 vol.VIII dup).
Ministerul Public prezintă însă trunchiat conținutul emailului, care este următorul: „Am intrat zilele astea în galerii să vedem care e situația și ce trebuie să facem mai departe pentru Brașov Underground Museum. Mulțumim frumos dnei viceprimar pentru acorduri și acces. Lucrarea electrică este foarte bună, suficientă putere, multe doze unde ne putem lega, vă mulțumim domnul B. pentru ajutor. Mai departe suntem în discuții avansate cu Electrica Furnizare care vor să ne ajute cu materiale și personal și vom trece la montarea prizelor și legarea de sistemul existent. Mulțumim încă o dată și vă vom ține la curent cu desfășurarea proiectului”.
În data de 17 mai 2021, același R. P. revine cu email direcționat către A. C., F. B., H. M. și A. V. afirmând: „Așa cum am convenit împreună, începem implementarea proiectului BUM în galeriile de După Ziduri. Săptămâna aceasta vom face conectări la rețeaua electrică existentă pentru a monta prize pentru lucrările de artă și signalistică. Intervențiile vor fi făcute în siguranță, de electricieni profesioniști. Din 21 până în 31 mai vom monta lucrările propriu zise alături de artiști, tehnicieni și echipa noastră. Vom mai monta de asemenea signalistică pe ușile din exterior și direcționale luminoase în interior.
În data de 03 iunie vom avea vernisajul și conferința de presă unde ne dorim să fiți prezenți. Vom reveni cu invitație și cu mai multe detalii. Mulțumim pentru susținere”.
Or, din primul email deducem cu claritate că accesul asociației s-a realizat pentru verificarea compatibilității rețelei electrice cu scopurile proiectului, reprezentanții săi beneficiind chiar și de sprijinul Electrica. În cel de al doilea email, observăm deopotrivă că notificarea de debut a proiectului, ca de altfel și invitația la deschidere, s-a adresat întregii conduceri administrative a municipiului, neidentificându-se vreo particularitate adresativă referitoare la inculpatele B. și M..
Nedumerirea care a planat asupra întregii administrații brașovene, și pe care procurorii DNA au înțeles să o soluționeze pe calea unui dosar penal, a fost, în esență, „ cum și de ce a fost organizat acest proiect fără autorizare, fiind de notorietate desfășurarea lui”, dovadă prezența publică a inculpatei B. la deschidere, comunicatul de presă dat chiar de primărie, etc.
Una din explicații rezidă în notorietatea asociației, respectiv derularea de către aceasta în parteneriat cu primăria a unor proiecte culturale începând încă din anul 2015. De altfel, vicepreședintele asociației, R. P., a învederat că „alergau” după cheile de acces de la diverse monumente istorice, nimeni neștiind prea bine unde se aflau, întrucât exista un dezinteres pentru valorificarea potențialului cultural al clădirilor.
Deși martorul G. S. a evitat să răspundă direct întrebării potrivit căreia promisese A. sprijinul pentru derularea proiectului BUM, din extrasele de presă atașate la dosar regăsim un articol din 16.09.2020, care menționează „Primăria Brașov are în plan ca, în parteneriat cu Asociația A., în acestea (catacombe) să amenajeze un spațiu muzeal” (f. 296 vol. I dup https://www.aktual24.ro/galerie-foto-s-au-deschis-catacombele-brasovului-o-noua-fascinanta-atractie-turistica-in-orasul-vechi-de-sub-tampa/)
Or, este indubitabil că susținerile martorului P. reflectă realitatea și a beneficiat de același tip de promisiuni și sprijin din partea lui G. S., aidoma celor din administrația C., care doar au continuat trendul început anterior, dar care în opinia acuzării au îmbrăcat o latură penală, promisiuni fără de care este evident că asociația nu ar fi depus proiectul vizând exact acest obiectiv la AFCN, câștigând ulterior și finanțarea aferentă.
Faptul că, ulterior deschiderii spre vizitare publicului, în toamna anului 2020, catacombele au revenit într-o stare de decrepitudine și lipsă de atractivitate rezultă din declarația martorului V. R. M. (f. 1 vol. V dup), cel care „administra” de facto galeriile, întrucât, potrivit susținerilor sale, în afara persoanelor care le vizitau în scop turistic de-a lungul anilor, au constituit exclusiv refugiu pentru persoane fără adăpost.
Potrivit martorului, cu timpul, sistemul de iluminat s-a deteriorat, s-a acumulat o umezeală ridicată, creând o atmosferă de insecuritate, motiv pentru care, după ce a notificat acest aspect Biroului de Cultură din primărie, care nu a întreprins nicio măsură, martorul a încuiat spațiul din proprie inițiativă.
În acest context, în primăvara 2021, sus numitul a fost contactat de președinta A., care i-a învederat că „a discutat cu primăria Brașov”, fără alte detalii și i-a solicitat cheile de acces în catacombe, pe care martorul i le-a remis, fără a fi înștiințat pe altcineva din primărie.
Declarația martorului V. M. se coroborează astfel cu cea a martorului T., dar și cu cea a martorului P., ce a învederat trei chestiuni esențiale:
- „întrucât în cei 7 ani dinainte se întâmpla deseori ca lucrurile să meargă pe înțelegeri informale, respectiv pe ok-ul de la primărie, dacă primarul dădea ok-ul întregul aparat administrativ se supunea”.
- „până în anul 2021 ni se dădeau cheile și ne vedeam de treabă, de data asta totul a fost mult mai greu”.
- discuțiile au fost „în sensul că da, facem proiectul, nu da, intrați în catacombe, deoarece niciodată nu s-a discutat la acest nivel (pot să intru acolo?). Despre chei știu că cineva din primărie ne-a trimis la ranger, nu dna B., dar noi călătoream mult prin primărie după cheile de la toate obiectivele, așa cum am mai spus”.
Ca atare, din toate declarațiile martorilor audiați, cum au fost reliefate mai sus, nu rezultă că inculpata B. sau M. ar fi permis accesul în catacombe prin remiterea cheilor sau indicații date măcar în acest sens vreunui funcționar din primărie.
Pe de altă parte, în sensul existenței unei presiuni implicite din partea inculpatei B. de a se realiza proiectul, cu excepția martorului R. care a susținut acest lucru, reținem că martora M., solicitată să exprime un punct de vedere legal cu privire la cererea A., „nu a observat nicio presiune din partea vreunei persoane cu privire la aceste aspecte”.
Cu privire la alegațiile martorului R. am învederat mai sus motivul pentru care nu le putem considera obiective. Mai mult, martorul, fiind viceprimarul în coordonarea căruia se afla serviciul SAPUC, precum și Poliția Locală, ar fi fost cel dintâi îndreptățit și obligat totodată, să efectueze verificări privind modul de funcționare al proiectului BUM, tocmai prin agenții poliției locale. Neprocedând în acest fel, și fiind perfect la curent cu funcționarea proiectului, după cum rezulta din mesajele purtate cu inculpata B., apreciem că declarația, ca și denunțul în cauză, au fost formulate pro causa, într-un demers de exonerare de răspundere personală. Ceea ce este și mai frapant este împrejurarea potrivit căreia, din extrasul Whatsapp depus la dosar de inculpata B. rezultă că tocmai Poliția Locală, care ar fi trebuit să controleze modul de ocupare a spațiului public, a contribuit activ la eliberarea din catacombe a turiștilor americani care rămăseseră blocați în interior, notificându-l totodată cu privire la acest aspect pe viceprimarul S. R..
În continuare, analizând modalitatea prin care reprezentanții A. au intrat și ocupat Catacombele, subliniem declarațiile martorului P., conform cărora au primit propunerea să plătească o chirie pe metru pătrat, aidoma teraselor din centrul istoric, care s-ar fi ridicat la 2700 lei /zi, calculând 3 lei/mp/zi pentru un spațiu de 900 mp, însă martorul arată că suma i s-a părut imposibilă.
Ca urmare, așadar, a corespondenței purtate între serviciile primăriei, cum a învederat de altfel și inculpata B. în declarația dată inclusiv în fața instanței de apel, asociației i s-a adus la cunoștință și această opțiune de ocupare a domeniului public, pe care evident n-a îmbrățișat-o, considerând-o excesiv de oneroasă.
Bazându-se în mod evident pe notorietatea asociației în cadrul serviciilor din primărie, precum și pe posibilitatea de a funcționa inclusiv „informal”, pe „ok-ul primarului”, după cum a arătat martorul P., reprezentanții A. au ocupat de facto catacombele, începând cu data de 21.05.2021, după cum rezultă din emailul transmis de sus numitul conducerii primăriei, moment de la care a debutat instalarea exponatelor.
Curtea constată că, într-adevăr, problema posibilității de dare în folosință cu titlu gratuit a catacombelor a suscitat multiple provocări juridice, după cum a reținut și prima instanță și după cum se observă din schimbul intens de mesaje între serviciile din primărie și cabinetul inculpatei B.. Lipsa unui acord asupra soluției juridice a fost generată inclusiv de insistența A. în a percepe taxă de intrare, ceea ce excludea ab initio circumscrierea activității celei de desfășurare a unei activități de binefacere, intrând în coliziune cu prevederile art. 362 din Codul Administrativ (forma în vigoare la acel moment), conform căruia:”(1) Bunurile proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în administrare, concesionate ori închiriate.
(2) Bunurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în folosință gratuită, pe termen limitat, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice”.

Însă, cererea inițială a Asociației A. a fost „de încheiere a unui acord de parteneriat” cu mun. Brașov, bazându-se, probabil, pe identitatea de soluție juridică grație căreia în anii anteriori a mai folosit astfel de spații monument istoric și cum, de altfel, în cadrul Festivalului A. 7 Vizual derulat în perioada 26-29 august 2021 a obținut un drept absolut similar de a folosi „galeriile subterane După Ziduri”, în cadrul contractului de finanțare nr. 55/12.08.2021 (f. 264 vol. VI dup) a acestui proiect cultural, încheiat cu Mun. Brașov.
Întrucât din formularea art. 349 din OUG nr. 57/2019, care reglementează darea în folosință gratuită a bunurilor proprietate publică (forma în vigoare la 03.02.2021), rezultă că în conținutul actului prin care se realizează darea în folosință gratuită trebuie specificate obligațiile instituției de utilitate publică beneficiară, concluzia desprinsă corect de funcționarii serviciilor de resort din primărie a fost că A. nu poate beneficia de un astfel de drept, cât timp nu este instituție de utilitate publică, definită la art. 5 aa) persoana juridică de drept privat care, potrivit legii, a obținut statut de utilitate publică.
Astfel, asociația ar fi putut beneficia de un drept de folosință gratuită a unui bun proprietate privată, fiind o persoană juridică fără scop lucrativ, care desfășura (efectiv) o activitate de binefacere sau de utilitate publică, cât timp nu insista asupra perceperii unei taxe de intrare în cadrul proiectului BUM, ceea ce ar fi condus la înlăturarea noțiunii de „binefacere” din componenta acestei activități.
După cum rezultă din schimbul de mesaje, martora V. a comunicat la un moment dat serviciilor de resort că asociația a renunțat la perceperea taxei de intrare, promisiune pe care în mod evident nu și-a asumat-o cu seriozitate și nu i-a înțeles scopul, procedând diferit în realitate.
Cea de a treia opțiune posibilă, cea de achitare a unui abonament de ocupare a domeniului public, la care Asociația fusese obligată și în anii anteriori, s-a izbit de opoziția inculpatei M., care a considerat că nu poate fi incident HCL nr. 201/2006 pentru perceperea unei taxe de ocupare a domeniului public, cât timp bunul în cauză nu se afla întabulat nici în domeniul public, nici în cel privat al municipiului.
Problema caracterizării juridice a bunului ca imobil a fost tratată pe larg de către prima instanță, astfel încât nu vom mai reveni asupra acestui aspect.
Însă, ceea ce au ignorat serviciile de specialitate din primărie sunt dispozițiile art. 559 Cod Civil, respectiv:
„(1) Proprietatea terenului se întinde și asupra subsolului și a spațiului de deasupra terenului, cu respectarea limitelor legale.
(2) Proprietarul poate face, deasupra și în subsolul terenului, toate construcțiile, plantațiile și lucrările pe care le găsește de cuviință, în afară de excepțiile stabilite de lege, și poate trage din ele toate foloasele pe care acestea le-ar produce. El este ținut să respecte, în condițiile și în limitele determinate de lege, drepturile terților asupra resurselor minerale ale subsolului, izvoarelor și apelor subterane, lucrărilor și instalațiilor subterane și altora asemenea”.
Galeriile denumite „Catacombe” sunt aferente subsolului unui teren aflat în domeniul public, proprietatea publică a mun. Brașov, așa cum rezultă din extrasul CF atașat la fila 56 vol. VI dup, teren aflat în arie protejată, conform PUG Brașov, după cum rezultă din raportul de evaluare (f. 59 vol. VI dup).
Ca atare, cererea asociației ar fi trebuit soluționată, într-un mod foarte simplu, potrivit HCL nr. 201/2006 (varianta modificată conform HCL nr. 591 din data de 30 august 2019), al cărei art. 3 prevedea la acel moment următoarele: „Activitățile pentru care se poate solicita utilizarea locurilor publice vor avea obligatoriu un caracter temporar și/sau sezonier, iar amplasarea pe locul public a obiectelor necesare desfășurării activității solicitate va avea un caracter provizoriu.
Pentru organizarea de activități, acțiuni, manifestări și evenimente socio - culturale (concerte, spectacole, circ, etc.), sportive, activități promoționale și de promovare, precum și activități de prestări servicii și comerț emiterea abonamentului se va face pentru o perioadă de cel mult șase luni pe an, fără a depăși o perioadă cumulată mai mare de 180 de zile în cursul aceluiași an, pentru același agent economic și același amplasament”.
Cererea asociației viza o perioadă din martie până în august 2021, deci se circumscria efectiv și temporal condițiilor de mai sus, neintrând nici sub incidența art. 7A pct.2, pentru a fi necesară aprobarea Consiliului Local, întrucât proiectul presupunea un simplu eveniment socio-cultural, care nu se desfășura în Piața Sfatului.
Potrivit art. 8 lit. d) din același act normativ, constituie contravenție „ocuparea domeniului public al Municipiului Brașov fără a deține abonament de către persoane juridice și persoane fizice, se sancționează cu amendă de la 400 lei la 2000 lei pentru persoane fizice și cu amendă de la 1000 lei la 2000 lei pentru persoane juridice, cu eliberarea de îndată a domeniului public al Municipiului Brașov, iar în procesul verbal de constatare a contravenției, polițistul local va menționa faptul că, contravenientul a fost somat să elibereze de îndată domeniul public ocupat ilegal”.
Potrivit acestui temei legal, rezultă indubitabil că cei în drept să controleze modul în care A. a funcționat în Catacombe erau Poliția Locală, serviciu aflat la acel moment în subordinea viceprimarului R..
Ca atare, concluzia de necontestat a stării de fapt este că A. a ocupat fără drept domeniul public (indiferent de faptul că terenul a fost întabulat în cele din urmă în domeniul privat, într-un mod atipic), faptă care reprezintă contravenție, potrivit celor de mai sus.
Analizând în continuare tipicitatea infracțiunii de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpatelor, Curtea reține, cum am învederat și supra, că nu există nicio dovadă a unei „permisiuni” acordate de vreuna dintre inculpate, neexistând deopotrivă nici dovada că, la momentul ocupării spațiului, vreuna dintre ele ar fi știut că A. nu și-a reglementat situația din acest punct de vedere.
Mailul inițial în care R. P. mulțumește pentru acces vizează, de fapt, pătrunderea în galerii pentru a verifica starea rețelei electrice și a amenajărilor pe care acesta le considera necesare, cel de al doilea învederând explicit, nu doar Flaviei B., după cum arătat, ci și primarului A. C. și celor doi consilieri ai celor doi, că în data de 03 iunie va fi vernisajul.
Răspunderea pentru ocuparea domeniului public este, în mod evident, personal contravențională, președinta A. fiind cercetată penal, de altfel, pentru executarea de lucrări de construire (..) fără autorizație la construcții reprezentând monumente istorice, faptă prevăzută de art.24 lit. a din Legea nr. 50/1991.
În cauză s-a dispus clasarea prin ordonanța din 18.02.2022 (f. 79 vol. IX dup), reținându-se, cu titlu definitiv, cât timp ordonanța nu a fost contestată, că reprezentanții asociației au intrat în posesia cheilor de acces în catacombe de la martorul V. M., în luna mai 2021, aspecte ce concordă cu cele reținute de instanță, actul procurorului nereținând vreo implicare a unei terțe persoane.
Astfel cum a reținut și prima instanță detaliile teoretice referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, pe care instanța de apel și le însușește și nu le va mai reitera, infracțiunea prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 este o formă specială a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.297 alin.1 C.pen., iar pentru existența acesteia trebuie întrunite, mai întâi, pornind de la latura obiectivă, toate condițiile de tipicitate (elementele constitutive) ale infracțiunii respective, în varianta tip.
Curtea Constituțională a statuat explicit, prin considerentele Deciziilor nr.405/2016, nr.392/2017 și nr.458/2017, arătând că infracțiunea prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000 reprezintă o infracțiune asimilată celor de corupție, dar, prin modul în care a fost incriminată, constituie o formă specială a infracțiunii de abuz în serviciu, care are o variantă tip, prevăzută de art.297 alin.1 C.pen. (art.246 și art.248 C.pen. 1968), dar și că analiza existenței infracțiunii prevăzute de art.13² din Legea nr.78/2000 trebuie să pornească de la dispozițiile referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu, elementele constitutive ale acesteia fiind cele prevăzute de art.297 alin.1 C.pen. (art.246 și art.248 C.pen. 1968), la care se adaugă condiția obținerii, de către funcționarul public, pentru sine ori pentru altul, a unui folos necuvenit și, respectiv, că pentru a deveni aplicabile dispozițiile art.13² din Legea nr.78/2000, este necesar să se constate, mai întâi, că fapta săvârșită întrunește toate elementele de structură ale conținutului variantei tip descrise de art.297 alin.1 C.pen., astfel că, numai după constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în varianta sa tip, care presupune, sub aspectul urmării imediate, între altele, cauzarea unei pagube, se poate trece la a se constata dacă s-a obținut de către funcționarul public un folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, fiind săvârșită, în consecință, infracțiunea prevăzută de art.13² din Legea nr.78/2000.
Analizând așadar, cu prioritate, elementele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu, Ministerul Public le impută celor două inculpate încălcarea acelorași prevederi legale, urmare a „permisiunii” pe care au acordat-o A. de a folosi Catacombele cu titlu gratuit, fără aprobarea Consiliului Local.
Prevederile legale ce se consideră încălcate sunt: art. 6, art. 108 coroborat cu art. 362 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, art. 5 alin. 1 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, art. 23 alin. 1 și alin. 2 lit. „b” și „d” din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Din nefericire, Ministerul Public nu detaliază nici măcar în cea mai lapidară formă care atribuție de serviciu a fiecăreia dintre inculpate se corelează cu încălcarea dispozițiilor legale de mai sus, sarcină ce îi revine, așadar, instanței.
Prin hotărârea nr. 525/06.11.2020 (f. 365 vol. VII dup) inculpata B.-S. F. R. a fost aleasă în funcția de viceprimar al mun. Brașov.
În perioada 10.11.2020 – 06.04.2021 au existat mai multe dispoziții de primar care au reglementat atribuțiile de serviciu ale viceprimarului B. (f. 221 – 240 vol. VII dup), ab initio însă acesteia fiindu-i delegate exercitarea celor din domeniul culturii, prin dispoziția nr. 2323/10.11.2020, urmând a coordona activitatea Direcției de Relații Externe, Cultură și Evenimente.
Potrivit art. 1 lit. f din aceeași dispoziție, viceprimarul B. era îndreptățit să „emită avizele, acordurile și autorizațiile date în competența primarului prin lege și alte acte normative, ulterior verificării și certificării de către compartimentele de specialitate din punctul de vedere la regularității, legalității și de îndeplinire a cerințelor tehnice, în domeniile de activitate ale structurilor pe care le coordonează”.
Potrivit HCL nr. 19 din 27.01.2021, de aprobare a Regulamentului de Organizare și Funcționare al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Brașov (ROF), secțiunea 3.4, printre atribuțiile Biroului Relații Externe, Turism Și Evenimente, aflat în coordonarea directă a inculpatei B., se numără:
- promovarea de proiecte de Hotărâri ale Consiliului Local Brașov (acordarea titlului de cetățean de onoare al Municipiului Brașov, asocieri ale Municipiului Brașov cu instituții sau ONG-uri ori parteneriate, în scopul realizării unor obiective sau proiecte de interes pentru municipiu);
- sprijinirea activității ONG-urilor de interes local, dar și național, prin:
- consiliere directă/e-mail pentru scrierea și implementarea proiectelor cu finanțare externă sau de la bugetul local;
- parteneriate/Colaborări și/sau cofinanțarea de la bugetul local a evenimentelor promovate în parteneriat cu ONG-uri locale.
- asocierea Municipiului Brașov cu entități (asociații, fundații, societăți comerciale) în realizarea unor proiecte de interes local;
- participarea la diferite lansări de proiecte, evenimente ale organizațiilor, conferințe
Observăm, așadar, că toate activitățile care i se impută inculpatei B. intrau în atribuțiile sale de serviciu, inclusiv „sprijinirea” activității unui ONG cu activitate în domeniul cultural (care a fost de altfel interpretată „o formă de presiune”), precum și inițierea proiectului de HCL pentru acordarea folosinței cu titlu gratuit a Catacombelor în beneficiul A..
Referitor la „permisiunea” acordată A., reiterăm declarația martorului P., care a învederat că spre deosebire de vechea administrație S., administrația C. i s-a părut că îl obstrucționează, „ca și când cineva din primărie nu ar fi vrut să se realizeze acest proiect”.
În ceea ce o privește pe inculpata M., prin dispoziția de primar nr. 1948/12.07.2019 (f. 368 vol. VII dup), aceasta a fost numită în funcția de șef al serviciului SAPUC începând din 15.07.2019, în fișa postului figurând, printre altele, asigurarea legăturii cu celelalte direcții din aparatul Primăriei pentru coordonarea activităților și sarcinilor ce presupun colaborarea, urmărirea și ducerea la îndeplinire a actelor normative ce privesc activitatea și sarcinile serviciului.
Potrivit aceluiași Regulament de Organizare și Funcționare al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Brașov (ROF), secțiunea 7.5, printre atribuțiile Serviciului Administrare Patrimoniu și Urbanism comercial, aflat în coordonarea directă a viceprimarului R., se număra darea în folosință gratuită sau în administrare de imobile din patrimoniul Municipiului Brașov către persoanele juridice și fizice ce beneficiază de prevederi legale în vigoare.
Dispozițiile legale presupus încălcate au următorul conținut, în forma în vigoare la momentul faptelor imputate:
- art. 6 din OUG nr. 57/2019: „Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul acestora au obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte”
- art. 108 din OUG nr. 57/2019: „Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc, în condițiile prevăzute în partea a V-a a prezentului cod, ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, local sau județean, după caz, să fie:
a) date în administrarea instituțiilor publice și regiilor autonome din subordinea unității administrativ-teritoriale care le are în proprietate;
b) concesionate;
c) închiriate;
d) date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică;
e) valorificate prin alte modalități prevăzute de lege”
- art. 362 din OUG nr. 57/2019: „ (1) Bunurile proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în administrare, concesionate ori închiriate. (2) Bunurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în folosință gratuită, pe termen limitat, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice. (3) Dispozițiile privind darea în administrare, concesionarea, închirierea și darea în folosință gratuită a bunurilor aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se aplică în mod corespunzător”.
- art. 5 al. 1 din OG nr. 119/1999: „(1) Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public”.
- art. 23 din Legea nr. 273/2006: „(1) Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale. (2) Ordonatorii de credite răspund de:
b) urmărirea modului de realizare a veniturilor (..)
d) integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituției pe care o conduc”
Or, Curtea nu decelază care atribuții concrete de serviciu ale inculpatei B. se circumscriu prevederilor legale considerate încălcate, cu atât mai mult cu cât, nici sus numita, nici inculpata M. nu au atribuții de ordonator de credite, lucru pe care procurorul ar fi trebuit sa îl descopere în cel mai facil mod cu putință studiind actele dosarului și Codul Administrativ.
Atribuția de ordonator principal de credite este prevăzută la art. 155 al. 4 lit. a din Codul Administrativ printre cele exercitate de către primar, iar această atribuție nu a fost delegată niciunuia dintre cei doi viceprimari în perioada de referință.
În ceea ce privește darea în folosință cu titlu gratuit, reținem din mijloacele de probă administrate că inculpata M. a adoptat o poziție contrară acestei ipoteze, martorul P. învederând că „funcționari pe care nu îi cunoșteau s-au opus, cerându-i să plătească taxa de ocupare a domeniului public, lucru ce i s-a părut imposibil”. Faptul că în atribuțiile SAPUC intra această dare în folosință nu poate atrage responsabilitatea inculpatei M., în calitate de șef serviciu, pentru simplul fapt că un solicitant, ignorând obligațiile ce-i revin și pe care le cunoștea foarte bine, nefiind un novice în domeniu, decide să le încalce, considerând neacceptabilă financiar alternativa legală ce îi este propusă.
Constatăm, de altfel, că în mod regretabil Ministerul Public a preluat ad litteram constatarea încălcărilor legale din Procesul verbal de constatare întocmit în 22 iulie 2022 de Camera de Conturi Brașov (f. 143 vol. II dup), fără a realiza o minimă corespondență cu atribuțiile de serviciu ale inculpatelor și fără a le raporta la cadrul legal al infracțiunii de abuz în serviciu, astfel cum a fost conturat prin Decizia Curții Constituționale nr. 405/2016.
În concluzie, Curtea constată că nu există nicio încălcare a atribuțiilor de serviciu din partea inculpatelor, nefiind îndeplinită tipicitatea obiectivă.
Raportat la temeiul în virtutea căruia se va dispune achitarea față de inculpate, de principiu, în ipoteza în care, privitor la aceeași faptă, ar fi incidente simultan mai multe dintre cazurile de stingere a acțiunii penale dintre cele prevăzute de art. 16 din Codul de procedură penală, respectiv în cazul unui pretins concurs între cauzele de împiedicare a exercitării acțiunii penale, se reține și produce efecte cazul ce are prioritate în raționamentul logico-juridic și care face inoperantă orice altă cauză.
Odată constatată existența unei cauze care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale determinată de lipsa de temei de fapt sau de drept, cu consecința pronunțării unei soluții de achitare, efectul juridic al stingerii acțiunii penale s-a produs și lipsește de suport orice alte demersuri analitice ale instanței, coexistența a două temeiuri distincte de împiedicare a exercitării acțiunii penale fiind exclusă.
Dispozițiile art. 16 lit. a) din Codul de procedură penală se pot reține în situația în care, din probele administrate în cauză, rezultă că fapta nu există în materialitatea ei, deoarece aceasta nu a fost comisă, în literatura juridică de specialitate arătându-se că această cauză se va reține și în ipoteza existenței unui dubiu cu privire la săvârșirea unei infracțiuni (in dubio pro reo).
În ce privește art. 16 lit. b) din Codul de procedură penală, textul de lege reglementează, în concret, două cazuri distincte care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale, respectiv „fapta nu este prevăzută de legea penală” ori „nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.
Astfel, prevederea faptei în legea penală semnifică identitatea dintre conduita concretă reținută în urma analizării probatoriului și condițiile de tipicitate ale incriminării, art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a din Codul de procedură fiind incident în acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a incriminării, sub aspectul laturii obiective, fie din cauza împrejurării că fapta nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei.
Prevederea faptei în legea penală nu se identifică cu fapta descrisă de norma de incriminare și presupune existența unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă, existența unei fapte concrete și tipicitatea (corespondența dintre trăsăturile faptei concrete și modelul de incriminare). Deși norma de incriminare cuprinde și cerințele de ordin psihic-subiectiv pe care trebuie să le realizeze acțiunea sau inacțiunea, fapta concretă se compară cu modelul legal numai sub aspect obiectiv, deoarece, sub aspect subiectiv compararea faptei concrete cu cea descrisă de normă are loc, în cadrul unei alte trăsături esențiale a infracțiunii, și anume, vinovăția.
Ca atare, din perspectiva dispozițiilor procesual penale, noțiunea de faptă care nu este prevăzută de legea penală include situațiile în care fapta atrage o altă formă de răspundere și pe cele în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, cu excepția laturii subiective, aceasta din urmă circumscriindu-se ipotezei prevăzute art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală.
În concluzie, având în vedere că instanța de apel nu poate decela în sarcina inculpatelor nici măcar o răspundere de alt tip decât cel penal, va admite apelul Ministerului Public urmând a schimba temeiul achitării în cel prevăzut de art. 16 lit. a Cod procedură penală.
2. În ceea ce privește apelul părții civile, dat fiind că temeiul de achitare al inculpatelor exclude de plano suportarea pagubei de către acestea, însă, cu privire la contravaloarea lipsei de folosință a Catacombelor (f. 153 vol. VII dup), ca fiind un element intrinsec prezentei acuzații, Curtea va reține următoarele:
În opinia Ministerului Public, cele 77 de zile reținute de Camera de conturi ca fiind echivalente unei lipse de folosință nu corespund realității, deoarece s-a apreciat că Asociația A. a intrat în posesia spațiului încă de la începutul lunii aprilie 2021, aspect recunoscut de reprezentanții Asociației, inclusiv prin acceptarea plății contravalorii energiei electrice corespunzător perioadei aprilie - august 2021.
Prin raportul de analiză nr. 126165/18.10.2022 a împrejurării folosirii „catacombelor” de către Asociația A., întocmit de către comisia de cercetare administrativă desemnată prin dispoziția primarului nr 2130/11.07.2022, s-a calculat un prejudiciu aferent lipsei de folosință pentru perioada de desfășurare a evenimentului cultural „Brașov Underground Museum”, în sumă de 25.908 lei, calculat după cum urmează: 17 exponate x 4 mp/exponat x 3 lei/mp x 127 zile lipsă folosință = 25.908 lei, la această sumă fiind calculate și majorări de întârziere în suma de 4.662 lei.
În acest context, acuzarea a apreciat ca fiind corect punctul de vedere al specialistului din cadrul D.N.A. – S.T. Brașov, respectiv un număr de 132 de zile de ocupare a imobilului (corespunzător perioadei 01.04.2021 – 10.08.2021), precum și o suprafață totală ocupată de 573,92 mp (reprezentând întreaga suprafață a imobilului și nu doar cea aferentă exponatelor aflate în interior), rezultând în final un cuantum total al lipsei de folosință de sumă de 227.272,32 lei, la care se adaugă majorări de întârziere în sumă de 72.727 lei.
Curtea nu poate valida acest raționament, având în vedere că din mijloacele de probă existente la dosar a rezultat cu claritate că ocuparea spațiului s-a produs începând cu data de 21 mai 2021, iar temeiul legal incident în cauză ar fi fost cel prevăzut de HCL nr. 201/2006, taxa de ocupare urmând a fi fost calculată în raport de spațiul ocupat de fiecare exponat. Suprafața de 573,92 mp vizează întreaga arie a catacombelor, pe care vizitatorii o puteau explora din propriu interes cultural, însă obiectivul proiectului BUM a fost transformarea spațiului din punct de vedere vizual prin intermediul instalării exponatelor, în caz contrar proiectul ar fi prevăzut doar vizitarea catacombelor, ceea ce este practic un beneficiu de imagine în patrimoniul cultural al orașului, și nu în patrimoniul asociației, care să îi poată fi imputat material.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 al. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA Serviciul Teritorial Brașov împotriva Sentinței penale nr. 1/S din data de 08.01.2026, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 1908/62/2024, pe care o va desființa sub aspectul temeiului de achitare pronunțat.
În aceste limite, rejudecând:
În temeiul art. 396 al. 5 rap. la art. 16 al. 1 lit. a C.p.p. va achita inculpatele B.-S. F. R. și M. C. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal, având în vedere că fapta nu există.
Va respinge apelul declarat de partea civilă Municipiul Brașov, prin primar.
Va menține dispozițiile sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga partea civilă mun. Brașov la plata către stat a sumei de 250 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, restul cheltuielilor judiciare avansate de către stat rămânând în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

În baza art. 421 al. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DNA Serviciul Teritorial Brașov împotriva Sentinței penale nr. 1/S din data de 08.01.2026, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. 1908/62/2024, pe care o desființează sub aspectul temeiului de achitare pronunțat.
În aceste limite, rejudecând:
În temeiul art. 396 al. 5 rap. la art. 16 al. 1 lit. a C.p.p. achită inculpatele B.-S. F. R. și M. C. pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal, având în vedere că fapta nu există.
Respinge apelul declarat de partea civilă Municipiul Brașov, prin primar.
Menține dispozițiile sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă partea civilă mun. Brașov la plata către stat a sumei de 250 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, restul cheltuielilor judiciare avansate de către stat rămânând în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 03.08.2026, prin punerea acesteia la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței

Președinte,	Judecător
(...)	(...)
Grefier,
(...)

Red. (...) /(...)/03.08.2026

Dact.(...)./03.08.2026

2 ex.

Jud.fond (...)-Tribunalul Brașov